După un deceniu şi jumătate şi o duzină de modificări şi completări, Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a făcut public Proiectul
de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)
secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, act normativ de importantă majoră, aflat se află în consultare publică până pe 8
decembrie. Obiectivul legii este “de a
reglementa statutul localităților din România și de a le clasifica astfel încât
să poată furniza un cadru pentru politici investiționale cu impact pozitiv
asupra dezvoltării teritoriului național și îmbunătățirea calității vieții pentru
toate comunitățile locale”. Forma supusă consultării propune clasificarea
unităților administrativ teritoriale (UAT) urbane în 7 categorii, iar a celor
rurale - în 2 categorii, faţă de legea aflată încă în vigoare (Legea nr.
351/2001), care ierarhiza toate localităţile în 5 categorii.
Potrivit MDRAP, modificările față de actul normativ în
vigoare au urmărit „o reclasificare a localităților care să reflecte mai bine
situația reală la nivelul teritoriului național. În România există 3181 unități
administrativ–teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2861 comune),
care cuprind 13750 de localități astfel: 320 de localități urbane reședință de
oraș / municipiu, 2861 de sate reședință de comună, 473 de localități
componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii
și 9626 de sate componente ale comunelor. Revizuirea sistemului actual de
stabilire a statutului urban / rural este necesară întrucât acesta a permis, în
lipsa unui mecanism de monitorizare, trecerea în categoria urbană a unor comune
fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune. În
momentul de față, foarte puține municipii și orașe îndeplinesc indicatorii
minimali cantitativi și calitativi de definire a localităților, astfel încât
este nevoie de o nouă viziune asupra rețelei de localități pentru ca acestea să
poată fi sprijinite în procesul de dezvoltare în mod adaptat în funcție de
rolul lor teritorial dar și de nevoile lor specifice.”
Conform noului proiect de lege, municipiul Bacău este coborât în ierarhia
urbană naţională de la rangul I (municipiu de importanță națională, cu influență potențială la
nivel european - foto) la categoria a III-a, pol regional secundar, municipiu de
importanţă regională, alături de alte 17 oraşe. Oneştiul s-ar încadra în categoria
a V-a (pol judeţean secundar, cu rol de echilibru la nivel judeţean), Comăneştiul
şi Moineştiul sunt propuse la categoria a VI-a (centre urbane cu rol zonal, cu
rol de servire teritorială şa nivel subjudeţean). În ultima categorie, cea mai
eterogenă (centre urbane cu funcţii specializate), sunt trimise celelalte oraşe
ale judeţului (Buhuşi, Slănic-Moldova, Dărmăneşti şi Târgu Ocna).
Era evident că Legea 351/2011 nu mai
reflecta realităţile actuale din sistemul urban românesc. Din acest punct de vedere
iniţiativa ministerului este lăudabilă. Din păcate ea păstrează însă acelaşi
caracter discreţionar, în care diferitele tipologii par a fi făcute aleatoriu şi fără nicio bază
concretă, cu excepţia poate a unor interese strict politice. Nu mă amăgesc cu
ideea că fundamentarea acestui proiect de lege a luat în calcul (măcar ca
intenţie) studii şi proiecte academice de mare valoare. Gândirea
interdisciplinară nu ne este cunoscută la nivel de instituţie publică. Dar
măcar se puteau lectura în prealabil documente oficiale care făceau o analiză
mai serioasă a reţelei urbane (gen Strategia
de dezvoltare teritorială a României – Studiul 15: Reţeaua de localităţi după
rang şi importanţă, 2014). Nu mai avem timp pentru experimente şi jocuri
teritoriale, aşa cum s-a făcut până acum. Nu putem băga în aceeaşi oală - la
nivel funcţional – covrigii de Buzău cu nişte componente aeronautice. Doar dacă
vrem să jucăm Marocco, însă cu efecte dezastruoase asupra relaţiilor şi aşa fragile dintre satul şi oraşul românesc...
