Anatomia unei străzi...

Un pasaj al regretatului Paul Grigoriu ne întoarce în timpurile de mijloc de secol XX, pe Strada Armenească, rămasă încă “o exclusivistă edilitară”: (…) să continuăm explorarea străzii. O vom face mângâind cu privirea cele două şiruri de castani care-i umbresc trotuarele. Castanii aceştia, în plină maturitate la pragul jumătăţii de secol unde ne-am oprit, sunt mândria oraşului. Şi refugiul suprem al plozilor fugăriţi de mame pentru veşnicele lor năzbâtii.

Curios din fire, am urmat paşii copilărilei iubitului om de radio, căutând din priviri măcar un ultim reper dendrologic al Bacăului de ieri, pe rebotezata stradă Ioniţă Sandu Sturza. Dezamăgirea a fost completă: sistematizarea comunistă, completată de o tranziţie urbanistică posdecembristă originală, nu a radiat doar ziduri şi destine. Ea a eliminat până şi fibra vegetalului pentru a face loc, nu-i aşa, simbolurilor „modernităţii” edilitare...

În oraşul acela meschin, care nu vedea soarele decât prin ţesătura propriilor pânze de păianjen, strada Armenească era, la începutul anilor `50, singura „cucoană” edilitară.

În oraşul plin de lifestyle cu iz provincial, la capătul unei provincii marginale, strada Armenească nu mai există nici măcar ca love story.  Infatuată, istoria urbanistică a Bacăului îşi continuă urzeala.

Dimineţi congestionate: se închide strada Banca Naţională

    O veste mai puţin plăcută pentru perioada următoare: "Traficul auto se va opri pe strada Banca Națională, în perioada 11 – 24 mai 2015, ca urmare a efectuării unor lucrări de înlocuire a conductelor și branșamentelor de gaze naturale. Restricția se aplică pe tronsonul cuprins între intersecția cu strada George Bacovia și intersecția cu strada Neagoe Vodă. Excepție de la această regulă vor face riveranii, care vor avea acces în funcție de stadiul lucrărilor, precum și mașinile de intervenție. " (Sursa: comunicat Primăria Bacău. Foto: Google Streets View)

Departe, în centrul oraşului...

     La câţiva paşi de centrul oraşului şi totuşi  lipsit – sau mai bine spus ferit – de polarizarea acestuia. Spaţiu intersiţial,  cu o cinematică proprie, în care timpul prezent încearcă molcom să mai facă un pas, privind  însă melancolic la faţadele caselor cu muşcate la ferestre. O alveolă urbană atipică, fundătură şi trambulină în care aterizezi întotdeauna surprins.  Un mic univers încă observabil, măsurat nu în ani-lumină ci în câţiva zeci de metri care se raportează identitar la un nume predestinat detaşării: Şoimului.

Trecător prin judeţ (26): Castelul Ghika de la Dofteana

     Construcția a fost proiectată de un arhitect italian, în stil romantic, la finalulul secolului al XIX-lea, sub forma unui castel de vânătoare ridicat din marmură şi cărămidă roşie pentru Nicolae Ghika, guvernator al Băncii Naționale a României. Farmecul acestui castel nu a putut fi şters de o istorie mult prea nedreaptă pentru un obiectiv istoric şi architectonic care ar putea fi încadrat fără niciun fel de dubiu într-un top naţional cu această tematică. Un scurt documentar despre acest castel băcăuan este disponibil aici.

Foto: FB/Valea Trotuşului
Pe aceeaşi temă:
Trecător prin judeţ: Parcul dendrologic Hăghiac - Dofteana

Palatele băcăuane
Castelul Ghika
Castelul Ghika - mărire şi decădere

Noaptea Muzeelor 2015

      Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la cea de-a unsprezecea ediţie. Evenimentul este patronat, în mod tradiţional, de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Noaptea Europeană a Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc în acest an pe 16 mai. Proiectul "Noaptea Muzeelor 2015", coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, îmbogățește în acest an evenimentul prin promovarea a trei circuite pentru public între muzeele din București, iaşi şi Galaţi. La Noaptea Muzeelor 2015 din judeţul Bacău participă instituţii din municipiul reşedinţă şi din Oneşti –detalii aici. 
Update:

       Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" invită publicul băcăuan să participe în noaptea de 16/17 mai 2015 la cea de a XI-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor. Acest eveniment este sărbătorit de instituţia noastră în fiecare an începând din anul 2007.

    La propunerea Reţelei Naţionale a Muzeelor, ediţia de anul acesta va fi marcată de un protest subtil prin care se va trage un semnal de alarmă cu privire la diminuarea numărului de muzee şi colecţii.

     Protestul constă în alegerea unui exponat reprezentativ care va fi acoperit cu o pânză neagră, pentru a atenţiona vizitatorii în privinţa ritmului cu care dispar muzeele şi colecţiile din România, cauza fiind retrocedările din ultima perioadă.

      ntre orele 20.00-01.00 (01.00 fiind ora de intrare a ultimului vizitator), vor fi organizate activităţi la sediul din Al. Parcului nr. 9 a Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău, unde vor fi deschise spre vizitare: Expoziţiile permanente: "Păduri din România", "Ocrotirea naturii", "Flori din adâncurile Terrei", precum şi Sera muzeului; Expoziţiile temporare: "Arhitectură şi design în lumea animală”, "Aloe vera - planta minune"; Expoziţiile itinerante: „Fasmidele-curiozităţi ale naturii", „El şi ea – în lumea vie”.

     În condiţiile în care cerul va fi senin, între orele 22.00-24.00 se vor face observaţii astronomice asupra planetelor Jupiter, Marte şi Saturn, a stelelor duble şi multiple şi a roiurilor stelare.

    Complexul  Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău ne  invită "Noaptea Muzeelor 2015", între orele 18.00-02.00, având pregătit următorul program:

Tur organizat pe bicilete pentru vizitarea punctelor în cadrul circuitului muzeal.

Sediul central din str. 9 Mai, nr. 7, începând cu orele 18.00:

Vizitarea expoziţiilor permanente şi temporare ale Secţiei Arheologie-Istorie;

Vizitarea expoziţiilor permanente şi

temporare ale Secţiei de Etnografie;

Vizitarea expoziției temporare România în cel de-al doilea război mondial;

Vernisaj Exponatul lunii mai: Fiare de descântec;

Vernisajul segmentului din expoziția permanentă de etnografie: Școala de altădată;

Invitaţie la dans, cursuri de dans cu membrii ansamblului Busoiocul.

Galeriile „Alfa” (str. Mărăşeşti, nr. 12)

Program: începând cu orele 18.00

Vernisajul expoziției temporare Bacău-Iași. Pictori la 70 de ani;

Vizionare filme documentare în cadrul programului Cinemateca Museum.

Casa memorială „Nicu Enea” (str. Nicu Enea nr .13)

Program: începând cu orele 18.00

Vizitarea expoziţiei permanente.

Cu ţigara prin Bacăul interbelic

Vintage therapy: priviţi imaginea de mai jos şi ascultaţi- l pe Cristian Vasile - click AICI.

Sursa foto: FB/Bacau-oras de colectie

Fotografia zilei: LAUREAŢII

    Moment devenit tradiţional: fotografia de grup cu cei 31 de olimpici vrănceni care au obţinut în acest an şcolar premii, menţiuni şi medalii la olimpiadele şcolare naţionale. O performanţă care o depăşeşte pe cea obţinută în 2014, confirmând valoarea C.N. "Gheorghe Vrănceanu" şi locul onorant pe care îl ocupă la nivel naţional. Felicitări! 

Vezi şi: Excelenţa în educaţie: Olimpicii C.N. "Gh. Vrănceanu" Bacău

Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal „Bacovia” Maraton teatral: 12 spectacole în patru zile

  Publicul din întreaga ţară este invitat, în perioada 7 – 10 mai 2015, la prima ediţie a evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»”, un maraton teatral cu o durată de patru zile, care include în programul său 12 spectacole, destinate tuturor categoriilor de vârstă. Accesul la spectacole va fi liber astfel încât toţi spectactorii să se poată bucura de 12 dintre cele mai apreciate producţii artistice din programul stagiunii curente a Teatrului Municipal „Bacovia”, spectacole puse în scenă de regizori din România, Austria şi Republica Moldova.

     În programul evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” vor fi reprezentate pe scena băcăuană atât spectacole de la Secţia Dramă, cât şi de la Secţia de Animaţie: „Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov,  în regia Luminiţei Ţîcu (Chişinău), „Angajare de clovn”, de Matei Vişniec, în regia lui Gheorghe Balint, "Vârciorova. Carantină", de Matei Millo și Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, “Regele mincinoşilor”, un spectacol de Gheorghe Balint, „Opt femei sublime”, de Robert Thomas, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga,  "Valentine's Day în familie", de Sergiu Vâlcu, în regia lui Adrian Găzdaru,  “Nora”, de Henrik Ibsen, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, “Piatra din casă”, după Vasile Alecsandri, în regia Firuţei Apetrei, "Călin (povestea modernă)", de Hannah Wolf şi Horia Suru, după Franz Xaver Kroetz şi Mihai Eminescu, în regia lui Horia Suru, „Prâslea cel voinic... la minte”, după Petre Ispirescu, adaptarea şi regia – Cornelius Pavaloi, „Procesul”, de Franz Kafka, un spectacol de Geirun Ţino (Viena), şi „Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga.

    Programul „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” inaugurează seria evenimentelor cu intrare liberă şi se doreşte a fi un nou start pentru atragerea publicului băcăuan, şi nu numai, la teatru.

       „Vor fi prezenţi în aceste zile în Bacău, la spectacolele noastre, mari regizori ai scenei de teatru, pentru a cunoaşte trupa, în vederea unor viitoare colaborări. De asemenea, invit şi tineri actori din întreaga ţară, pe care îi aşteptăm apoi cu propuneri de proiecte independente. «Ziua Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia» este un prim pas către un dialog permanent pe care dorim să îl avem cu nume importante ale lumii teatrale româneşti şi internaţionale, cu instituţiile de cultură şi de învăţământ teatral din ţară dar şi cu tinerii actori, care, pe viitor, ar putea face parte din trupa artistică a Teatrului din Bacău şi, bineînţeles, cu publicul nostru”, a motivat actriţa Anca Sigartău, noul manager al Teatrului Municipal „Bacovia”, iniţiatoarea programului Zilele Porţilor Deschise.

    Vă aşteptăm, aşadar, pe toţi să ne fiţi alături, porţile teatrului vor fi larg deschise pentru a ne bucura împreună de minunaţii actori băcăuani şi de spectacolele Teatrului Municipal „Bacovia”, se arată în comunicatul de presă transmis de instituţia de cultură.
Programul complet este disponibil aici.

Sinteză meteo: capricioasa lună aprilie

Sursa. ANM

Judeţul Bacău: superlative geografice

     O listă foarte interesantă şi utilă, oferită cu amabilitate de prof. Bogdan Pădurariu. Să vedem aşadar cum arată Bacăul la superlativ!

Asău – comuna cu cea mai mare suprafaţă. Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, spre confluenţa cu Trotuș. Suprafaţa comunei este de 307,48 km².  

Bacău – cel mai mare oraş din judeţul Bacău. Este reşedinţa judeţului, situat pe terasele inferioare ale râului Bistriţa, în apropiere de vărsarea acestuia în Siret. La recensământul populaţiei din 2011 avea 144.307 loc., în scădere faţă de situaţia din 2002 (175.500 loc.) şi 1992 (205.029 loc.).

Bălătău – cel mai important lac de baraj natural din judeţ, declarat rezervaţie naturală (4,5 ha şi o adâncime de cca. 3 m). Este situat în Munţii Nemira la o altitudine de 530 m. S-a format prin bararea pârâului Izvorul Negru de către o alunecare de teren produsă în 1883 (alte surse 1900 - 1905) pe versantul drept al văii, în punctul „Rupturile de la Focul lui Ivan”; din cauza procesului intens de colmatare, suprafaţa lacului s-a redus de la 12 ha (1883) la mai puţin de 5 ha în prezent.

Bereşti – lacul cu cel mai mare volum de apă la nivel normal de retenţie (N.N.R.). Lacul este situat în partea central-sudică a judeţului Bacău pe râul Siret şi are un volum de apă la nivel normal de retenţie (N.N.R.) de 120,4 mil. m³. Hidrocentrala dată în funcţiune în anul 1986 are o putere instalată de 43,5 MW iar lacul este în prezent arie de protecţie specială avifaunistică (1800 ha).

Biserica Sf. Varvara – biserica ortodoxă situată la cea mai mare adâncime. Biserica este situată în salina de la Târgu-Ocna, la 245 m adâncime şi este construită în întregime din sare. A fost sfinţită în anul 1992 şi este cea mai mare biserică ortodoxă din lume săpată în sare la o asemenea adâncime şi prima de acest fel din Europa.

Bistriţa – cel mai important dintre afluenţii Siretului. Izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, de la o altitudine de 1930 m şi se varsă în Siret la sud de oraşul Bacău. Debitul mediu multianual la confluenţa cu Siretul este de 53 m³ (1.638 mil. m³/an). Este râul cel mai bine amenajat hidrotehnic din judeţ dar şi din Moldova.

Bogdana – prima şcoală rurală din judeţul Bacău. Sat component al comunei Ştefan cel Mare, situat pe valea pârâului Bogdana. Mănăstirea Bogdana devine un centru de educaţie şi cultură prin construirea, pe terenul mănăstirii, în 1855 a primei şcoli rurale din judeţul Bacău de la acea vreme şi prin colecţia de artă veche bisericească, transferată astăzi în mare parte la biserica din Borzeşti. Posedă unele din cele mai bogate colecţii de icoane, din sec. XVII – XX şi de carte veche românească (cca. 4400 volume) din ţară.

Brad – singurul sanctuar geto-dac descoperit în Moldova. Sat component al comunei Negri unde se află o aşezare dacică fortificată, datând din sec. I î. H. – sec. I d. H., identificată ipotetic cu Zargidava, menţionată în lucrarea „Geographia” a istoricului antic Ptolemeu. Este prima așezare care atestă începuturile urbanizării la daci, fiind dotată cu piață centrală, un sanctuar, un palat al șefului militar și o construcție deosebită privind fortificația.

Buhuşi – oraşul cu cea mai veche fabrică de postav. Fabrica a fost înfiinţată în 1885 de Eugeniu Alcaz, prin cumpărarea utilajelor şi instalaţiilor unei fabrici create de M. Kogălniceanu, în 1853, la Petricani, lângă Târgu-Neamţ. A fost echipată de la început cu maşini moderne pentru acea vreme, ceea ce i-a atras meritul de a fi prima întreprindere sistematică de fabricare a postavurilor din Vechiul Regat. Producând în special postav pentru armată, deţinea în 1895 un număr de 99 de războaie şi 350 de lucrători, iar în 1917 ajunge la 1500 de salariaţi.

Capăta – cel mai înalt vârf de deal din Subcarpaţii Tazlăului. Este situat în partea de sud a Culmii Pietricica (Bacăului) şi are o altitudine de 740 m.

Catedrala ortodoxă „Înălțarea Domnului” – cea mai înaltă biserică ortodoxă din judeţ. Este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din România. Construcția, cu o suprafață la sol de 950 m², are o lungime totală de 67 m, o lățime de 37 m și o înălțime maximă de 70 m (63 m înălțime la nivelul turlei principale, la care se adaugă și crucea principală, înaltă de 7 m). Crucea principală, cea mai mare din țară, are 7 metri înălțime, o deschidere a brațelor laterale de 4,20 metri și o greutate de aproape 2 tone.

Catedrala romano-catolică „Sfinții Petru și Pavel” – cea mai înaltă biserică. Este un lăcaș de cult modern, construit în anul 2005 în centrul oraşului Bacău. Cu o arhitectură impunătoare şi o înălțime totală de 77 de metri, ea se află în prezent pe locul al 4-lea între bisericile din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara, biserica romano-catolică din Cluj și mănăstirea de lemn Săpânța-Peri din Maramureș.

CET - coşurile de evacuare (cele două turnuri) - cele mai înalte construcţii din judeţul Bacău. Coşurile au 210 metri înălţime, deţin recordul la nivelul Moldovei şi momentan nu au fost depăşite de o alta construcţie din judeţ.

Ciolpani – una din cele mai mici biserici de lemn din Moldova. În cimitirul Mănăstirii Ciolpani se află una din cele mai mici biserici de lemn din Moldova, monument istoric, ridicată de medelnicerul Teodor Cantacuzino, în anul 1729.

Cleja - comuna cu cei mai mulţi locuitori de religie romano-catolică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cleja se ridică la 6.761 de locuitori,  din care 6352 loc. s-au declarat ca fiind de religie romano-catolică. Este formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică.

Corbasca - comuna cu cei mai mulţi etnici romi. Comuna este situată în partea de sud-est a județului, pe malul stâng al Siretului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbasca se ridică la 4.914 locuitori, din care 1601 loc. s-au declarat de etnie rromă. Este compusă din satele Băcioiu, Corbasca (reședința), Marvila, Pogleț, Rogoaza, Scărișoara și Vâlcele.

Culoarul Siretului – unitatea de relief cu cea mai joasă altitudine din judeţ. Ocupă parte centrală a judeţului Bacău, alungit pe direcţie nord-sud pe mai bine de 80 km, între Hârleşti şi Sişcani. Lăţimea medie a văii este aproximativ 5-8 km la nivelul terasei inferioare şi ajunge la 10 km la confluenţa cu Bistriţa. În extremitatea sudică la graniţa cu judeţul Vrancea are o altitudine de doar 97 m.

Dărmăneşti – cea mai nouă localitate urbană a judeţului. A fost declarată oraş la data de 18 aprilie 1989. La recensământul din 2011 avea o populaţie de 12.247 loc.

Dofteana  - comuna cu cel mai mare număr de locuitori. Este situată în zona montană din vestul județului, la poalele munților Nemira iar la ultimul recensământ din 2011 avea 9.346 loc. Este formată din satele Bogata, Cucuieți, Dofteana (reședința), Hăghiac, Larga, Seaca și Ștefan Vodă.

Doroşanu (Dorosan) – cel mai înalt deal din Podişul Bârladului. Est situat în partea de est a judeţului Bacău, respectiv partea nordică a Colinelor Tutovei în interfluviul dintre râurile Zeletin şi Berheci. Este dealul cel mai înalt din judeţul Bacău de la est de Valea Siretului, la limita dintre comunele Coloneşti şi Izvoru-Berheciului.

Ghimeş-Făget - comuna cu cei mai mulţi etnici maghiari. Este situată în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județele Harghita și Neamț, pe valea Trotușului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimeș-Făget se ridică la 5.094 de locuitori, din care 2576 loc. s-au declarat maghiari. Este formată din satele Bolovăniș, Făget (reședința), Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș și Tărhăuși; comuna cu cea mai mare altitudine medie. Altitudinea medie a comunei este de 1119 m (maxima 1664 m în Vf. Grinduşu iar minima de 685 m în lunca Trotuşului).

Gioseni – cea mai mare comună formată dintr-un singur sat. Comuna se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al Siretului. A fost înfiinţată în 2005 prin reorganizarea comunei Tamaşi iar la recensământul din 2011 avea o populaţie de 3.249 loc.

Grinduşu – cel mai înalt vârf de munte din judeţul Bacău. Este situat în Munţii Tarcăului la graniţa cu judeţul Neamţ şi are o altitudine de 1664 m.

Izvoru-Berheciului - comuna cu cel mai mic număr de locuitori. Este situată în bazinul superior al râului Berheci, din nordul Colinelor Tutovei (partea de est a judeţului Bacău). La recensământul din 2011 avea o populaţie de 1.537 loc. Este formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni.

Letea Veche - comuna cu cea mai joasă altitudine medie. Este situată în întregime în Culoarul Siretului (la confluenţa Bistriţei cu Siretul) având altitudinea medie de doar 150 m (maxima 191 m iar minima 135 m).

Lucăceşti – localitatea cu cea mai veche exploatare de petrol menţionată documentar. Este situată pe valea Tazlăului Sărat, iar din 17 februarie 1968  a intrat în componenţa municipiului Moineşti. Conform documentului dat la 10 octombrie 1440, de fiii lui Alexandru cel Bun (1400-1432), domnii Iliaş şi Ştefan I (1436 - 1442), boierul Oană Porcu donează satului Lucăceşti până la „fântâna neagră a Păcurii”, Mănăstirii Bistriţei.

Mosoare – localitatea în care a fost instalată prima sondă mecanică din Romania de exploatare a petrolului. În 1861, în satul Mosoare, comuna Poieni (înglobată astăzi oraşului Târgu-Ocna), a fost instalată prima sondă de petrol forată prin mijloace mecanice (sistem percutant uscat cu prăjini de lemn şi sapă tip burghiu) din ţară. Forajul a fost făcut la o adâncime de 150 de metri de către Societatea „Metaxa”. Macheta sondei poate fi observată de pe DN 12A.

Oituz  - satul cu cel mai mare număr de locuitori. Este situat pe valea râului Oituz la contactul Munţilor Nemira cu Munţii Vrancei iar la recensământul din 2011 avea o populaţie de 5.623 loc.

Oprişeşti – satul cu cea mai veche biserică din lemn. Construită între 1634 – 1653 biserica de lemn din cimitirul satului Oprişeşti, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, din comuna Răchitoasa, este cel mai vechi monument de arhitectură medievală din lemn care s-a păstrat până astăzi în judeţul Bacău.

Pasul Sânişoarei - cel mai înalt pas din judeţul Bacău. Este situat în Munţii Vrancei, în SV judeţului, la graniţa cu judeţul Covasna şi are o altitudine de 1256 m. Drumul care trece prin acest pas face legătura între localităţile Poiana Sărată şi Lepşa (jud. Vrancea)

Poiana Uzului – cel mai mare lac pentru alimentare cu apă şi lacul cu cel mai înalt baraj din  judeţul Bacău. Este situat la altitudinea de 520 m, barajul lacului are o înălţime de 84 m şi o lungime de 507 m. Adâncimea maximă 64,7 m, lungimea de 3,8 km, suprafaţa de 334 m şi un volum de apă de 98 milioane m³.

Prăjeşti – comuna cu cea mai mică suprafaţă. Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al Siretului, înfiinţată la 23 martie 2005 prin reorganizarea comunei Traian. Are o suprafaţă de 18,6 km² (sau 21,1 km²), fiind urmată îndeaproape comunele Sărata - 21,2 km² şi Pârgăreşti - 21,3 km²; cea mai mică comună formată dintr-un singur sat (monocefală) – formată doar din satul omonim care avea o populaţie de 1869 loc. (2011).

Răcăciuni - cel mai întins lac (cu cea mai mare suprafaţă). Este un lac de origine antropică situat pe râul Siret. Suprafaţa lacului este de 2.004 ha.

Siret – râul cu cel mai mare debit din judeţul Bacău. Traversează judeţul de la nord la sud şi este cea mai importantă arteră hidrografică din parte de est a ţării. Are un debit mediu multianual la Staţia Hidrologică Adjudul Vechi, imediat la sud de Bacău, de 133 m³/s.

Slănic Moldova – cel mai mic oraş din judeţul Bacău. Este situat pe valea râului Slănic, la poaleleMunţilor Nemira (Carpaţii Orientali), la o altitudine de circa 530 m. În 2011 avea o populaţie de 4.198 loc.

Staţia Meteorologică Bacău – staţia cu temperatura maximă absolută din judeţ. Deşi temperatura medie multianuală este de 9° C, prezenţa climatului temperat continental cu nuanţe de ariditate este pus în evidenţă atât de temperaturile medii ale lunilor extreme (între -4 °C, în luna ianuarie, și +20,6 °C, în luna iunie) cât şi de temperaturile absolute. Astfel temperatura maximă absolută s-a înregistrat pe 7 august 2012, când mercurul termometrului a urcat până la + 41,9 °C, depăşind valoare de + 40,3 °C din 24 iulie 2007. Cea mai coborâtă temperatura înregistrată în Bacău a fost de - 32,5 °C pe 20 februarie 1954.

Vultureni - comuna cu cele mai multe sate din judeţul Bacău (16 sate). Este situată în partea de est a judeţului, în Colinele Tutovei pe valea râului Berheci şi a afluentului de dreapta Godineşti. Cuprinde următoarele sate: Vultureni – satul reşedinţă de comună,  Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni, Medeleni, Năzăroaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei.

Bibliografie:

Lupu N. N., Văcăraşu Iulia, Brânduş Costică (1972) - Judeţul Bacău, Ed. Acad. Rom.;

Mărculeţ I. (coord.) (2010) – Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, Bucureşti;

Şerban L., (2006) – Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Editura „Egal”, Bacău;

*** (1996) - Judeţul Bacău – Muzeul de artă şi etnografie Bacău;

http://www.insse.ro/cms/ro

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/evolutia-industriei-petroliere-romanesti-perioada-1857-1945

Pe aceeaşi temă: SUPERLATIVE DE BACĂU