E
clar, norii stratiformi, ceaţa deasă şi o umiditate de 99% reprezintă simboluri
băcăuane care încep să intre în conştiinţa citadină. Ultimele cinci zile sunt
mai mult decât semnificative, negura lipicioasă fiind omniprezentă, în
condiţiile în care astăzi, la Iaşi spre exemplu, după cum îmi spunea un
prieten, Soarele a fost mai mult decât generos. Ne lăudăm cu o medie anuală
de 63-65 de zile cu ceaţă, dar cred că că anul acesta vom bate orice record. O asemenea continuitate
a acestui fenomen meteo te duce cu gândul la clasicii literaturii ruse, la Bacovia, la Călăuza
lui Tarkovski, la percepţii emo. Bacău, mist
city...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
miercuri, ianuarie 08, 2014
marți, ianuarie 07, 2014
Prăvale...iarna?
Specialiştii vorbesc de posibile similitudini între iarna 2013/2014 şi iarna
lui 1984/1985, având în vedere faptul că intensul vortex polar a lovit crunt
America de Nord în ambele cazuri. În concluzie, ne-am putea aştepta ca până la
primăvară, în pofida zilelor blânde de până acum, să
urmeze câteva episoade de iarnă cruntă, cu geruri intense şi căderi masive de zăpadă.
Legat de iarna 84/85, cred că e singura care mi-a rămas întipărită în mintea de
copil, prin cea mai mare cazemată de zăpadă ridicată cu gaşca de prieteni în
Parcul Libertăţii...O adevărată lucrare inginerească, rod al unei întregi dimineţi însorite dar nu lipsite de frig înţepător...
Ce va urma în perioada următoare nimeni nu ştie deocamdată
cu siguranţă, explicaţia sintetică venind din partea lect. dr. Lucian Sfîcă: „Atmosfera
este însă un sistem copleșit de procese neliniare și similitudinile cu orice alt an nu oferă
nici o garanție pentru producerea unui episod de vreme severă la
noi. Intervalul 15-25 ianuarie este hotărâtor în acest sens.”
P.S.:
Pentru a descifra mai bine tainele climatologiei şi meteorologiei precum şi
posibilele scenarii evolutive, recomand pagina Meteo Moldova de pe FB. Merită să o urmăriţi.
Formarea unui vortex (sursa: blogs.scientificamerican.com)
luni, ianuarie 06, 2014
Regresul demografic şi dezurbanizarea: efecte insidioase
Timp de peste 6 decenii de la un septembrie 1919, dincolo de Negel, într-o periferie rururbană cu
nume „sonor” (Câmpul Poştei), își făcea apariția și performa o primă şcoală. Lipsită de graţie
arhitecturală, unitatea de învăţământ va suferi în decursul timpului diverse
renovări, rezistând însă tăvălugului sistematizării comuniste care va scoate
treptat la lumină un întreg cartier muncitoresc în nordul oraşului. Abia la
începutul deceniului 8, sub presiunea hipertrofiei demografice cu parfum de
exod rural, o nouă unitate de învăţământ
(actuala Şcoală Gimnazială „Mihai Drăgan”) va prelua o parte a copiilor
din robusta clădire, devenită acum neîncăpătoare pentru un cartier în plină
dezvoltare spre cele mai înalte culmi ale socialismului.
Anii `90. Regula unor vizite de
sărbători îmi purta paşii prin apropierea şcolii pe care o vedeam în permanenţă
mereu gălăgioasă, un furnicar atipic, cu o formă bizară pentru un adolescent format la tradiţională arhitectură comunistă
de şcoală - vagon, clasic P+2 cu holuri întunecoase. Mult mai târziu aveam să citesc într-o pagină
monografică că acea Şcoală Generală nr. 4 (căci despre ea este vorba), funcţiona pe atunci într-un neverosimil program
de patru schimburi, situaţie se pare unică la nivel de reşedinţă de judeţ. Un total de 2968 de elevi, cifră care astăzi pare
de domeniul fantasticului. Era momentul în care, ce-i drept, Bacăul atingea
apogeul său demografic, depăşind pragul de două sute de mii de locuitori.
Tot anii `90. Nordul oraşului îşi
completează zestrea educaţională cu alte două şcoli: actualele „Ion Creangă”
(din anul şcolar 1993/1994) şi „Mihail Sadoveanu”, la un an şcolar diferenţă.
La mijlocul deceniului, în cele 4 şcoli învăţau peste 7600 de elevi ai „Nordului”.
Secolul al XXI-lea. Aceeaşi simplă
operaţie aritmetică elementară ne oferă imaginea sugestivă a declinului
demografic: mai puţin de 2300 de
elevi în toate aceste şcoli. Adică mai puţin decât avea Şcoala nr. 4 (devenită
între timp „Georgeta Mircea Cancicov”) în vremea sa de glorie. În septembrie
2012, doar 204 elevi răspundeau
prezent la primul sunet al clopoţelului….
2014. Reorganizarea reţelei şcolare, ca
efect al nerealizării planul de şcolarizare va aduce din anul şcolar 2014-2015
pierderea statului de personalitate juridică şi trecerea unităţii în structura
Şcolii Gimnaziale „Mihai Drăgan”.
O
simplă exemplificare a unei situaţii care se multiplică cu siguranţă de n ori la
nivel naţional. O realitate cu multiple cauze şi cu mult mai numeroase efecte de
natură educaţională, socială, economică, edilitar-urbanistică. Totul într-un
melanj ambiguu, tipic pentru societatea românească actuală, pe care o luăm de cele mai ori ca atare, ridicând contemplativ,
neputincios, superficial, credul, profesionist, şmechereşte sau indiferent din
umeri ori din sprânceană. Românul gândeşte mioritic sau „pragmatic”, întocmind
în cel de-al doilea caz o strategie pe care nu o va mai crede decât cel mult
ultima văduvă rămasă să închidă lumina şi lacătul unei ţări care nu-şi mai
găseşte vitalitatea demografică. Sau poate că nu-i aşa, dacă ar fi să cred că
şi oamenii, şi şcolile, şi oraşele, şi ţările lor poartă stigmatul trecerii
timpului şi, ocazional, promisiunile unor epoci viitoare în care putem spera la
ceva mai bun. Aşa o fi, Românie?
Etichete:
demografie,
sistematizare urbană,
urbanism,
Utilităţi
Strada cu două identităţi
Ştiaţi că, atunci când
traversaţi de pe un trotuar pe altul artera rutieră care găzduieşte - printre altele - adresa Restaurantului „Hanovra”,
treceţi de jure şi de facto de pe o stradă pe alta? De pe Erou Ciprian Pintea
pe Cornişa Bistriţei? Un articol interesant despre una din anomaliile
urbanistice ale timpurilor prezente, disponibil aici.
Etichete:
clădiri,
Fascinanta Românie,
străzi,
urbanism
duminică, ianuarie 05, 2014
Bacăul aerian
După ce tocmai survolasem oraşul din avion (clic aici), am aflat de pe Contrasens că Bacăul şi-a diversificat oferta de filmări. Dacă v-aţi săturat de fotoshootingul făcut de la înălţimea nasului, puteţi încerca variante mai exotice, cu Filmări Aeriene Bacău!
Pentru că nu mi-am luat încă avion, elicopter sau dronă, ofer pe moment o imagine din balon. Sau de pe creasta valului, nu mai ştiu exact. Oricum, deferlări plăcute!
sâmbătă, ianuarie 04, 2014
Ce cantităţi de precipitaţii cad în Bacău?
Pentru că am fost întrebat când şi cât va ninge în această iarnă. Răspunsul vine prin graficul de mai jos, care ne demonstrează variabilitatea acestui element climatic...
miercuri, ianuarie 01, 2014
marți, decembrie 31, 2013
La Mulţi Ani!
Un
2014 cu un strop suplimentar de sănătate, optimism, asertivitate, echilibru, iubire,
adevăr, profesionalism, generozitate, mulţumire, seriozitate, punctualitate, prosperitate, libertate,
răbdare, noroc, pasiune, linişte, compasiune, determinare, prietenie,
înţelepciune, credinţă, voinţă, lectură, cunoaştere, recunoaştere, curiozitate, estetică, creativitate, împlinire….
LA MULŢI ANI!
luni, decembrie 30, 2013
Bacăul, în top 50 al celor mai fotografiate locuri din România. Vezi cum se situează localitatea ta pe Google "heatmap"
Acum
câteva
zile, navigând în Panoramio, mă întrebam dacă cei de la Google nu oferă o
situaţie a numărului de fotografii încărcate în funcţie de zona geografică. Nu
mică mi-a fost mirarea să descopăr prin intermediul celor de la dailymail.co.uk că există o aplicaţie recentă care face acest
lucru, şi o face la un mod cât se poate de inedit şi de atractiv. Site-ul sightsmap.com ne oferă un top
al celor mai fotografiate locuri şi o "cartografiere" a acestora, indiferent de scara de referinţă: mondială, continentală (fig.1), naţională, regională sau locală.
Am aflat astfel că Bacăul nostru s-ar situa
într-un top 50 al celor mai fotografiate locuri din România (fig. 2), iar punctele cele
mai „fierbinţi” spre care se îndreaptă atenţia fotografilor sunt, în ordine, Parcul
Trandafirilor, centrul (str. Nicolae Bălcescu), Lacul Bacău II, Parcul Cancicov
şi Piaţa Tricolorului (fig. 3).
Dincolo de spectaculozitatea acestor hărţi interactive (Google heatmap!), putem lua în considerare
utilitatea lor evidentă pentru o serie întreagă de actori urbani, plecând de la
administraţia publică locală şi terminând cu domenii precum turismul, siguranţa publică sau advertising-ul.
Sursa foto: sightsmap.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)