Copil fiind, l-am cunoscut inopinat, printr-o surată de-a lui, undeva prin
spatele unei universităţi ieşene. Mult mai târziu, la fel de neaşteptat mi-a
apărut în cale, fascinându-mă definitiv prin fizionomia-i atipică, semeaţă şi
condescendentă. Destinul a făcut ca peste ani, traseele zilnice să-l aibă ca
reper solitar al gândurilor adolescentine, martor tăcut al prefacerilor trecute
şi viitoare. După aproape două decenii, acelaşi fir nevăzut m-a făcut să îi dau din nou bineţe zilnic, urmărindu-l cu coada ochiului şi admirându-i ţinuta. Nu ştiu de
ce, dar prezenţa lui inspiră încredere şi echilibru, estetică şi bunătate,
modestie şi rezistenţă, coerenţă între clipa trecută şi cea viitoare. Calităţi
desuete astăzi, la fel ca şi anticariatul de pe colţ, depozitar fidel al unor
pagini frunzărite sub umbră peţiolată, respiro în drum spre casă. Micul colţ dedicat
cărţilor a dispărut între timp în vâltoarea amintirilor, la fel ca multe alte repere
urbanistice, afective sau doar topografice. Neschimbat rămâne în continuare pribeagul cu trunchi imuabil, faţă de care teii, castanii sau plopii
copilăriilor mele au îmbătrânit prematur. Şi atunci, dimineaţa devreme, în drum
spre o nouă zi, un zâmbet poznaş şi un pas zglobiu printre galbene frunze
reprezintă firescul care mă face să uit de tâmplele decolorate.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
luni, noiembrie 04, 2013
Bacăul în ecuațiile predicției seismelor
Știre pe Mediafax: "Un cutremur "foarte adânc" ar
urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin
Capitala, a declarat, în emisiunea "După 20 de ani" difuzată duminică
de Pro TV, prof. Gheorghe Mărmureanu, care a precizat că "aşa rezultă din
analizele" făcute.
"Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte
adânc. Aşa rezultă din analizele
noastre. Poate să fie tip '40 sau poate să fie tip 1802", a spus în
emisiunea "După 20 de ani" de la Pro TV directorul onorific al
Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe
Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802,
care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de
7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de
seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea,
dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina.
"În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău,
Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul.
Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că
inginer constructor. (...) Galaţi, Tulcea...", a spus prof. Gheorghe
Mărmureanu." Continuarea articolului o găsiți aici.
Foto: harta zonelor cu risc seismic (sursa: .stiri.com.ro)
duminică, noiembrie 03, 2013
O nouă oază de relaxare: Parcul Sud
Parcul Sud este amplasat între Colegiului
“Dumitru Mangeron” şi blocurile de pe Calea Republicii şi strada Aeroportului. Lucrările de modernizare începute în luna octombrie au vizat montarea de bănci, foişoare, borduri,
trasarea aleilor, refacerea rețelei electrice, montarea instalațiilor de irigat, amenajarea
locurilor de joacă pentru copii, plantare de arbori, amenajarea unui ţarc
pentru animale de companie. În perioada imediat următoare lucrările vor fi finalizate
prin instalarea unei cabine de pază şi a unei toalete ecologice, în paralel cu
asfaltarea străzilor limitrofe şi amenajarea a cca 100 locuri de parcare.
Etichete:
investitii,
parc,
spaţii verzi,
strategii,
Utilităţi
sâmbătă, noiembrie 02, 2013
vineri, noiembrie 01, 2013
Trecător prin judeţ (18): Răchitoasa
Comună situată
în Colinele Tutovei, pe cursul râului Zeletin, la 63 km de municipiul Bacău, pe
DJ 241. 15 sate componente: Răchitoasa (menţionat documentar în 1452), Barcana,
Bucşa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcaşa, Fundătura Răchitoasa,
Hăghiac, Magazia, Moviliţa, Oprişeşti, Putini, Tochilea. Populaţia: 6902 loc.
(1956), 6791 loc. (1966), 5686 loc. (1977), 5088 loc. (1992), 5035 loc. (2002),
5080 loc. (2011). Obiective:
Mănăstirea
Răchitoasa (în partea de vest a satului, pe terasa pârâului Fundătura
Răchitoasa), construită la 1698 de Ilie Vel Stolnicul şi jupâneasa Teofana. Este
înconjurată de un zid de piatră înalt de 6 m, cu turnuri de apărare şi
creneluri, construit în 1704. Se păstrează forma originală, completată de
clopotniţă şi clădirile adăugate după cutremurul din 31 mai 1739. Reparaţii la
1836. Biserica mănăstirii are hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Transformat
în azil, lăcaşul de cult a fost redeschis în anul 1993.
Biserica
de lemn “Cuvioasa Paraschiva”,
ctitorită de clucerul Enache în anul 1677, monument istoric. Temelia este din
piatră de râu, plan dreptunghiular, pereţi din bârne de stejar, acoperiş în
patru ape, făcut în anul 1969 din şindrilă în tehnica “solz de peşte” de către
căşinenii aduşi de la Mănăstirea Caşin. Uşile împarăteşti reprezintă o
ingenioasă operă de artă prin rafinamentul execuţiei şi bogăţia decorului
(motivul fitomorf al viţei de vie cu frunze, cârcei şi ciorchini, realizat
într-o simetrie perfectă).
În satul Oprişeşti se găseşte Biserica
de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril”, construită în perioada 1634-1653, considerată cel mai vechi monument de arhitectură medievală din lemn care s-a
păstrat până astăzi în judeţul Bacău, situat în cimitirul satului. Plan în
formă de navă dreptunghiulară. Nu se mai păstrează înfăţişarea exterioară
originală, fiind tencuită şi zugrăvită, lemnul fiind acoperit în totalitate.
Biserica
de zid „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în anul 1759 de
Ioanichie, episcopul Romanului. Avariată în 1940, a fost restaurată în anul
1987. Se păstrează pictura originală. Catapeteasmă de o valoare artistică
deosebită.
Conacul
Mironescu (începutul secolului XX). Biserică
de lemn şi vălătuci (c. 1842, reparaţii în anii 1910 şi 1932) în satul
Moviliţa. Biserica “Sfinţii Voievozi”
(c. ante 1809) în satul Burdusaci. Conacul
Mironescu (sat Oprişeşti).
Monumente
ale eroilor în satele Răchitoasa (c. 1934, sculptor C. Mihăilescu) şi
Burdusaci (c. 1938).
Tradiţii
populare specifice: "capra în picioare" (Răchitoasa), "calul" (Barcana). Prelucrare artistică a lemnului
(Farcaşa). Centru de olărit
(Răchitoasa). Serbare anuală la 15 august (Sfânta Maria Mare) în satul Putini.
Târg în fiecare zi de vineri şi bâlci pe 14 octombrie.
Personalităţi:
Ştefan Zeletin (n. 1882, Burdusaci -1934), filosof, sociolog, economist,
profesor universitar; Miltiade Filipescu (n. 1901, Burdusaci - 1993), geolog,
paleontolog, membru al Academiei Române; Constantin Zeletin (n. 1935,
Burdusaci), medic, poet, eseist, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Foto (de la stânga la dreapta): 1,2 - centrul satului Răchitoasa; 3 - Liceul Tehnologic Răchitoasa; 4 - bustul lui Constantin Zeletin (sat Burdusaci); 5,6 - arhitecturi vernaculare (sat Răchitoasa) 7- 12: Mănăstirea Răchitoasa.
Etichete:
Colinele Tutovei,
cultură,
judeţ,
patrimoniu,
turism
Trecător prin judeţ (17): Vultureni
Comună situată
în sud-estul judeţului, în cadrul Colinelor Tutovei, pe râul Berheci, la 57 km
de municipiul Bacău, pe DJ 243B. Unitatea
administrativ-teritorială cu cele mai multe sate componente (16):
Vultureni, Bosia, Dădeşti, Dorneni, Ghilăveşti, Godineştii de Jos, Godineştii
de Sus, Lichitişeni, Medeleni, Năzărioaia, Reprivăţ, Tomozia, Ţigăneşti, Valea
Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei. Populaţia: 4396 loc. (1956), 3988 loc.
(1966), 3091 loc. (1977), 2209 loc. (1992), 2195 loc. (2002), 2071 loc. (2011).
Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” (c.
1908) în satul Lichitişeni. Biserica
„Sfinţii Voievozi” (c. 1820, ctitor stolnicul Ioan Tacu) în satul Medeleni.
Biserici în satele Valea Salciei (c. 1832,
reparaţii în anul 1920) şi Dădeşti (anterioară anului 1809). Descoperiri arheologice în punctul „Pe
Tablă” (sat Lichitişeni), aparţinând eneoliticului (cultura Cucuteni), epocii
daco-romană şi epocii medievale timpurii (secolele IX - X). Tradiţii populare specifice de Anul Nou:
„cerbul cu capra şi iezii” (Godineşti). Târg mixt în fiecare zi de miercuri. În
satul Medeleni s-a născut în anul 1929 Simion Hâncu, profesor doctor docent în
ştiinţe tehnice, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din
România, autor a peste 70 de lucrări ştiinţifice.
Etichete:
Colinele Tutovei,
judeţ,
trecător,
turism
Pârâul "dispărut" al Bacăului
Cea mai sugestivă reprezentare cartografică a pârâului Negel, preluată din lucrarea România, ghid atlas turistic, autori: Mihai Iancu, Dem. Popescu, Editura Stadion, 1971). În lungime totală de 13 km, cursul de apă care traversa oraşul a reprezentat un focar de infecţie în mai toată perioada modernă şi contemporană, discontinuitate marcantă a fizionomiei urbane şi o barieră în calea extinderii teritoriale, dincolo de care se întindea (exagerând nu cu mult) "nordul sălbatic". Regularizat şi rectificat, traseul apei curgătoare - care provocat citadinilor şi nenumărate inundaţii - a fost luat în anii victoriei socialiste de o arteră rutieră majoră, strada Mioriţa, care respectă în bună măsură cursul vechi al pârâului. Din păcate nu cunosc să se fi păstrat vreo imagine cu acest enigmatic Negel...
Capriciile lunii octombrie
Am început luna
sub un frig pătrunzător (maxima zilei de 1 octombrie a fost de 7 grade şi
ninsoare prin multe părţi ale ţării) şi am terminat-o sub fâlfâiri de vară, cu
maxime de 26 de grade pe 28 şi 30 octombrie. Am avut parte şi de minime
negative (-2 C pe 6 şi 20 octombrie) dar şi de 8 zile cu temperaturi de peste 20
C. Un octombrie plin de hachiţe!
Foto: ANM
joi, octombrie 31, 2013
Fotografia zilei: Luptând cu biloba
Cum a dat de furcă angajaţilor de la Spaţii Verzi exemplarul de Ginkgo biloba din Parcul Trandafirilor. Eu nu m-aş fi grăbit să adun efemerul covor de frunze galbene, care a constituit acum doi ani (vezi aici) un veritabil magnet pentru copii şi nu numai ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)