De ce Bacău: palimpseste urbane?
Poate pentru că...
...atunci când suntem copii, (încă) nu avem ochii formaţi
pentru a scruta orizonturile;
...atunci când suntem adolescenţi, (încă) nu avem destulă răbdare;
...atunci când devenim maturi, (încă) nu avem timpul necesar;
...atunci când timpul ne albeşte tâmplele, (încă) nu are
cine să ne asculte...
„Antologia Bacău: palimpseste urbane îşi propune să aducă în atenţia
cititorului câteva puncte focale ale devenirii urbei de pe cursul inferior al
Bistriţei, în perioada modernă şi contemporană. Ne-au stat alături în acest
demers câţiva iluştri contemporani cu vremurile unor transformări de amploare,
în care Bacăul se reconfigura din temelii. Pagini puţin cunoscute marelui
public, eterogene structural, dar care încheagă imaginea fragilă a Bacăului de
altădată. Paseismul nu îşi găseşte locul, dovadă fiind pasajele critice care
oglindesc o realitate nefardată a târgului şi, ulterior, a oraşului. Considerăm
oportun să reamintim că Bacăul are o istorie proprie, cu destule elemente de
interes care aşteaptă în continuare să fie receptate, analizate, asimilate,
promovate. Identitatea oraşului nu se rezumă la arhitecturile prezentului.
Sufletul lui stă cuibărit în urzeala trăirilor, în memoria locurilor, putând
oferi spaţiului băcăuan consistenţă şi coerenţă.” (Lucian Şerban)
„Antologia de faţă aduce în atenţie câteva faţete
ale devenirii citadine băcăuane în perioada modernă, prin intermediul unor pagini puţin cunoscute
marelui public, de o reală valoare ştiinţifică şi documentară. Selecţia
inspirată a textelor şi sistemul pertinent de referinţe conferă acestui demers
valenţele unui foarte util punct de plecare spre explorarea, cunoaşterea şi
valorizarea fizionomiilor urbei de altădată, oferind totodată generaţiei tinere
reflecţii necesare înţelegerii spiritului locului, dar şi repere sustenabile,
în acord cu viitoarele provocări urbanistice.” (Prof. univ. dr. Ionel Muntele, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi)
„În calitate de cercetător în domeniul geografiei
urbane, ne-am confruntat uneori cu păreri aprig argumentate conform cărora
Bacăul ar fi o aşezare urbană ştearsă, anostă, un exemplu clar de oraş comunist
uniformizat şi depersonalizat. Adevărul este că uneori ne lipsesc argumentele
contra, iar această imagine pare într-adevăr a domina realitatea băcăuană
postcomunistă. Fizionomia aşezării trădează faptul că în istoria sa au existat
rupturi iremediabile, că transformările au mers uneori în sensul ştergerii unor
elemente identitare. Cu atât mai valoroase devin unele gesturi recuperatoare,
ca acela de faţă, capabile să transfigureze şi să suprapună, cu tuşe mai groase
sau mai subţiri, realităţi uitate ale unui „timp pierdut”, timp în a cărui
căutare, ca băcăuani, avem datoria de a fi…” (Cercetător ştiinţific dr. Alexandru Bănică, Academia
Română – Filiala Iaşi)
De săptămâna viitoare, lucrarea este disponibilă aici.
