Patrimoniul din...sertar

     Din întreaga sa devenire urbanistică, Bacăul a mai păstrat 45 de monumente cu valoare istorică (click aici). Conform Planului Urbanistic General (Planşa Reglementări urbanistice - zonificare, scara 1:5000, anul 2012 - v. foto) s-ar mai putea adăuga 56 de obiective, din care 34 au amplasamentul specificat. Întrebare: suntem în stare să ne păstrăm această zestre firavă care încearcă să transceandă prezentului?

Vlăstarii Moldovei

Ponderea tinerilor în populaţia totală. O șansă pentru viitorul Moldovei....

Sursa hărții: sdtr.ro

Arbori remarcabili din Bacău

  Prin una sau mai mai multe trăsături remarcabile (talie, vârstă, forma şi mărimea coroanei, aspectul scoarţei, inflorescenţa, semnificaţia cultural-istorică, raritatea speciei ş.a.), anumiţi arbori devin elemente distincte în peisajul urban, pe care îl îmbogăţesc estetic şi identitar. Bacăul are câteva exemple de acest gen, pe care le amintim în cele ce urmează:

- magnolia lui Bacovia (Magnolia acuminata), în centrul oraşului (foto 1);
- arborele pagodelor (Ginkgo biloba) din Parcul Trandafirilor (foto 2)
- stejarul Marii Uniri (Quercus robur - foto 3), situat în curtea C.N. "Ferdinand I", la colţul nord-vestic al corpului principal de clădire);
- exemplarul veteran de salcie (Salix babilonica), situat în curtea C.T. "Anghel Saligny" - foto 4;
- plopul  (Populus alba) de pe Insula de Agrement (insula mică) - foto 5; actualmente într-o stare avansată de degradare.
    Cu excepţia salciei de la Colegiul "A. Saligny", aceşti arbori au fost declaraţi monumente ale naturii (conform H.C.J. Bacău nr. 18/1995). În categoria arborilor protejaţi, până în vara anului 2010, când a fost tăiată (!) figura şi Salcia lui Bacovia. 

Mai cunoaşteţi şi alte exemplare valoroase de arbori în municipiul Bacău?

Update mai 2015: teiul impunător de lângă Corpul A al C.N. Pedagogic "Ştefan cel Mare":

Frasinul de pe latura sudică a Parcului Trandafirilor (foto: 20 mai 2015)

Castanul din Parcul Bacovia. O coroană superbă, care nu poate fi ignorată... (foto: august 2015 şi mai 2016)

Salcâmul din partea vestică a Parcului Bacovia (foto: mai 2016 şi ianuarie 2017)

Nucul veteran de pe Aleea Parcului bl.12

Vârstele oraşului: Concurs "Recunoaşte Bacăul!" (4)

       Aţi trecut cu siguranţă de multe ori pe lângă ea. Mulţi chiar aţi stat minute bune prin preajmă. Recunoaşteţi însă unde este casa din imagine? Răspunsul corect (trimis sub formă de comentariu pe blog) va fi premiat cu un exemplar din lucrarea "Bacău. Palimpseste urbane".  Deadline: mâine la aceeaşi oră.
   Update: Felicitări celor patru cititori cu spirit de observaţie: Alexandru Costan, Andrieş, Neculai1986 şi Mihai Ceucă. Cel mai rapid răspuns corect a fost oferit de Alexandru Costan, pe care îl aşteaptă premiul menţionat.

Verde aseptic în Parcul Bacovia

     Cine a trecut recent prin centrul oraşului probabil că a observat curăţenia făcută acum câteva zile în Parcul Bacovia. Au dispărut din peisaj toate exemplarele arbustive. Dacă ţin bine minte, acum câţiva ani, în cadrul proiectului "Adept Eco", Clubul de Ecologie şi Turism "Veniţi cu noi" a inventariat în această mică alveolă verde 49 de specii diferite (foto). Desigur, nu toate aveau importanţă decorativă sau ştiinţifică. Nu cred însă că varianta punerii la pământ pentru a face loc la trandafiri şi gazon este chiar cea mai indicată. Un spaţiu verde aseptic (din punct de vedere peisagistic şi ecologic) îşi pierde multe din calităţile sale intrinseci...

Vârstele oraşului: Concurs "Recunoaşte Bacăul!" (3)

    După superba emisiune de ieri seară, în care domnul Mihai Ceucă ne-a încântat sufletul cu parfumul Bacăului de altădată, reînnodăm seria concursurilor "Recunoaşte Bacăul!". De data aceasta cititorii vor avea de recunoscut amplasamentul a patru clădiri relevante pentru evoluţia oraşului în perioada modernă. Unul dintre cele patru obiective a dispărut recent de pe harta oraşului. Cel mai corect şi complet răspuns va fi premiat cu un exemplar din lucrarea "Bacău. Palimpseste urbane", în condiţiile în care aceste răspunsuri vor sosi sub formă de comentariu pe pagina blogului (deci nu pe FB sau pe alte reţele de socializare), până la ora 22,00. Succes!

 Foto 1.  Ce reprezintă imaginea de mai sus?

 Foto 2. Unde se află clădirea de mai sus şi care este importanţa ei?

 Foto 3. Unde se află clădirea de mai sus şi de ce prezintă importanţă istorică?

Foto 4. Pe ce stradă se află clădirea de mai sus?

Update: câştigătorul concursului este Viorel Munteanu, care a reuşit să identifice corect 3 imagini. Răspunsurile corecte erau: 1. Moara Calmanovici, pe locul căreia a fost ridicat Kaufland; 2. Casa dramaturgului Ion Luca, situată pe strada omonimă; 3. Casa Rafailă, str. Cuza Vodă, clădire în care a fost găzduit domnitorul Alexandru Ioan Cuza; 4. str. Oituz.

România sectorului primar

    Unul din indicatorii relevanţi pentru nivelul de dezvoltare al unei ţări este structura populaţiei active ocupate pe sectoare de activitate. Din acest punct de vedere, putem observa "evoluţia" României din ultimele trei decenii, analizând ponderea populaţiei ocupate în agricultură: 74% în 1950, 65% în 1960, 49% în 1970, 29% în 1980, 28% în 1989, 29% în 2012...Să ne mai mirăm de ce putem fi comparaţi cu ţări precum Namibia, Ecuador sau Guatemala? Sau să ne mai minunăm cât de mult încurajează statul acest "domeniu prioritar", atâta timp cât ţăranii primesc pentru un litru de lapte (exemplu pe care îl am direct de la sursă) fantastica sumă de 0,80 lei? Un posibil răspuns la această stare de fapt îl găsim într-un articol recent scris de Răzvan Bibire, De ce am distrus totul?

Clic aici pentru alte detalii.

Dedeman = 17,6% din ecomomia judeţului Bacău

     Dacă până la începutul anilor `90 economia judeţelor era dominată de un întreg sector industrial sau de vreun colos economic de stat, la mai bine de două decenii situaţia este radical schimbată. Detalii pe Ziarul Financiar.

Sursa infograficului:  zf.ro

Bacăul de ieri, pentru orașul de mâine

     Pentru prea mult timp Bacăul de altădată a rămas o necunoscută pentru contemporani. Grație unor gesturi recuperatorii, ultimii ani au adus în fața tinerei generații frânturi imagistice și pagini cu valoare documentară, din dorința de a împărtăși citadinului modern o altă fațetă a fizionomiei urbane băcăuane. Din acest punct de vedere, inițiativa pasionatului Mihai Ceucă este demnă de toată aprecierea noastră. Un îndemn spre cunoaștere și respect față de valorile trecutului, la care suntem invitați să participăm activ, pentru realizarea unei monografii virtuale cât mai complete, prin intermediul blogului special creat în acest sens,  bacauepoca.blogspot.ro

        Vă invit aşadar, să ne grupăm toţi cei care, tineri sau bătrâni, necărturari, putem reînvia amintirile despre evenimentele vieţii oraşului nostru întru păstrarea lor în memoria colectivă. Să convingem cunoştinţele în vârstă, bunicii, părinţii să povestească despre oraş şi despre faptele cetăţenilor. Să povestim şi noi, indiferent de vârstă, faptele trăite. Privim cu uimire ilustratele şi documentele vechi; aceeaşi uimire o vor trăi şi urmaşii, privind relatările noastre. Să fim „necărturari” dar să... scriem. Important este să nu devenim ridicoli şi să ne propunem doar o addenda la lucrările profesioniştilor. Marile romane sunt gustate de puţină lume, basmele simple hrănesc spiritual poporul! (Mihai Ceucă)

Trecător prin judeţ (24): Valea Sulţei

    Am spus de nenumărate ori că judeţul Bacău are un potenţial turistic remarcabil, care merită promovat şi integrat unor programe de investiţii cu avantaje evidente pentru comunităţile locale. Bacăul nu se rezumă doar la două staţiuni turistice şi la câteva obiective cultural-istorice. Văi montane precum Ciugheş, Valea Rece, Bolovăniş, Sulţa, Ciobănuş ş.a. reprezintă adevărate colţuri de rai unde agroturismul poate elimina izolarea şi sărăcia. Bazinul hidrografic al râului Sulţa (afluent al Trotuşului în Munţii Ciucului) reprezintă un excelent exemplu al frumuseţilor băcăuane care încă aşteaptă să fie descoperite şi valorizate. Distanţele relativ mici faţă de oraşele judeţului, peisajul pitoresc şi ospitalitatea locuitorilor reprezintă doar câteva atuuri care merită luate în considerare pentru a completa o viitoare hartă turistică. Sugestive în acest sens sunt imaginile de mai jos.