Trecător prin judeţ (28): Târgu Trotuş

     Comună situată în vestul Depresiunii Caşin, pe terasa superioară a Trotuşului, la 6 km est de Târgu Ocna şi 8 km vest de municipiul Oneşti, pe DN 12A. Acces feroviar pe linia Adjud-Ciceu prin staţia Târgu Trotuş şi halta Viişoara. Sate componente: Târgu Trotuş, Tuta, Viişoara. Populaţia: 3791 loc. (1956), 4585 loc. (1966), 5346 loc. (1977), 5066 loc. (1992), 5354 loc. (2002), 4969 loc (2011). Vechi oraş si centru catolic aproape de hotarele Transilvaniei, azi centru comunal din judeţul Bacău, Prima menţiune documentarã a oraşului apare în privilegiile comerciale acordate de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408. Unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei secolelor XV-XVII, prin exploatarea sării şi valorificarea funcţiei administrative. A fost un important punct de apărare şi de vamă în faţa pasului Oituz, pe o veche axă de legătură dintre Bacău şi Braşov, centru meşteşugăresc, comercial şi reşedinţă pentru ţinutul Trotuşului. În anul 1440, în Târgu Trotuş s-a făcut prima traducere a Bibliei în limba maghiară de către doi pastori husiţi expulzaţi din Ungaria şi stabiliţi aici. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, mutarea populaţiei către Târgu Ocna (1680-1700) şi contopirea ţinutului Trotuşului cu cel al Bacăului au determinat decăderea localităţii. Aici se pare că a fost construită prima biserică din zid, una din cele mai frumoase şi mai mari, de către Margareta Muşat, principesa Moldovei, bunica domnitorului Alexandru cel Bun (1375), despre care vor aminti toţi vizitatorii apostolici ai Moldovei în rapoartele lor până la sfârşitul secolului al XVII-lea. În locul vechii bisericii de lemn ridicată în 1816, preotul paroh Domenic della Posta, va termina în anul 1885 (alte surse: 1850) construirea bisericii actuale cu ajutoare băneşti primite de la Sfântul Scaun. Renovată în 1920 şi 1937, prin adăugarea turnulului clopotniţă. Biserica “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, construită în anul 1730, cu adăugarea turnului clopotniţă şi a monumentului la 1800. Pictura catapetesmei şi a pereţilor interiori este realizată în tehnică frescă. Declarată monument istoric. Biserica “Sfântul Nicolae” (c. 1813). Biserica “Sfântul Nicolae” (ante 1780) în satul Viişoara. Biserică catolică (1926) în satul Tuta. Monumente ale eroilor în satele Târgu Trotuş (c. 1925 şi 1937), Viişoara şi Tuta. Şcoală (c. 1908). Descoperiri arheologice în punctul “Târna Nouă” (aşezare urbană din secolele XIV-XVII şi ruinele unei biserici din secolul XIV). Unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (cf. Legii nr. 5/2000). În satul Viişoara s-a născut Mihai Drăgan (1937-1993), critic şi istoric literar, publicist, profesor universitar, iniţiatorul colecţiei “Eminesciana”.

Înfruntând vremea şi vremurile

     Ca orice arteră importantă în trama stradală a unui oraş, şi strada Ştefan cel Mare a suferit în ultimul deceniu prefaceri remarcabile. Un singur element a reuşit însă să înfrunte curgerea timpului, dimineaţă de dimineaţă, an de an...

"Macul roşu" - reînvierea unui brand?

În trecere prin centrul oraşului, nu am avut cum să nu remarc o bulină nouă pe un geam:

Din povestirile băcăuanilor trecuţi de 60 de ani, am reţinut că în apropiere a funcţionat un restaurant cu acest nume, care a devenit foarte apreciat printre citadini şi nu numai. 

Sursa foto: Ioan Bâşcă - Bacău. Instantanee regizate

Să fie "Macul roşu" locul unde vom putea aprecia ceea ce scriam în Bucate băcăuane - o utopie de branding urban?

   Mai ţineţi minte acest restaurant al Bacăului de odinioară?  La peste 30 de ani de la dispariţia lui din peisajul urban putem să îl readucem la lumină din şiragul uitat al amintirilor?

Cea mai caldă zi de vară. Deocamdată...

O zi tropicală, cu temperaturi care au urcat la 37 C.

Pentru că vara e lungă, nu strică să ne reamintim câteva "detalii" termice băcăuane.

Rezultate Bacalaureat 2015. Topul liceelor

MECS a centralizat  în această dimineaţă rezultatele inregistrate in sesiunea iunie-iulie 2015 a examenului de bacalaureat. Astfel, in aceasta sesiune au promovat 106.064 (66,41%) de absolventi de clasa a XII-a: 100.058 (72,78%) provin din promotia curenta si 6.006 (27,02%) din promotiile anterioare. Comparativ cu aceeasi sesiune a anului trecut, se constata un plus de 14.293 de elevi care au reusit sa promoveze examenul. Rezultatele sunt superioare cu peste 7% celor din aceeasi sesiune a anului 2014 (59,25%) si cu 12% peste cele din 2013 (54,4%).

Pe judete, cel mai ridicat procent de promovare s-a inregistrat in judetele Cluj (82,18%), Braşov (78,74%), Bacau (78,34%) si Sibiu (76,81%). Rata de promovare in Bucureşti  este de 68%, superioara cu 9,7% celei de anul trecut.

Singurele judete cu o rata de promovare sub 50% sunt Giurgiu (36,06%), Ilfov (40,92%) si Teleorman (42,73%).

Rezultatele înainte de contestaţii sunt disponibile pe site-ul dedicat - click aici.

         Cele mai mari rate de promovare sunt obţinute de următoarele licee:

     La nivelul judeţului s-au înregistrat două medii de 10 la Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir“ Oneşti (Oana Ruxandra Radu. Irina Teodora Toma) şi una la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu" Bacău (Zamfir Mihaela Diana)
     Pentru că întotdeauna statistica privitoare la rata promovării generează mai multe variante de lucru (în funcţie de luarea în calcul a unor categorii de genul: promoţie curentă, promoţie anterioară, candidaţi prezenţi, candidaţi absenţi, candidaţi înscrişi), vă ofer o analiză din care eliminăm orice controversă: ponderea mediilor obţinute de elevi în totalul candidaţilor reuşiţi. După cum se poate observa, ierarhia performanţei băcăuane este în continuare clar dominată (şi la acest capitol) de .....vă las pe dumneavoastră să descoperiţi :)

Update: situaţia după contestaţii - click aici.  

Băcănie...cu dichis

   Mai ţineţi minte articolul "Bucate băcăuane - o utopie de branding urban?" Nu, încă nu am ajuns la acel nivel, dar ideea de mai jos merită amintită pentru categoria Pată de culoare şi mod de prezentare.

Creşte calitatea locuirii băcăuanilor...pe lumea cealaltă

     Primăria Municipiului Bacău începe distribuirea locurilor de veci situate în Cimitirul Public „Sărata II”. Distribuția locurilor de veci se va face în baza unui document de identitate al solicitantului (Buletin de Identitate/ Carte de identitate), în copie și original. În cazul unei familii, sunt necesare actele de identitate ale soțului și ale soției, pentru repartiția a două locuri. De asemenea, este necesară adeverința că solicitantul nu deține sau nu a deținut, în ultimii trei ani, locuri de veci în alte cimitire publice din municipiul Bacău. Adeverința se eliberează de la sediul din Cimitirul Central al firmei ”Luvis”.

      Persoanele care nu au depus până acum o solicitare și doresc să obțină un loc de veci în Cimitirul ”Sărata II”, pot depune o cerere în acest sens, la registratura Primăriei municipiului Bacău. Condiția pentru a primi un loc de veci este să nu mai fi deținut unul în ultimii trei ani. Locurile de veci nu se pot vinde, nu se pot înstrăina, dar pot fi lăsate moștenire. 

     Cimitirul Sărata II  are o capacitate de circa 10.500 de locuri, dintre care 5.100 de locuri sunt simple și 2.700 sunt duble. Acestea vor fi repartizate locuitorilor municipiului Bacău, indiferent de convingerile religioase.

    Locurile de veci se repartizează pentru șapte ani sau pentru 25 de ani. Taxa de întreținere anuală a unui loc de veci este de 30 de lei, pentru un loc simplu, respectiv de 60 de lei, pentru un loc dublu, iar la intrarea în posesie se va plăti  200 lei locul simplu, pentru o perioadă de șapte ani, și 300 de lei, locul simplu, pentru o perioadă de 25 de ani.

   În imagine: evoluţia teritorială a Cimitirului "Învierea Domnului" din Bacău în perioada 2003-2010 (sursa: prelucrare Google Earth)

De la primarul meu cel drag

Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova

Nu-i aşa că, odată ajunşi într-o staţiune balneoclimaterică, izvoarele minerale vă atrag ca un magnet? La fel de adevărat este că, de cele mai multe ori, le gustaţi pe toate, deoarece puţinele indicaţii – acolo unde ele există – nu reuşesc întotdeauna să vă scoată din impas? Pentru a rezolva cel puţin parţial această problemă, am sintetizat câteva informaţii absolut necesare, având ca studiu de caz Perla Moldovei, Slănic-Moldova. Să sperăm înainte de toate că izvoarele vor curge liber în continuare, aşa cum au făcut de veacuri...

    Staţiunea este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului digestive şi a glandelor anexe, precum şi al afecţiunilor respiratorii.

Factori naturali terapeutici

După prof. fr. Nicolae Teleki şi colab. (1984), apele minerale de la cele peste 20 de izvoare de la Slănic-Moldova se clasifică, din punct de vedere al compoziţiei chimice, în următoarele grupe.

-  ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3,6,8,10,12,13,14,15);

- ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);

- ape minerale alcaline,slab feruginoase, hipotone (sonda 1 şi 2);

- ape minerale sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);

-ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvorul 14, izvorul Cheşcheş);

-ape minerale vitriolice – feuginoase (izvorul 8 bis) şi vitriolice-silicioase (izvorul 5);

-ape minerale oligominerale (izvorul “300 de scări”);

În anumite situaţii, unele ape minerale şi-au diminuat calităţile terapeutice sau au dispărut cu timpul datorită unor modificări în drenajul lor sau datorită impactului antropic, Cele mai multe dintre apele minerale s-au bucurat însă de permanenţă de-a lungul secolelor, calitatea şi complexitatea mineralizării fiind în legătură direct cu specificul geologic al zonei aflate la marginea aureolei mofetice.

Indicaţii terapeutice

- afecţiuni ale aparatului digestive (gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după stomac operat, colite cornice nespecifice);

-afecţiuni hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat sau colecistectomie);

-afecţiuni ale căilor respiratorii (astm alergic, traheo-bronşite cornice, bronşiectazia, emfizem pulmonary, rino-sinuzite cornice);

-afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet – forme uşoare şi medii, obezitate);

-afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare;

-afecţiuni neurologice periferice;

-afecţiuni posttraumatice;

-afecţiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afecţiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroză astenică).

Tehnica de cură cu ape minerale

Cantitatea pe 24 de ore trebuie raportată cu aproximaţie la greutatea bolnavului. După formula Nievre (Vichy), cantitatea de apă minera[ prescrisă pentru 24 de ore rezultă din greutatea persoanei în kg multiplicată cu 10. De exemplu: 80 kg x 10 = 800 ml apă minerală/24 ore.

Caracterizarea principalelor izvoare minerale:

Izvorul 1

Caracterizare chimică: apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 8613,5 mg/l

Indicatii terapeutice: afectiuni gastrice (gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al ficatului), afectiuni hepatobiliare (colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică), boli metabolice (gută, obezitate, dislipidemii). Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

Izvorul 1-bis

Caracterizare chimică: apă slab sulfuroasă, borică, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipertonă. Mineralizaţie totală:14391,12 mg/l. Cea mai mare concentraţie de HS (5,9 mg/l).

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrice, colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele dupa ficat operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, gută), stări alergice.

Izvorul 3

Caracterizare chimică: apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.  Este supranumit  “regele izvoarelor minerale” din Slănic - Moldova. Mineralizaţie totală: 18759,59 mg/l.  CO2 -2677 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică pentru vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.

Izvorul 5

Caracterizare chimică: apă oligominerală, feruginoasă, carbogazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: cură externă pentru inflamatii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi. Mineralizaţie totală: 2199,27 mg/l

Izvorul 6

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. Concentraţie magneziu: 59,3 mg/l

Indicaţii terapeutice:  concentratie foarte mare (19678 mg/l), trebuie folosit cu mare prudentă, după investigaţii atente, în gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 8

Caracterizare chimică: apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 12551 mg/l.

Indicaţii terapeutice: măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 10

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. H2S – 2,2 mg/l

Indicatii terapeutice: concentraţie foarte mare (12091 mg/l), trebuie folosit cu mare prudenţă după investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuită, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 14

Caracterizare chimică: apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă. Mineralizaţie totală:10735,5 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomandă prudenţă  terapeutică pentru  vârstnici, denutriti, surmenaţi, hipertensivi. Se recomandă bolnavilor cu anemie şi celor care nu suportă sulful.

Izvorul 15

Caracterizare chimică: apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbogazoasă, slab sulfuroasă. Mineralizaţie totală:197,3 mg/l.

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Recomandată  pentru vârstnici cu afectiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

Izvorul Ciuget

Caracterizare chimică: apă alcalină, slab clorurată, carbogazoasă şi hipotonă. Izvor unic în ţară  prin compoziţia chimică a apei sale alcaline.

Indicatii terapeutice: boli hepatobiliare, hepatice cornice, diabet, gută, litiaze renale.

Izvorul Sonda 2

Caracterizare chimică: apa alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie si hipotonă. Mineralizaţie totală: 7743 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite), afecţiuni hepatice. Precauţii terapeutice la: debilitati, nevrotici şi la cei proaspăt operati pe stomac si ficat.

Glosar

Aureolă mofetică = suprafaţă din jurul unui munte sau masiv vulcanic unde au loc manifestări postvulcanice, de regulă activităţi mofetice (emanaţii de dioxid de carbon) şi de mineralizare complexă a apelor subterane.

Apă carbogazoasă = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  dioxid de carbon, folosite ]n paralel, ca ape de masă şi ca ape medicinale.

Apa oligominerală = apă slab mineralizată, care provine de la izvoare de mare adâncime. Ea are un conţinut de săruri minerale cu valori cuprinse intre 50 si 500 mg/litru, fiind recomandată atât pentru hidratarea zilnică a organismului, cât şi pentru gătit.

Apă alcalină = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic

Notă: pe baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl 9,5 g %, 325 moli/l) apele minerale se clasifică în: hipotone (1-8 g/l), izotone (8-9 g/l) şi hipertone (peste 10 g/l).

Bibliografie:

www.slanic-moldova.info

Teleki N., Munteanu L., Teodoreanu E., Grigore L. (1984) – Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, Bucureşti

Văcăraşu I. (1980) – Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism, Bucureşti
      Foto: un mic experiment casnic - cum arată depunerile coloidale după 3 săptămâni de "cazare" într-un bidon.

Dilemă urbanistică

   Rămăşiţe de la Stonehenge? Staţie meteo cu anemometru Yangtze? Creion pentru semnat declaraţii fiscale (ţinând cont că ANAF-ul e la doi paşi)? Mobilier stradal pentru I`m singing in the rain?  Baliză adusă de valuri de pe Bistriţa navigabilă? Vă las imaginaţia să alerge liberă...pe strada Războieni.