Prin centrul Bacăului...la începutul deceniului 7

O imagine veche de aproape o jumătate de secol şi mai multe chei de lectură...

Demografice

Două grafice extrem de sugestive (sursa: Hotnews.ro) pentru fenomene demografice actuale: îmbătrânire şi accentuarea discrepanţelor legate de structura populaţiei. Articolul complet este disponibil aici.  

Strada Ştefan cel Mare, 1962

O imagine din fototeca personală care ar atrage imediat atenţia doritorilor de piste pentru biciclete în Bacăul anului 2016 :)

Topul Forbes: 14/320. Suntem un oraş de top!

    Mare supărare pe Bistriţa după ce Forbes a publicat topul celor mai bune oraşe pentru afaceri, ediţia 2016 /click aici). Se mârâie, se caută vinovaţi, se aruncă cu piatra, lamentările se scurg spre aval ca plutele din trecut, se invocă conspiraţii regionale, apar deja soluţii miraculoase pentru a urca în clasament...Mă întreb de unde atâta supărare. Locul 14 este unul chiar onorant dacă urmărim evoluţia economică din ultimii ani. Ne supără locul ocupat de Iaşi? Fiţi serioşi, lăsaţi nostalgiile de la începutul secolului!. În plus, vă ofer o altă perspectivă, mult mai pozitivă. Ştiţi ce reprezintă numărul de mai jos?

Ei bine, acesta este numărul oraşelor existente în acest moment în România. Nu-i aşa că suntem un oraş de top?

Imberbis

Terapii edilitar-urbanistice

   Occidentul a mai inventat ceva: terapia prin colorat. Salvarea în faţa stresului, anxietăţii, depresiei, drogurilor, terorismului, schimbărilor climatice etc. Noi încercăm o variantă "edilitar-urbanistică". Se ia un flipchart (versiunea stradală) şi îl umplem cu nemulţumirile noastre referitoare la oraş. Terapie cu reuşită 100% pentru citadinul nemulţumit, pentru organizatori, pentru politicieni, pentru, pentru...

Lucrări noi pe raftul judeţului Bacău

   O listă cu lucrări publicate în ultima perioadă, lucrări care îmbogăţesc zestrea judeţului la capitolul cultură şi promovarea patrimoniului local. Titluri care merită cunoscute şi promovate, având în vedere că multe lucrări de acest gen sunt publicate în tiraje limitate datorită costurilor tipografice care nu sunt de neglijat.

Mihai Docan – Munţii Berzunţi: studiu geografic, Editura Magic Print, Oneşti, 2015

Mititiuc (Stan) Lăcrămioara: Geografia şi istoria orizontului local – comuna Bîrsăneşti, judeţul Bacău, Editura Magic Print, Oneşti, 2015

Viorel Iraşcu  - Ghidul mănăstirilor catolice din România, Rovimed Publishers, Bacău, 2014

Ştefan Zaharia, Carmen Zaharia, Ciprian Zaharia – Prima monografie a oraşului Buhuşi, editură nespecificată, 2014

Şorgot Virgil – Judeţul Bacău – repere geografice actuale. Studiu geografic. Editura PIM, Iaşi, 2013

Doina Cmeciu, Mădălina Manolache, Ioan Dănilă – Identitate europeană prin muzee săteşti, Editura PIM, Iaşi, 2013

Doina Cmeciu, Mădălina Manolache, Ştefan Olteanu -  Satul băcăuan, ca valoare culturală, Editura PIM, Iaşi, 2012

Lucrări de promovare turistică a judeţului Bacău:

Staţiunile băcăuane, oaze de sănătate şi relaxare pentru toate anotimpurile, Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont, Bacău, 2015

Pârtia de schi Nemira Slănic-Moldova – broşură editată de Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de Salvamont, Bacău, 2015
    Lista poate fi completată şi reactualizată cu sprijinul dumneavoastră. Mulţumiri anticipate!

Topul aeroporturilor. Pe unde mai zboară Bacăul?

    Au fost date publicităţii rapoartele privind traficul de pasageri la nivelul anului 2015.  Clasamentul arată astfel:

OTOPENI – 9,274,629 pasageri (8,321,858)

CLUJ NAPOCA – 1,485,652 pasageri (1,180,000)

TIMIȘOARA – 924,459 pasageri (735,469)

IAȘI – 381,000 pasageri (273,047)

BACĂU – 364,727 pasageri (313,376)

TÂRGU MUREȘ – 336,694 pasageri (343,521)

SIBIU – 276,533 pasageri (250,432)

CRAIOVA – 116,813 pasageri (138,886)

CONSTANȚA – 78,556 pasageri (37,939)

TUZLA – 25,954 pasageri (20,831)

SATU MARE – 17,212 pasageri (12,644)

BAIA MARE – 17,169 pasageri (20,465)

BUCUREȘTI – BĂNEASA – 12,925 pasageri (4,690)

ARAD – 8,530 pasageri (28,280)

ORADEA – 8,118 pasageri (36,501)

SUCEAVA – 2,359 pasageri (219)

TULCEA – 394 pasageri

    Aeroportul băcăuan se poate lăuda cel mult cu o firavă creştere faţă de anul 2014 (valorile din paranteză). În ierarhie am fost depăşiţi însă de Iaşi. Cine a văzut noua investiţie şi frumosul terminal al aeroportului ieşean va înţelege cum de am putut pierde supremaţia la nivelul Moldovei (foto), cu toate că acum câţiva ani aveam toate motivele să ne păstrăm zborul ascendent... (vezi România în aer. Cum zboară Bacăul?) 

Descifrând "secretele" staţiei de epurare a apei

   Un mic orăşel organizat la nivelul solului dar şi subteran. O mulţime de componente care lucrează mecanic, chimic şi digital pentru a aduce apa la o calitate care să-i permită o deversare prietenoasă în Bistriţa. Vocabular tehnic: treaptă mecanică, bazin de aerare, metatanc, staţie de dezhidratare şi îngroşare, separator de grăsimi, cogenerare, deznisipator, decantare secundară etc. Un circuit automatizat, aproape labirintic pentru cei mai puţin iniţiaţi, prin care se poate urmări drumul celor 6000-9000 mc de apă care ajung zilnic aici pentru a fi trataţi. O adevărată lecţie practică în care aridele formulări de manual („managementul apelor uzate”) au căpătat de astăzi noi semnificaţii pentru elevii vrănceni. Prin amabilitatea Companiei Regionale de Apă Bacău şi susţinerea Cedra Tour, moderna staţie de epurare a apei nu mai rămâne doar un punct pe harta oraşului. Vizitele făcute la obiectivele economice din orizontul apropiat îşi păstrează importanţa lor într-un sistem de învăţământ excesiv de teoretizat, aşa cum este cel românesc. Cei trecuţi de prima tinereţe îşi mai amintesc probabil de multele „expediţii” făcute cu clasa la diverse întreprinderi. Un „obicei” catalogat acum de mulţi ca fiind de sorginte comunistă, cu aer vetust sau chiar deplasat. Aşa să fie?!

Destine pe un colţ de bancă

    Nu ştiu de ce, dar imaginea lui mi-a adus aminte de o pictură a lui Goya care m-a impresionat prin mesaj: Aun amprendo. Încă învăţ. Un superb manifest al dorinţei de cunoaştere care reuşeşte să învingă suferinţa, bătrâneţea, neputinţa fizică...

    Îl priveam de pe o bancă alăturată. Avea ceva din "Capriciile" marelui pictor spaniol. Doar el, o rază de Soare şi urzeala unor gânduri neştiute. Pentru câteva clipe i-am întrerupt meditaţia cu întrebarea dacă acceptă să-i fac o poză. S-a uitat lung, a zâmbit imperceptibil şi mi-a răspuns scurt: Mulţumesc! 

    Un destin pe un colţ de bancă. O tolbă cu amintiri prinse într-un băţ. Aun amprendo.