Trecător prin judeţ (23): Mănăstirea Caşin

    Comună situată în sud-vestul Depresiunii Tazlău-Caşin, dominată altimetric de înălţimile Munţilor Vrancei (vf. Măgura Caşin 1165 m), pe râul Caşin, la 15 km sud-vest de municipiul Oneşti, pe DJ 115. Sate componente: Mănăstirea Caşin (unul dintre cele mai mari sate ale judeţului, cu o populaţie la recensământul din anul 2002 de 3957 locuitori), Lupeşti, Pârvuleşti, Scutaru. Dinamica populaţiei totale a comunei: 5139 loc. (1956), 5538 loc. (1966), 5626 loc. (1977), 5510 loc. (1992), 5572 loc. (2002), 4730 loc. (2011). 

    Fostă mănăstire, monument istoric, ridicată de domnitorul Gheorghe Ştefan între anii 1653-1658 pe locul unui vechi schit de lemn. Biserica mănăstirii (cu hramul “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, c. 1657, restaurată în 1980) a fost clădită de aceiaşi meşteri ai Mănăstirii Golia din Iaşi, îmbinând stilul baroc cu cel moldovenesc şi cu cel al Renaşterii târzii. Faţadă din piatră; numeroase refaceri din cauza incendiilor şi a cutremurelor din 1805 şi 1977. Este înconjurată de ziduri refăcute în perioada 1820-1830. Se mai păstrază sculptată în piatră stema Moldovei din timpul lui Gheorghe Ştefan. În turnul clopotniţă (c. 1657) se găseşte tronul reginei Maria şi diferite elemente de port popular organizate în Muzeul Văii Caşinului. Beciurile domneşti (ruine). Biserica de rit vechi “Naşterea Maicii Domnului”. Biserica “Sfântul Ştefan”. Biserica “Sfânta Paraschiva” în satul Lupeşti. 

   Centru de prelucrare artistică a lemnului şi de ţesături populare (cergi, lăicere, covoare, costume populare). Colecţie etnografică (la şcoală) cu piese de port popular, piese ale războiului de ţesut. Rezervaţia naturală „Buciaş” cu cascada „Buciaş” (15 m cădere), aflată pe pârâul omonim. Fântâna regelui Ferdinand (c. 1916) din Munţii Zboina. Complex Înţărcătoarea format din cabană de vânătoare (20 locuri de cazare, loc preferat de Gheorghe Gheorghiu-Dej în vânătorile organizate în deceniile 5-6 din secolul trecut) şi păstrăvărie, proprietate a Ocolului Silvic Mănăstirea Caşin, la 16 km de sat, prin pădurea de brazi. „Plaiul Pinului”, proprietate a Ocolului Silvic. Cimitirul eroilor din primul război mondial (complex memorial 1916-1919) amenajat în anul 1932, ce adăposteşte somnul de veci a 18365 eroi.

   Detalii în documentarul TVR Iaşi (Descriptio Moldaviae - Mănăstirea Caşin) şi în articolul Cetatea de strajă de pe Valea Caşinului

Foto 1,2: Mănăstirea Caşin, unul din obiectivele istorice de mare preţ din judeţul Bacău, bijuterie a patrimoniului naţional care (mai) aşteaptă încă să fie apreciată şi promovată la adevărata ei valoare...

Arhitecturi disjuncte

Desigur, în Bacău...

Concursul Naţional de Geografie "Terra" a ajuns la final

      După participarea record de la etapa judeţeană, astăzi s-a desfăşurat etapa naţională a Concursului Naţional de Geografie „Terra” pentru clasele V-VII, la care judeţul Bacău a fost reprezentat de 13 elevi: APETREI ERIC (ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI DRĂGAN" BACĂU), BEJAN MILENA (ŞCOALA GIMNAZIALĂ "AL .I CUZA" BACAU), ŞERBAN IOANA MĂLINA (COLEGIUL NATIONAL "GH. VRĂNCEANU" BACĂU) – clasa a V-a, ROŞU ANDREI (ȘCOALA GIMNAZIALĂ "CIPRIAN PORUMBESCU" COMĂNEȘTI), MUNTEANU RĂZVAN (ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN LUCHIAN" MOINEŞTI), ALBU DELIA-MARIA (ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”L. REBREANU” COMĂNEȘTI), BĂDIŢĂ MIRUNA ELENA (SCOALA GIMNAZIALA ,,GEORGE BACOVIA" BACAU), ROTILĂ RALUCA (ŞCOALA  GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN CEL MARE" ZEMEŞ), BRUMĂ  ȘTEFAN (ȘCOALA GIMNAZIALĂ„GHIȚĂ MOCANU" ONEȘTI), BILIBOC EDUARD (ŞCOALA GIMNAZIALA "MIHAI DRĂGAN" BACĂU) – clasa a VI-a, BLĂGOI ANDREI DANUȚ (ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GHIȚĂ MOCANU" ONEȘTI), PETRE ANTICA EDUARD DOMINIC (SCOALA GIMNAZIALA NR.1 VALEA SEACA - NICOLAE BALCESCU),  SMEU ȘTEFAN (COLEGIUL NATIONAL "GH. VRĂNCEANU" BACĂU) – clasa a VI-a.

            Rezultatele şi ierarhia naţională pentru cea de a doua ediţie a acestui concurs cu mare priză la elevi se vor afişa pe site-ul dedicat, concursterra.ro.
     Update 19 mai 2014: Elevii băcăuani au obţinut o zestre bogată, formată din 10 premii şi menţiuni: 4 premii II (Brumă Ştefan, Şerban Mălina, Albu Delia Maria şi Blăgoi Andrei Ionuţ), 5 premii III (Apetrei Eric, Bejan Milena, Roşu Andrei, Munteanu Răzvan şi Smeu Ştefan) şi o menţiune (Petre Antica Eduard Dominic). FELICITĂRI!

Bacăul citeşte!

Cu ocazia desfășurării manifestărilor prilejuite de  Săptămâna Națională a Voluntariatului, Clubul de Ecologie și Turism ”Veniți cu Noi” organizează proiectul ”Bacăul citește!  Veniți cu noi?”.

Acțiunea se va desfășura luni 12 mai, între orele 14.30 - 15.30, în Piața Tricolorului (Casa de Cultură) și constă în faptul că fiecare participant vine și citeste o carte în intervalul de o oră și, eventual, o donează pentru o bibliotecă de la sate.

La acestă activitate sunt invitate să participe toate unitățile de învățământ, personalități, precum și cetățenii obișnuiți ai comunității.

Cei care doresc să doneze mai multe volume în vederea realizării unui fond de carte pentru sate, o pot face în timpul manifestării în Piața Tricolorului, sau la sediul organizației: internatul Colegiului Național ”Ferdinand I” – parter.

Scopul proiectului “Bacăul citește! Veniți cu noi?” este de promovare a ideii de implicare practică a comunităţii locale, în mod special a tinerilor, spre forme concrete de activitate, în problemele specifice voluntariatului, prin întărirea mişcării culturale şi stimularea participării civice, care să contribuie la formarea unei societăţi durabile în municipiul şi judeţul Bacău.

Sursa: comunicat de presă al Clubului de Ecologie și Turism ”Veniți cu Noi”

Care ar fi cele mai potrivite proiecte pentru dezvoltarea municipiului Bacău?

Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Bacău 2014-2020, p. 216-217. Păreri?

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020

    Județul Bacău are de acum o nouă strategie de dezvoltare pentru perioada imediat următoare (2014-2020). Analizele S.W.O.T. evidențiază diferite disparități intraregionale, în încercarea de fundamentare a unei viziuni coerente de dezvoltare județeană. Documentul poate fi descărcat de aici.

Pentru pasionaţii de pescuit şi de vânătoare

Detalii AICI.

Întinereşte Parcul Trandafirilor

Parcul Trandafirilor, atestat ca şi grădină publică încă din 1850, este cel mai vechi parc din Bacău şi are  o suprafaţă totală de aproximativ 8.000 metri pătraţi. In această primăvară, Direcţia Salubrizare, Agrement, Parcuri a iniţiat modernizarea zonei verzi din centrul oraşului, lucrările fiind în prezent în plină desfşurare. S-a realizat extinderea spaţiului verde cu 230 metri pătraţi, prin restrângerea unor zone pavate, obţinându-se astfel o suprafaţă de 3.000 metri pătraţi pe care va fi amplasat gazon rulou.

Colecţia de trandafiri a parcului va fi îmbogăţită cu 300 de trandafiri multicolori, iar intrările în parc vor fi amenajate cu pergole şi trandafiri căţărători. Lucrările de amenajare presupun  inclusiv plantarea a 200 de arbuşti decorativi din 9 specii diferite, precum şi 330 de plante perene din trei specii diferite. Zonele cu tradafiri, arbuşti ornamentali şi plante perene vor fi protejate cu agrotextil şi ornate cu pietriş şi scoarţă decorativă. Arborii existenţi au fost curăţaţi de crengile uscate, urmând să fie plantaţi noi arbori din specii decorative precum mesteacăn, stejar, păr ornamental, sau platan.

Întreg spaţiul verde va fi echipat cu sistem de irigaţie cu aspersoare, dar şi cu furtun de picurare, asigurându-se astfel necesarul de apă în perioadele secetoase. Modernizarea parcului vizează inclusiv repararea gardului de delimitare şi a fântânii arteziene. 

Sursa: comunicat de presă Primăria Bacău
Vezi şi: Grădina publică şi Parcul Trandafirilor din Bacău

Cât plouă în Bacău?

De sezon dar şi pentru meteo-clarvăzătorii care văd luni diluviene şi acolo unde de fapt nu sunt....

Trecător prin judeţ (22): Onceşti

Comună situată în Colinele Tutovei, la confluenţă pârâului Frunteşti cu râul Berheci, la 44 km sud-est de municipiul Bacău, la intersecţia DJ 241A cu DJ 241B.  sate componente (7): Onceşti, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceştii Vechi, Satu Nou, Tarniţa, Taula. Populaţia: 2985 loc. (1956), 2672 loc. (1966), 2117 loc. (1977), 1672 loc. (1992), 1702 loc. (2002). 1621 loc. (2011). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (c. 1792-1795, rezidită în 1835) în satul Onceşti – foto). Biserica “Sfântul Nicolae” (c. ante 1809) în satul Onceşti. În satul Bărboasa se află biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului” (c. 1812-1814, refăcută în 1898-1909) şi biserica de zid “Adormirea Maicii Domnului” (c. ante 1809). Monument al eroilor în satul Bărboasa (c. 1926). Cruce memorială în satul Tarniţa. Şcoală (c. 1910) în satul Onceşti (dezafectată). Moară de vânt în satul Taula. Descoperiri arheologice: aşezări din epoca bronzului (culturile Monteoru şi Noua) şi perioada premedievală (secolul V) în punctele “Dealul Bărboasei” şi “Podul Morii”, descoperite pe teritoriul satului Bărboasa; aşezare de bordeie din secolul IX, aparţinând culturii Dridu, în satul Onceşti. Serbare anuală la 8 septembrie (Sfânta Maria Mică), târg duminical.