Dorinţă la final de an...1953

 Alte timpuri, alte mijloace...

Sursa: ziarul Steagul Roşu, 25 decembrie 1953, Bacău

Reclamaţii dulci la Târgu Ocna

Din presa locală, cu ocazia sărbătorilor de iarnă...

Sursa: Steagul Roşu, 25 decembrie 1953

Primele acorduri muzicale din Bacăul interbelic

 

Dacă în provincie, mişcarea culturală se poate manifesta în multe centre deasupra nivelului acceptabilului datorită energiei celor entuziaşti, mişcarea muzicală care desigur că face parte integrantă dintr’o activitate culturală, se poate manifesa cu mai mulă greutate din cauza lipsei de executanţi şi în special din cauza lipsei de atmosferă favorabilă muzicei.

Lipsa unei serioase mişcări muzicale a fost resimţită multă vreme în oraşul nostru, indiscutabil că se găseau întotdeauna elemente valoroase care să poată face faţă onorabil tuturor exigenţelor şi la Bacău, lipsea doar animatorul care să strângă într’un mănunchiu unitar pe toţi executanţii şi să formeze un ansamblu care prin activitatea sa să stimuleze gustul pentru frumos şi să înceapă o activitate mai durabilă.

Acest deziderat a fost înţeles de către d. dr. Vasile Crăciunescu care fiind un bun cunoscător al muzicei şi un om dotat cu o voinţă creatoare a reuşit să înjghebeze un admirabil ansamblu de muzică de cameră în jurul căruia se va desfăşura o frumoasă activitate muzicală. D-sa a fost secondat din primul moment cu multă însufleţire de către d-nii prof. Klug, prof. Avram, Stolz şi Locotenent G. Munteanu.

Conducătorilor ateneului Vasile Alecsandri în frunte cu d-nii Gr. Urziceanu, avocat N. Ţintă, prof. Cârlănescu, avocat Laiu Grecu, Paraschivescu-Amaru Ie revine meri. tul că au ştiut să atragă în sfera de activitate a ateneului acest ansamblu de muzică de cameră, graţie căruia va putea în viitor să desfăşoare paralel cu frumoasa sa activitate culturală şi o activitate muzicală atât de necesară oraşului nostru.

Foto: Palatul Ateneului - sursa: Bacău - Addenda monografiilor, cu un fascinant istoric al acestei clădiri mistuite ulterior de flăcări...

PRIMA AUDIŢIE MUZICALĂ

Prima audiţie muzicală - din ciclul anunţat - a avut loc Sâmbătă 5 Mai în sala Ateneului Comunal. Programul manifestărei muzicale a fost o minunată îmbinare de piese muzicale de înaltă valoare artistică şi care prin felul cum a fost întocmit şi executat s’a ridicat la un nivel superior.

D. Gr. Urziceanu, preşedintele Ateneului, într’o scurtă cuvântare, evidenţiază rostul mişcării muzicale şi elogiază gestul actualului primar d. Constantin Zlotescu, care a cedat localul Ateneului comunal scopuri lor culturale, după ce timp de 4 ani s’a resimţit atât de mult lipsa acestui local.

D. A. Tiron a ţinut o interesantă causerie prezentând auditorului toate piesele muzicale care urmau să se execute.

PROGRAMUL 

S’au distins la executarea programului d-na prof. Matilda Chirilă, care a făcut dovada unei cântăreţe de mare valoare artistică. D-na Chirilă posedă o voce melodică şl rotundă. In aria Agatei d-sa a utilizat remarcabil efectele de sonoritate, contopind armonios un volum amplu şi egal ca timbru cu acompaniamentul la piano a d-rei prof. Florica Mihăilescu, o admirabilă pianistă şi o distinsă înţelegătoare a muzicei serioase.

D. prof. N. Avram a imprimat Întregului program un colorit demn de cele mai pretenţioase centre muzicale. În executarea piesei pentru violină Le trille du diable de Tartini, d-sa a făcut dovada unui adevărat virtuos. D-sa posedă o tecnnică mai presus de orice calificativ şi o sensibilitate artistică de mare valoare. D. Avram stăpâneşte cu virtuozitate toate tainele violinei. D-sa poate cinsti orice program artistic.

Un admirabil Quartet de corzi format din d-nii: prof. N. Avram violină primă, St. Gh. Munteanu violina obligată, Stolz, violă şi dr. V. Crăciunescu violoncel.

Elementele quartetului simt pline de talent şi pricepere muzicală, dând ansamblului o omogenitate perfectă.

În quintetul de corzi cu piano, d. prof. Klug la piano a dat dovada unui bun cunoscător al muzicei clasice grele.

Corul mixt al ateneului a executat „Badea ’nalt şi subţirel” şi „Primăvara” de Oancea şi „Dorul” de Baciu. Corul este o minunată înjghebare muzicală graţie primului organizator d. căpitan Cristescu. D. A. Tiron absolvent de conservator a dirijat sigur şi a reuşit să scoată fraze muzicale de mare suces. În piesa Dorul solo de alto a d-nel Victoria Lupu a fost la înălţime. D-sa posedă o voce caldă plină de nuanţări subtile în special în registrele de jos.

Se cuvin laude coristelor şi coriştilor. Acompaniamentul la piano a d-lui prof. Klug în notă.

Credem că aceste manifestări vor continua spre cinstea iniţiatorilor şi spre satisfacţia iubitorilor de muzică. (COR.)

Sursa: Mişcarea culturală la Bacău în ziarul  Dimineaţa, mai 1934

Alo, Bacăul?

Bacăul interbelic înscris pe drumul modernizării edilitar-urbanistice:

Sursa: Opina, noiembrie 1936

Bacăul, municipiu

        Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de  bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în  MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).

Foto: Bacău, 1929 - vedere generală a părții central-nordice. În plan secund: Biserica Sfântul Nicolae (stânga) și biserica catolică (dreapta). Sursa foto: colecția ing. Mihai Ceucă.

Evoluţia traficului de pasageri pe aeroporturile din România

Evoluţii, involuţii...

Sursa: Fb/Pecifre

Judeţe atractive, judeţe repulsive...

... conform datelor ultimului RPL:

Sursa: Pe cifre

Dimineaţa anotimpurilor sucite

De la extaz la agonie ...meteorologică: 

 

1 Decembrie ...de primăvară

 Priviți la Târgu Ocna...

Toamna 2023: cea mai caldă toamnă din ultimii 80 de ani...

 

Chiar dacă ultima săptămână ne-a introdus intr-o atmosferă hibernală, noiembrie a reuşit să se menţină în topul celor mai calde luni de final de toamnă de după anul 2000, cu o medie lunară de 7,2 C. Mai calde a fost doar Brumarul din 2010 (9,7 C), 2019 (8,6 C), 2013 (8,4 C) şi 2000 (8,1 C).

Cumulând toate datele asociate lunilor de toamnă, o concluzie reiese cât se poate de evident (v. grafic): toamna 2023 a fost cea mai caldă toamnă (13,8 C) din ultimii 80 de ani, la mare distantă faţă de recordul anterior, 2019 (cu 12,6 C).

 Povestea termică a anului 2023 continuă...