Cum stăm cu facturile pentru întreţinere?

  Iată şi o diferenţiere teritorială a cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei. Fiţi însă convinşi că plătiţi mai mult decât a calculat INS-ul :)

Detalii aici.

Sursa infografic: adevarul.ro

În august România se mută în Bacău!

   Theaterstock Bacău (International Arts Festival Bacău 2015) este unul dintre cele mai importante festivaluri de artele spectacolului din România şi cel mai mare eveniment cultural al Moldovei, dedicat comunităţii locale şi naţionale, şi, în mod special, tuturor iubitorilor de teatru, muzică, literatură şi urban-art.

        Timp de 16 zile (1-16 august), publicul evenimentului va putea urmări 1600 artişti în 138 de spectacole din 15 ţări: Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Cehia, Ungaria, Serbia, Israel, Portugalia, Belgia, Olanda, Rusia şi România.

          Theaterstock Bacău nu este un festival de teatru convenţional, ci un eveniment pluri-, inter-  şi transdisciplinar, care reuneşte în programul său, alături de unele dintre cele mai importante repere ale teatrului românesc, producţii ale celor mai mari companii internaţionale de artele spectacolului, spectacole de artă stradală, spectacole – lectură, concerte, work-shopuri, conferinţe, lansări de carte şi o bursă de spectacole.

            Festivalul este conceput pe zece secţiuni, dedicate tuturor sectoarelor din domeniul artelor spectacolului, atât producţiilor teatrelor naţionale şi internaţionale, cât şi spectacolelor independente, atât propunerilor clasice cât şi celor plasate ca discurs în zona de investigaţie şi inovare artistică: Povestea noastră, Focus, Teatre in miscare, Street Art Performance, Independent, RythmiCity, Street Colors, Conferinţele “Bacovia”, Teatru Radiofonic, Bursa de spectacole.

            Programul Theaterstock Bacău 2015 include între 4 şi 12 evenimente pe zi, plasate în intervalul orar 11.00 – 24.00.

   Anca Sigartău, directoarea Teatrului  Municipal “Bacovia”, iniţiatoarea şi directoarea Festivalului THEATERSTOCK:

            “Festivalul îşi propune să devină un spaţiu al întâlnirii artistice şi al exprimării libere, un spaţiu care valorizează calitatea indiferent de zonă, un spaţiu care reuneşte zona teatrală de stat, cu segmentul independent  şi iniţiativa privată, cu arta stradală şi muzica. Este un festival orientat către public, pe care ni-l dorim în număr cât mai mare şi pe care îl aştept cu drag, să ne bucurăm, suflet  lângă suflet, de minunatele spectacole găzduite de festival şi pe care cu siguranţă îl vom avea alături. Este un festival a cărui temă - umbrelă de anul acesta este “We are one”, în ideea în care cred cu tărie că toţi, indiferent de zona artistică din care provenim sau în care activăm, slujim frumosului şi suntem, în ultimă instanţă, modelatori de suflete. Cred în misiunea formatoare a actului artistic în general şi a teatrului în particular, cred că într-o societate aflată în continuă dinamică şi cu un sistem al valorilor zdruncinat cultura este cea care face diferenţa. Cred în puterea civilizatoare a artei, indiferent de forma ei de exprimare şi cred că teatrul este punct de plecare şi de permanentă raportare pentru orice comunitate”.

Unde are loc Theaterstock – International Arts Festival 2015

            Festivalul Internaţional de Artele Spectacolului “Theaterstock” Bacău valorifică infrastructura instituţiilor de spectacole din municipiul Bacău, cât şi întreg potentialul urban, în încercarea de a identifica noi spaţii, neconvenţionale, benefice dezvoltării unui nou discurs artistic.  Ca spaţii de joc vor fi folosite sălile de spectacol ale Teatrul Municipal “Bacovia”, Teatrul de Vară “Radu Beligan”, Centrul de Afaceri şi Expoziţii “G.M.Cancicov”, Sala Ateneu a Filarmonicii “Mihail Jora”, Centrul de Cultură şi Arte “George Apostu”, muzee, galerii de artă, dar şi diferite spaţii publice, precum parcurile oraşului, cafenele şi pub-uri.

Cine vine la festival?

            Se  vor reuni în Bacău într-un eveniment cu adevărat  memorabil, pentru a oferi publicului din regiune unele dintre cele mai valoroase spectacole de teatru ale momentului, concerte de muzică clasică, rock, fado, spectacole de flamenco şi world-music Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Bulandra Bucureşti, Teatrul Național "Marin Sorescu" Craiova, Teatrul Naţional Cluj, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Teatrul Naţional Târgu Mureş, Teatrul Naţional Iaşi, Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul German de Stat Timişoara, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti, Teatrul ACT, Teatrul Metropolis, Teatrul Elisabeta, peste 50 de companii din zona independentă, companiile internaţionale Compagnie Off (Franţa), Les Commandos Percu (Franţa), Deabru Beltzak (Spania), Concha Jareno,  Compagnie Bilbobasso (Franţa/Spania), Theater Tol (Belgia), Amanitas Fire Theater, DivadloTeatr,  V.O.S.A (Cehia), Il Posto (Italia), Antagon Theater Aktion (Germania), Cie Karnavires (Franţa), Grotest Maru (Germania), De factor, Long Vehicle Circus (Cehia), Barcelona Gypsy Kletzmer Orchestra (Spania) s.a.m.d.

            Publicul festivalului va putea vedea, în cele 16 zile de Theaterstock, spectacole semnate de renumiţi creatori de teatru din ţară şi din străinătate printre care Silviu Purcărete, Alexander Hausvater, Alexandru Darie, Ada Lupu sau Lia Bugnar. Printre actorii români care vor juca la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Artele Spectacolului “Theaterstock” Bacău, 2015 se numără  Maia Morgenstern, Constantin Cojocaru, Ilie Gheorghe, Ion Caramitru, Radu Gheorghe, Monica Davidescu, Daniela Nane, Anca Sigartău, Mihaela Teleoacă, Vlad Zamfirescu, Tudor Chirilă, Mihai Bisericanu, Sandu Mihai Gruia, Gheorghe Ifrim, Florin Busuioc, Tudor Aaron Istodor, Aurelian Temişan, Alexandra Velniciuc, Richard Bovnoczki, Isabela Neamţu, Lari Giorgescu, Tania Popa, Lia Bugnar şi Marius Manole.

            Alături de artiştii invitaţi vor fi oaspeţii evenimentului reprezentanţi de la zece ambasade si institute culturale din ţară, 20 de directori de teatre si directori de festival, din ţară şi din străinătate, critici de specilitate, jurnalişti locali şi naţionali.

Ce înseamnă în cifre Theaterstock – International Arts Festival Bacău 2015

• 16 zile de eveniment

• Peste 300 de ore de spectacol

• peste 1600 de artişti invitaţi, români şi străini

• 20 spectacole de stradă foarte mari

• 23 spaţii de spectacol atât în interior cât şi în aer liber

• 138 de spectacole de teatru

• 16 concerte de rock, fado, flamenco s.a.m.d.

• 4 spectacole de teatru - dans

• 7 conferinţe

• 19 companii internaţionale invitate

• 38 de companii teatrale româneşti invitate

• 10 ambasade şi institute culturale invitate

Programul de voluntariat Theaterstock

            Theaterstock Bacău 2015 a iniţiat un program voluntariat cu peste 300 de beneficiari, care vor fi instruiţi gratuit în procesul de organizare a celui mare mare eveniment de artele spectacolului din ţară, oferind astfel liceenilor şi studenţilor oportunităţi unice de învăţare şi dezvoltare personală şi profesională, de comunicare cu artişti locali şi internaţionali.

            Biletele au fost puse în vânzare la Agenţia Teatrului Municipal “Bacovia”, deschisă zilnic în intervalele orare 9.00 – 14.00 şi 17.00 – 21.00. În funcţie de spectacol, de spaţiul de joc şi de locul în sală, la evenimentele cu plată biletele variază între 10 şi 50 de lei. Pentru a facilita accesul publicului la cât mai multe spectacole, Teatrul Municipal “Bacovia” a pus în vânzare şi mai multe tipuri de abonamente, la care se adaugă reducerea de 50 la sută pentru elevi, studenţi şi pensionari, cât şi oferta “Cumperi cinci bilete şi primeşti 1 gratis.”

            Informaţii suplimentare se pot obţine sunând la numerele de telefon 0234 52 28 28, 0753 090 588, 0753 090 589, 0753 090 590, 0753 090 585 sau accesând paginile de Facebook Teatrul Municipal Bacovia şi Theaterstock Bacau. 

Vezi şi: INTERVIU ANCA SIGĂRTĂU

Verdele de lângă bloc (I)

Marile cartiere păstrează, în ansamblu, importante suprafeţe de spaţii verzi, care, cel puţin teoretic, fac obiectul proiectării specializate, aparţinând domeniului public şi fiind administrate de asociaţiile de locatari/proprietari. Încadrarea acestei categorii importante de spaţii verzi în ansamblul verdelui public urban este susţinută de forma juridică a încadrării terenurilor, contrar mentalităţii încă larg răspândite în rândul locatarilor, care nu concep faptul că aceste spaţii verzi aparţin domeniului public al oraşului.

 Agresarea spaţiilor verzi din habitatele colective a devenit una din problemele de fond ale imaginii urbane, după privatizarea masivă ce a urmat anului 1990. Utilităţile existente la nivelul fiecărui bloc de locuinţe au intrat în responsabilitatea noilor forme de asociere autonomă a majorităţii proprietarilor, conducând la cea mai puternică degradare dintre toate tipurile de spaţii verzi publice, determinată de legislaţia permisivă, explozia serviciilor banale la parterul blocurilor, construirea de garaje, extinderea şi densificarea fondului locativ, executarea unor lucrări tehnico-edilitare ş.a.
      Inexistenţa unei inventarieri a acestor spaţii verzi la nivelul administraţiilor locale determină mari dificultăţi în analiza mutaţiilor cantitative şi calitative survenite în ultimii 25 de ani şi în aplicarea unor măsuri coerente de limitare a degradării acestora. Suprafaţa totală şi ponderea acestei categorii de spaţii verzi în ansamblul verdelui urban public este dificil de cuantificat, în absenţa unui suport cadastral reactualizat sau a inventarierii acestor terenuri în registrul spaţiilor verzi urbane. Datele existente la nivel local  fac referire la o suprafaţă totală de 187 ha, ceea ce ar reprezenta mai mult de jumătate din totalul verdelui urban de folosinţă generală, corespunzător unui fond de locuinţe apreciabil, format din 1281 blocuri şi vile tip bloc. Modul în care aceste spaţii verzi vor fi gestionate în viitor poate contribui la schimbarea imaginii urbane, în prezent alterată prin moştenirea arhitecturală din perioada comunistă, percepută în general sub forma unui complex de elemente negative, între care „spaţiile verzi” cu aspect de maidan sau cu o utilizare incertă joacă un rol care nu este deloc de neglijat.

    În final vă propun o şaradă: câte asemănări (sau măcar câte deosebiri :)) identificaţi între cele două colaje?

Colaj 1 - modalităţi ingenioase de conservare a verdelui urban

Colaj 2: Bacău, iulie 2015

Highest level: liceele din Moldova cu cele mai mari medii de admitere

    Să mai spună cineva că nu stăm bine prin această parte de ţară. Nasc şi la Moldova oameni, vorba cronicarului Miron Costin...

Admitere 2015. Topul liceelor după ultima medie

Sursa: admitere.edu.ro

Vezi şi Admitere 2014

A fost stabilită structura anului şcolar 2015-2016

     Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a publicat structura anului şcolar 2015 – 2016. Acesta va începe pe data de 1 septembrie 2015 şi se va încheia pe data de 31 august 2016, după cum urmează:

Semestrul I

Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015

În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă:  sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016 Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016 Vacanţa intersemestrială: sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016

Semestrul al II-lea

Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 8 aprilie 2016 Vacanţa de primăvară: sâmbătă, 9 aprilie 2016 – duminică, 17 aprilie 2016 Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016

Vacanţa de vară: sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 11 septembrie 2016

       În zilele libere prevăzute de lege, precum și în ziua de marți, 3 mai 2016, nu se organizează cursuri.

     Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.

Săptămâna 4–8 aprilie 2016 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.

        Prin excepție de la aceste prevederi, la clasele de învățământ preșcolar și primar, programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” poate fi organizat în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de data de 27 mai 2016, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, după consultarea cadrelor didactice și a beneficiarilor primari și secundari ai educației.

Anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

Tezele din semestrul I al anului şcolar 2015-2016 se susţin, de regulă, până la data de 18 decembrie 2015.

Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2015-2016 se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2016.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.

Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învățământul liceal se încheie în data de 27 mai 2016.

    Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 10 iunie 2016.

     Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

   Pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Pentru învăţământul special – clasele a IX-a, a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile.

   Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor.

   Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. 

Efectele regresului demografic

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău

Vezi şi: Regresul demografic si dezurbanizarea: efecte insidioase

Bacăul cartierelor muncitoreşti

     O interesantă lecţie de geografie a orizontului local, specifică deceniilor 5-6, din care tânăra generaţie poate extrage multe învăţăminte. Materialul de mai jos face parte din manualul* de care tocmai am amintit, fiind descoperit, transcris şi oferit băcăuanilor cu aceeaşi generozitate cu care ne-a obişnuit ing. Mihai Ceucă, un nume pe care l-aş propune fără nicio ezitare ca cetăţean de onoare al urbei pentru pasiunea, acribia şi altruismul cu care ne recuperează memoria urbanistică...

"Cartier muncitoresc.

Şcoala noastră se găseşte în cartierul Vasile Roaită din oraşul Bacău. Acest cartier este locuit mai mult de muncitorii fabricii de hîrtie „Steaua Roşie”. Noi am fost foarte bucuroşi atunci cînd împreună cu tovarăşul învăţător am făcut o excursie pentru a cunoaşte bine cartierul nostru. Am făcut şi însemnări asupra celor întîlnite în drumul nostru. Ieşind pe poarta şcolii, am dat în „Calea Mărăşeşti” şi ne-am îndreptat spre sud. Această stradă largă este pavată şi are plantaţi arbori frumoşi pe marginea ei. Pe ea circulă necontenit maşini, autobuse, căruţe, biciclete, iar pe trotuarele de la marginea străzii trec mulţi oameni. Pe partea dreaptă a străzii am întîlnit mai multe clădiri în care erau magazine alimentare, farmacie, o staţie de reparat maşini, blocuri muncitoreşti şi halta „Steaua roşie", unde se opresc pentru o clipă trenurile pentru a coborî şi urca sutele de muncitori ai fabricii. În imediata apropiere de haltă ne-a atras atenţia impunătoarea clădire a şcolii, o piaţă nouă şi un cartier cu foarte multe blocuri şi străzi noi, între care şi strada „Drumul Socialismului”, locuită numai de muncitori. Pe stînga străzii Mărăşeşti este cimitirul soldaţilor sovietici, care s-au jertfit pentru eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist. In semn de recunoştinţă pentru fapta lor, noi elevii, adesea am fost să îngrijim mormintele lor, împodobindu-le cu flori. Tot în stingă străzii se găseşte cea mai mare fabrică de hîrtie din ţara noastră numită „Steaua roşie". În preajma ei, în parcul de copii ai muncitorilor, am văzut în cuşti de sîrmă animale sălbatice vii ca: urşi, lupi, căprioare, vulpi şi vulturi. De aici am trecut pe strada „Chivu Stoica”, am văzut „Bistriţa” şi stăvilarul de pe ea. Stăvilarul are mai multe porţi, care se ridică sau se lasă după cum e nevoie de mai multă sau mai puţină apă pentru fabrică. Pe apa canalului pluteau butucii spre fabrică pentru a fi transformaţi în hîrtie. Lîngă stăvilar cîţiva pescari prindeau peşte cu undiţa. Mai încolo, la marginea apei, cîţiva oameni cerneau prundişul, separîndu-l de nisip, iar alţii îl încărcau în căruţe şi autocamioane spre a-l duce pe şantiere, unde se ridică noi fabrici şi locuinţe. Dincolo de apa Bistriţei, în luncă, păşteau multe vite şi se vedea satul „Letea Veche”. În drum spre şcoală am văzut noul stadion sportiv „23 August", cu o capacitate de 15.000 locuri, care constituie o importantă realizare a puterii democrat-populare în oraşul nostru.

Să încercăm acum să facem un plan al drumului parcurs şi să fixăm pe el principalele lucruri întîlnite...

...În oraşul nostru trăiesc mulţi locuitori. Locuitorii unui oraş se numesc orăşeni. La începutul anului şcolar, tovarăşa învăţătoare ne-a întrebat pe toţi ce ocupaţie au părinţii noştri. Răspunsurile au fost diferite, pentru că locuitorii oraşului au ocupaţii diferite. Cei mai mulţi orăşeni se ocupă cu munca în fabrici şi uzine. Aceştia se numesc muncitori. Muncitorii produc în uzine şi fabrici diferite maşini, motoare, unelte, precum şi îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte lucruri necesare vieţii tuturor oamenilor. Foarte mulţi dintre ei sînt fruntaşi în muncă şi au primit diferite distincţii. În trecut, sub regimul burghezo-moşieresc, fabricile erau ale bogătaşilor, care exploatau crunt pe muncitori. Astăzi, sub regimul de democraţie populară, toate fabricile sînt ale poporului. Alţi orăşeni lucrează în cooperative meşteşugăreşti de lăcătuşerie, fierărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, tîmplărie şi altele. Aceştia sînt meseriaşi sau meşteşugari. Unii locuitori ai oraşelor lucrează de asemenea şi în diferite birouri şi magazine, ca funcţionari. Atît pentru muncitori cît şi pentru ceilalţi salariaţi, în oraşe au fost înfiinţate cluburi, biblioteci, cinematografe, stadioane, unde aceştia îşi petrec timpul liber în mod plăcut. Prin grija de zi cu zi a Partidului Muncitoresc Romîn viaţa locuitorilor de la oraşe şi a celor de la sate devine mai frumoasă şi îmbelşugată.”

   P.S. Pentru tinerii cititori, Mihai Ceucă face precizarea că „Steaua Roşie” a fost numele folosit, după anul 1946, pentru a înlocui „burgheza” denumire „Letea”. Intenţionat nu fac referire la cartierul Vasile Roaită, cu speranţa că cei tineri vor găsi corespondentul actual din citirea şi interpretarea schiţei de hartă de mai sus.

*Abramiuc Ioan, Teofănescu Viorica (1960) - Geografia Regiunii Bacău, manual pentru clasa a III-a, Sfatul Popular Regional Bacău - Secţia Învăţămînt şi Cultură

Acelaşi manual ne mai oferă câteva imagini inedite, adnotate savuros de domnul Mihai Ceucă:

În imagine, pe stânga, hotelul Bistriţa aflat în construcţie, cu schelele pe el. "Piaţa" era actuala intersecţie de la hotelul Decebal. De remarcat "tribuna oficială" de lângă H Bistriţa. Lume multă, portrete puţine. Deocamdată.

Alveola-parcare de la Primărie era şi staţie de autobuze. Pe fundal, turlele Bisericii Armene, încă în picioare la acea dată. În centru, casa albă, o clădire cu aceeaşi vârstă şi arhitectură cu "casa Badiu" supranumită casa Alecsandri. A propos de stil arhitectural, mai există o clădire cu acelaşi stil pe str. Oituz şi sper, poate măcar aceasta, va scăpa de demolare.

Clădirea fabricii "de la gară" cu muncitori "liberi" după ziduri şi garduri mari de cărămidă... Un turn de apă identic avea şi moara Filderman.

Pe urmele Negelului

   Prin 2013 aminteam de Negel, pârâul dispărut nu doar de pe harta oraşului Bacău, ci şi din arhivele fotografice. Graţie ing. Mihai Ceucă, avem, iată, o imagine document, recuperată dintr-un manual şcolar (Abramiuc Ioan, Teofănescu Viorica - Geografia Regiunii Bacău, manual pentru clasa a III-a, 1960)

Trecător prin judeţ (28): Târgu Trotuş

     Comună situată în vestul Depresiunii Caşin, pe terasa superioară a Trotuşului, la 6 km est de Târgu Ocna şi 8 km vest de municipiul Oneşti, pe DN 12A. Acces feroviar pe linia Adjud-Ciceu prin staţia Târgu Trotuş şi halta Viişoara. Sate componente: Târgu Trotuş, Tuta, Viişoara. Populaţia: 3791 loc. (1956), 4585 loc. (1966), 5346 loc. (1977), 5066 loc. (1992), 5354 loc. (2002), 4969 loc (2011). Vechi oraş si centru catolic aproape de hotarele Transilvaniei, azi centru comunal din judeţul Bacău, Prima menţiune documentarã a oraşului apare în privilegiile comerciale acordate de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408. Unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei secolelor XV-XVII, prin exploatarea sării şi valorificarea funcţiei administrative. A fost un important punct de apărare şi de vamă în faţa pasului Oituz, pe o veche axă de legătură dintre Bacău şi Braşov, centru meşteşugăresc, comercial şi reşedinţă pentru ţinutul Trotuşului. În anul 1440, în Târgu Trotuş s-a făcut prima traducere a Bibliei în limba maghiară de către doi pastori husiţi expulzaţi din Ungaria şi stabiliţi aici. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, mutarea populaţiei către Târgu Ocna (1680-1700) şi contopirea ţinutului Trotuşului cu cel al Bacăului au determinat decăderea localităţii. Aici se pare că a fost construită prima biserică din zid, una din cele mai frumoase şi mai mari, de către Margareta Muşat, principesa Moldovei, bunica domnitorului Alexandru cel Bun (1375), despre care vor aminti toţi vizitatorii apostolici ai Moldovei în rapoartele lor până la sfârşitul secolului al XVII-lea. În locul vechii bisericii de lemn ridicată în 1816, preotul paroh Domenic della Posta, va termina în anul 1885 (alte surse: 1850) construirea bisericii actuale cu ajutoare băneşti primite de la Sfântul Scaun. Renovată în 1920 şi 1937, prin adăugarea turnulului clopotniţă. Biserica “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, construită în anul 1730, cu adăugarea turnului clopotniţă şi a monumentului la 1800. Pictura catapetesmei şi a pereţilor interiori este realizată în tehnică frescă. Declarată monument istoric. Biserica “Sfântul Nicolae” (c. 1813). Biserica “Sfântul Nicolae” (ante 1780) în satul Viişoara. Biserică catolică (1926) în satul Tuta. Monumente ale eroilor în satele Târgu Trotuş (c. 1925 şi 1937), Viişoara şi Tuta. Şcoală (c. 1908). Descoperiri arheologice în punctul “Târna Nouă” (aşezare urbană din secolele XIV-XVII şi ruinele unei biserici din secolul XIV). Unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (cf. Legii nr. 5/2000). În satul Viişoara s-a născut Mihai Drăgan (1937-1993), critic şi istoric literar, publicist, profesor universitar, iniţiatorul colecţiei “Eminesciana”.