Se întorc morţii acasă

   Aşa şi-a intitulat scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă noua sa carte. Unul dintre cei mai importanţi publicişti ai anilor ’90, întemeietor şi director al unor publicaţii şi al primelor posturi de radio private din România, profesor la Facultatea de Jurnalistică, mentor al unor mari gazetari de astăzi, Cornel Constantin Ciomâzgă se retrăgea prin anii 2000 în chiliile unor mănăstiri pentru a ieşi de acolo cu o carte care avea să spargă tiparele, devenind în foarte scurtă vreme best-seller. De atunci şi până acum cartea sa LUCRAREA a fost declarată de mai multe ori "cel mai căutat roman românesc postrevoluţionar", tirajele epuizându-se de fiecare dată cu rapiditate. Timp de zece ani scriitorul a stat din nou retras prin sihăstrii şi locuri tainice, numai de el ştiute, pentru ca acum să revină, iată, cu o nouă carte ce se anunţă a fi cu mult mai răvăşitoare decât cea dintâi.

    Un subiect "împrumutat tot din realitate", cum spune autorul, având ca personaje principale un călău şi victima sa. Un fost torţionar comunist şi cea mai opresată victimă a lui se întâlnesc după zeci de ani, fiecare cu viaţa sa terifiantă, spre a trăi împreună o experienţă “de legendă”. Incredibilul văzut de aproape, uneori chiar din interior, descris cadru cu cadru, într-o formulă literară neobişnuită, va face din cartea scriitorului Cornel Constantin Ciomâzgă nu doar un best-seller, ci istorie prin… istoria restituită astfel.

   Aşadar, pe 3 noiembrie, la orele 17, la sediul Filialei Bacău a Uniunii Armenilor din România (Strada Oituz nr. 54 - pe lângă Spitalul TBC), sunteţi aşteptaţi la un eveniment editorialistic şi cultural de excepţie.  Prezintă scriitorii: Pr. prof. dr. CONSTANTIN LEONTE,  Prof. DANIEL NICOLESCU. Momentul va fi precedat de proiecţia unui film-eseu, semnat de regizoarea Cristina Chirvasie.

Bacăul între planul de amenajare şi master plan

     În Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amanajare a teritoriului naţional – Secţiunea I, Reţele de transport, direcţiile de dezvoltare ale infrastructurii rutiere ofereau Bacăului o perspectivă atractivă: un adevărat nod rutier al Moldovei, traversat de o autostradă (în locul DN2, între Siret-Suceava-Tişiţa) şi 3 drumuri expres. Era vorba de rutele Bacău-Târgu Secuiesc-Braşov-Piteşti-Slatina-Craiova, Bacău-Vaslui-Crasna şi Bacău-Piatra-Neamţ-Vatra Dornei-Borşa-Cavnic-Baia Mare.

            În România, multe din strategiile de dezvoltare, indiferent de calitatea lor, devin caduce direct proporţional cu trecerea timpului. După 8 ani descoperim cu patos drumurile expres şi redesenăm political correctness reţeaua rutieră. Bacăul va fi acum legat de Braşov prin 158 de kilometri de autostradă, ne spune master planul general de transport, document care îşi propune să traseze liniile dezvoltării pentru următorii ani. Să credem sau nu? Putem spera că această autostrada va cristaliza „mugurii viitoarei creşteri economice¹” pentru un Bacău tot mai ofilit, dar care poate renaşte sub forma unui “centru logistic al Moldovei¹”, într-un viitor apropiat nouă?

            Proiectul autostrăzii Bacău – Braşov este fără îndoială viabil. O nouă şansă prin care, deocamdată pe hârtie, Bacăul şi Moldova poate începe să respire şi să aspire. Rămâne doar să fim consecvenţi. Măcar o singură dată, după decenii întregi în care nu am reuşit decât să ne erodăm credibilitatea şi speranţa într-un viitor mai bun.

Notă: ¹ - citate dintr-o argumentare recentă a unui reprezentant al clasei politice.

Masterpanul oferă 87 milioane de euro pentru Aeroportul Bacău

87 de milioane de euro pentru extinderea terminalului de pasageri la 6400 mp, extinderea locurilor de parcare, posibilitatea dezvoltării unui terminal cargo. Nu o spun eu, o spune masterplanu`...

Sursa foto: zf.ro

Estul judeţului s-a umplut de podgorii

   Pe vremuri, zona Podu Turcului era cunoscută în tot judeţul prin vinurile sale. Astăzi, din păcate, podgorii compacte mai vedem doar pe hărţile foarte generoase în evidenţierea grafică a marilor regiuni viticole ale ţării... Unde nu dă Dumnezeu ca văile Berheciului şi Zeletinului să fie din nou pline de viţă-de-vie!

Sursa hărţii: Ziarul Financiar

Photo of the Day: Eu cu CINE votez?

Emoţie de toamnă

Parcul "Cancicov" în cromatici de octombrie.

Brand-uri gastronomice băcăuane

  Cum să nu te bucuri când mai vezi şi produse locale...

Omul frumos

Teatrul de Vară “Radu Beligan” din Bacău. Două ore magistrale despre demnitate, credinţă, valori. Dan Puric, omul frumos.

Secvenţă video: aici

Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

       O incursiune pe internet pentru o minimă documentare referitoare la Zona metropolitană Bacău nu îţi poate lăsă decât un gust amar. La mai bine de un deceniu de la punerea pe tapet a acestui proiect de importanţă majoră, ne putem lăuda doar cu câteva informaţii disparate şi neactualizate. Puţini şi şovăielnici paşi, întrerupţi de lungi perioade de linişte  mormântală, câteva întâlniri organizatorice, discuţii sterile şi ciondăneli inutile pe seama paternităţii Bacăului metropolitan,  lipsa unui site de prezentare, absenţa unor studii de specialitate, iată care sunt ingredientele Zonei Metropolitane Bacău…. Multe vorbe, mai nimic concret, o simplă fumigenă aruncată din când în când pe piaţă, pentru dezmorţirea vreunui discurs politic care îşi arogă aere de modernitate. Faţă de alte oraşe, unde asocierea UAT-urilor a devenit cât se poate de funcţională, noi nu avem nici măcar imaginea clară a decupajului teritorial. Iată de ce am considerat necesar să aduc în faţa cititorilor un succint profil  actualizat al ZMB, cu speranţa că acesta îi va îndemna pe cei abilitaţi să trateze problema  cu seriozitate şi profesionalism…

Zona metropolitană Bacău

Unităţi administrativ-teritoriale componente (2014): 24 (25,8 % din totalul UAT-urilor existente în judeţul Bacău)

Număr localităţi: 98 (19,6% din totalul localităţilor)

Populaţia stabilă (2011): 244205 locuitori (39,6% din populaţia totală a judeţului, conform RPL 2011)

Dinamica populaţiei între ultimele două recensăminte: -14 %

Suprafaţă: 1064,5 kmp (16,07%  din suprafaţa judeţului)

Densitatea populaţiei: 229,4 locuitori/kmp

Grad de urbanizare: 65%

Distanţa medie dintre satele reşedinţă de comună şi municipiul Bacău: 15,7 km

Număr locuinţe: 109938 (41% din fondul locativ al judeţului)

Număr de locuinţe finalizate în perioada 2005-2011: 4477 (50,2% din totalul locuinţelor finalizate la nivel de judeţ)

Evidente disparităţi teritoriale ale fenomenelor de suburbanizare şi periurbanizare (v. harta de mai jos). Alte consideraţii le las în seama celor care primesc indemnizaţii substanţiale tocmai pentru a elabora asemenea analize. Sper măcar ca în viitor să nu ne mai trezim cu alte includeri de comune la ZMB (gen Izvoru Berheciului), pentru că altfel diluăm ireversibil conceptul de zonă metropolitană şi transformăm un proiect viabil într-o mare băşcălie...

      Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acest concept al zonelor metropolitane, ofer mai jos câteva lămuriri din legislaţia românească, precum şi un scurt istoric al ZMB.

Cadrul juridic

      Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (publicată în Monitorul Oficial nr. 373 din 10.07.2001) definește pentru prima dată „teritoriul metropolitan” ca fiind „suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane delimitate prin studii de specialitate, în cadrul căruia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţii, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare. De regulă, limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita administrativă a localităţii şi poate depăşi limita judeţului din care face parte.”

      Prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001), Bacăul este ierarhizat drept municipiu de rang I, putând în acest fel să își organizeze o zonă metropolitană, definită ca ”zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României şi municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri.

Istoric

2001– este inițiat proiectul ”Bacăul Mare”, care presupunea înființarea unei structuri administrative bazate pe asocierea voluntară dintre municipiul Bacău și 18 comune;

Iulie 2006 – consultarea primarilor din 20 de comune (17 comune cuprinse inițial în proiect: Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Prăjești, Sărata, Săucești, Tamași și Traian, la care s-au alăturat ulterior alte 3 unități administrativ-teritoriale, Secuieni, Odobești și Izvorul Berheciului) pentru definitivarea statutului și a  actului constitutiv al Asociația „Zona Metropolitanã Bacãu”.

Octombrie 2007 - Judecătoria Bacău a emis hotărârea definitivă prin care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău a primit certificatul de înscriere in rândul persoanelor juridice, fără scop patrimonial.

Ianuarie 2009  - se constituie Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), unde Asociația Zona Metropolitana Bacău este printre cei șapte membri fondatori, alături de municipiile Oradea, Brașov, Iași, Constanța, Baia Mare și Târgu Mureș.

Decembrie 2012 – este lansat în Bacău proiectul „POLICENTRIC – Parteneriate strategice pentru dezvoltarea policentrică a României”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Scopul proiectului îl reprezintă creşterea capacităţii Federaţiei Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România de a colabora cu instituţiile publice cu atribuţii relevante în domeniul dezvoltării policentrice.

Iulie 2013 - consilierii locali băcăuani au aprobat 36 de reprezentanți în Consiliul de Administrație al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău.

Februarie 2014 - Orașul Buhuși aderă la Asociația „Zona Metropolitanã Bacãu”. 

Însemne pentru pasageri civilizaţi

       Autobuze noi prin Bacău. Semne distinctive sunt, rămâne de văzut şi dacă sunt respectate de pasageri...