Bacăul anilor '80 în paginile lui Mircea Cărtărescu

     Se pare că autorul "Orbitorului" nu a a vizitat în ultimii ani gara băcăuană la orele mici ale dimineţii...

„Vă puteţi imagina cât de murdară, de cenuşie, de deprimantă era gara din Bacău în anii '80? Puteţi fi siguri că, oricâtă imaginaţie aţi avea, realitatea depăşea închipuirea. Un soldat cu o valiză de lemn, o ţigancă cu cozi împletite cu fâşii de cârpă roşie şi doi puşcăriaşi raşi în cap erau singurii inşi de pe peronul acoperit de gunoaie. Ghereta cu sucuri şi biscuiţi era, fireşte, închisă. Aşa pustietate nu mai văzusem de la Călăuza lui Tarkovski, şi-ntr-adevăr mă-ndoiam că aş fi putut înainta în siguranţă printre betoanele alea murdare de flegme şi graffiti imunde fără să arunc înaintea mea o piuliţă legată cu o batistă albă.”

      (Mircea Cărtărescu – Bacoviană, în Frumoasele străine, Editura Humanitas, 2017)

(În)semne de carte (2): "Calvarul"

"În lume numai cel ce țipă are dreptate. Și mie, vai, urâtă mi-a fost gălăgia de orice fel...Și frazele care înlocuiesc sentimentele și astupa golurile!"

       Liviu Rebreanu - "Calvarul", Editura Liviu Rebreanu, 2006

(În)semne de carte (1): "Eleganţa ariciului"

Cărţile bune sunt precum prietenii adevăraţi: greu de descoperit. Multe sunt momentele în care tehnica modernă ne permite să imortalizăm clipele plăcute petrecute cu prietenii. Pentru cărţi, astfel de momente se petrec în liniştea foşnetului de pagini, fără urmări vizibile în planul unei memorii vizuale pe termen lung. Un (în)semn digital de carte poate că ar fi de folos pentru necesare aduceri aminte, peste ani şi ani, alături de vechi prieteni, cu care să scormonim jarul unor trăiri, stări, sentimente. Cărţile şi prietenii au capacitatea de a transcede vremii şi vremurilor...Serialul care va urma poate uşura această caracteristică de suflet.

       “E atât de omenească această capacitate de a iubi arborii, e atâta nostalgie a primelor noastre uimiri, atâta intensitate în a te simți cât de neînsemnat ești în sânul naturii… Da, asta e: evocarea copacilor, a măreției lor indiferente și a dragostei pe care le-o purtăm ne învață cât suntem de derizorii, paraziți mizerabili mișunând la suprafața pământului, și în același timp ne face vrednici de a trăi, pentru că suntem capabili să recunoaștem o frumusețe care nu ne datorează nimic.”

“Oamenii cred că aspiră la aștri și sfârșesc ca niște peștișori aurii într-un bol. Mă întreb dacă n-ar fi mai simplu să li se explice de la început copiilor că viața-i absurdă. Asta ar răpi câteva momente bune copilăriei, dar i-ar aduce un câștig considerabil de timp adultului – fără a mai pune la socoteală că l-ar cruța de cel puțin un traumatism, cel al bolului.”

Muriel Barbery – Eleganţa ariciului, Editura Nemira, 2016

IN MEMORIAM

Bacău. Parcul Cancicov. Pandemia drujbelor. 

Foto: Registrul Spaţiilor Verzi al Municipiului Bacău oferit gratuit de blogul deferlări.ro.

P.S.: noua siglă a grupului Verde de Bacău este aceasta:

Verde băcăuan de treflă. Sau mai bine verde de pică... O pică care seamănă fizionomic cu acel contur al intravilanului Bacăului...  Pică unul câte unul arborii sub care am copilărit, ne-am plimbat mai deunăzi sau ar fi trebuit să ne jucăm cu nepoții...

Când migraţia internă reconfigurază repartiţia populaţiei din România

Anul trecut s-a inregistrat cea mai mare migratie internă din Romania după 1991, aproape 400000 de persoane schimbându-şi domiciliul dintr-o localitate în alta. Conform datelor oficiale inregistrate de Institutul Naţional de Statistică, este vorba mai exact despre 389000 de romani care s-au mutat cu acte in regula, din diverse motive, tot pe teritoriul tarii, dar in alta localitate, conform studiului pressone.ro. Noul record a fost atins în conditiile in care nu sunt luati in calcul si cei care stau cu chirie, de exemplu, studentii sau cei care fac naveta si nu si-au schimbat domiciliul in acte.

Conform Pressone.ro, zece judete câştigă locuitori in mod constant (Arad, Bihor, Brasov, Cluj, Constanta, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Sibiu, Timis - foto) iar celelalte 31 sunt in pierdere. Celelalte 32 de unităţi administrative-teritoriale (inclusiv capitala) se încadrează fie în categoria dinamicii pozitive an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în cea cu o continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Cele mai mari pierderi se inregistreaza in Galati, Vaslui, Braila si Teleorman, carora li se alătură şi Bucureştiul.

Statisticile mai arată că dacă în 1992 în primele 11 judeţe locuiau circa 30% dintre români, acum procentul a urcat pana la 41,5%, cu alte cuvinte aproape jumătate de ţară, dacă ii luăm in calcul si pe cei neînregistraţi oficial. Detalii suplimentare aici.

Sursa: Cea mai mare migraţie internă din ultimii 25 de ani

România volatilă

...sau când fenomenele demografice infirmă discursurile ipocrite ale clasei politice sau creşterile economice din sertarele guvernamentale...

Sursa: INS Bucureşti

Geografia mall-urilor din Romania

Sursa: http://m.capital.ro/exclusiv-topul-afacerilor-rulate-de-toate-mallurile-din-romania.html

Când Regiunea Bacău, una din cele mai bogate, mai frumoase regiuni ale ţării, a înflorit ca o grădină în primăvară...

    Perspectivele deceniului 6 sunt cu adevărat măreţe: "Regiunea Bacău, una din cele mai bogate, mai frumoase regiuni ale ţării, a înflorit ca o grădină în primăvară sub luminoasa şi înţeleapta politică a partidului nostru. Ceea ce astăzi este proiect, mâine va fi realitate vie. Suntem convinşi de acest lucru, aşa cum suntem convinşi că după primăvară vine vara" (sursa: Consiliul Regional Bacău al Frontului Democraţiei Populare - Regiunea Bacău în anii puterii populare", Bacău, 1961)

Bacăul deceniului 7

      Câte repere urbanistice dispărute puteţi identifica în imaginea de mai jos? Priviţi cu atenţie, apar şi ceva anomalii...

Sursa: Comitetul Judeţean Bacău, Secţia Propagandă - Judeţul Bacău. Realizări şi perspective (date de sinteză). Fapte, cifre, imagini, Bacău, 1975

Cedra Tour în Programul Erasmus+: European Education Fostering Ecotourism

În perioada 14-18 noiembrie 2017 a avut loc prima întalnire de proiect din cadrul  proiectului Erasmus+ cu titlul “European Education Fostering Ecotourism”.

În cadrul Programului “Erasmus+” 2014-2020, cu finanţare din partea Comisiei Europene, SC CEDRA TOUR SRL Bacău a obţinut un grant pentru proiectul “European Education Fostering Ecotourism”.

Obiectivul general al proiectului vizeaza imbunatatirea nivelului de educaţie pentru mediu a tinerilor şi adulţilor, în special a educaţiei pentru dezvoltarea ecoturismului ca parte a educaţiei pentru o cetăţenie europeană activă.

Proiectul, iniţiat de SC CEDRA TOUR SRL Bacău și Asociaţia pentru Tineret „Emil Racoviţă 2000” Vaslui, este coordonat de Association „Travelogue” din Italia şi are ca parteneri organizaţii din Franta, Grecia, Portugalia şi Romania (Agenţia de Turism CEDRA TOUR Bacău și Asociaţia pentru Tineret „Emil Racoviţă 2000” Vaslui), precum şi parteneri locali: Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău,  Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Vaslui, Liceul Tehnologic „Petru Rareş” Bârlad, Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” Negreşti, Liceul Tehnologic „Ioan Corivan” Huşi, Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui.

Proiectul se implementează pe o durată de 24 luni, în perioada Septembrie 2017 – August 2019, fiind finanţat cu suma de 92.300 Euro de către Comisia Europeană, prin Erasmus+ 2014-2020, Acţiunea Cheie 2/parteneriate strategice în domeniul educaţiei adulţilor.