Primăvara din fereastră

Bacău, strada... Zefirului (zefir - vânt lin, călduț, care suflă primăvara dinspre apus)

O zi aproape tropicală

   Cu un pic de noroc, astăzi aveam parte de prima zi tropicală a anului, conform normelor meteorologice. Termometrul s-a oprit însă la 28 de grade Celsius, valoare pe care o vom mai înregistra în tot week-end-ul, până duminică inclusiv. Pentru cei care nu sunt la curent cu prognozele, elevii pot reprezenta un barometru ad-hoc...

Sursa grafic: ANM

Primăvara la ţară, primăvara la oraş

A înflorit un liceu...

Şi o mică ghicitoare: (mai) recunoaşteţi liceul?

Solitudine

Plantează un copac!

Bursele școlare: cine are carte are parte!

    Municipalitatea băcăuană a început acordarea burselor in institutiile de învățământ din oras. Bursele şcolare acordate prin programul “Cine are carte are parte” au fost iniţiate în anul 2007 pentru încurajarea performanţei la învăţătură.

   Pentru anul 2013, efortul financiar este de aproape 2.000.000 de lei şi recompensează aproape 3000 de performeri ai sistemului educaţional băcăuan.

Bursele se acordă semestrial şi sunt împărţite pe trei categorii:

- bursa de excelenţă, în valoare de 100 lei/lună;

- bursa de performanţă, în valoare de 75 lei/lună;

- bursa de merit, în valoare de 50 lei/lună.

Photo of the Day

Astăzi, la Unirea cu Vrănceanu -  ediţia mai complicată. Mai multe fotografii puteţi găsi pe blogul lui Vlad Ababei - clic aici.

Sursa foto: Ababei Vlad

Infuzii şi stropiri cu bani europeni

  Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a reuşit să atragă 2,7 miliarde de euro prin încheierea a 6918 contracte cu fonduri europene. Judeţul Bacău, cu 1078 contracte încheiate, a absorbit 372,2 milioane de euro. Comparativ cu celelate judeţe, suntem pe locul III la contracte (după Iaşi şi Suceava) şi abia pe locul IV după valoarea finanţărilor. Dacă avem curiozitatea să raportăm aceste sume la numărul de locuitori, vom vedea că suntem pe ultimul loc în regiune, cu 627 euro/locuitor, la distanţă apreciabilă de celelalte judeţe: Iaşi (1082 euro/locuitor), Vaslui (1072 euro/locuitor), Botoşani (889 euro), Neamţ (814 euro) şi Suceava (704 euro). Nu extindem analiza la nivel naţional pentru că ne-ar apuca frisoanele. Este clar că în timp ce unii s-au infuzat bine cu bani europeni, noi mai mult ne-am strop(ş)it….

Ce legătură există între veniturile populaţiei şi modificarea limitelor administrative?

   O analiză de excepţie a evoluţiei veniturilor populaţiei la finalul secolului al XIX-lea şi rezultatul spectaculos al comparaţiei cu timpurile prezente. Nu pentru cine ştie ce orgolii paseiste sau din bucuria reactivării unor resurse bibliografice preţioase. Pentru a vizualiza mai bine greşelile trecutului, cu speranţa că viitoarele retrasări administrativ - teritoriale pot să atenueze multiplele clivaje existente în România secolului XXI. Hărţile şi comentariile aparţin profesorului George Ţurcănaşu.

1. Iată cum arată harta veniturilor populatiei în Romania anului 1890. La 31 de ani de la Mica Unire, Moldova inca isi conserva cele mai mari venituri. Reprezentarea cartografică nu trebuie lecturată ca o repartitie teritorială a calitatii vietii, ci ca o repartitie a veniturilor fiscalizate. Oltenia de nord, predominant rurala in aceasta perioada, are cele mai mici venituri; asta nu inseamna (neaparat!) ca taranii acestei regiuni o duceau cel mai rau din Romania. Este facila identificarea judetelor in care evreii isi desfasurau marile afaceri. De asemenea, mentionam ca Moldova, mai ales cea nordica, pierzandu-si institutiile politice si administrative, se afla deja pe un trend descrescator economic (in contextul Romaniei) de cca. 3 decenii. Aceasta reprezentare este o reproducere a hartii lui Gh. Crainiceanu. Harta initiala este una dintre primele cartograme realizate in Romania si prima in ceea ce priveste reprezentarea veniturilor populatiei. Sursa: Gh. Crăiniceanu, "Higiena ţeranului român", 1895.

2. Evoluţia relativă a veniturilor judetene în perioada 1890-2008 (în geometria teritorială a României anului 1890) scoate in evidenta teritoriile perdante si cele câstigatoare ale ecuatiei crearii statului national si monocentric romanesc. În proiectarea şi construcţia sistemului teritorial românesc s-a optat, conform modei timpului, pentru centralizare, devenită în interiorul episodului socialist, excesivă şi rigidă. Acest fapt a dus la detaşarea în ierarhia urbană a Bucureştilor, capitală a noului stat, imprimând sistemului urban românesc un caracter primaţial şi monocentric. Centrarea structurilor teritoriale moldovenesti în interiorul statului român şi susţinerea metastructurii teritoriale naţionale, a alterat însă coerenţa stucturilor spaţiale regionale, îndelung şlefuite, alimentând deconstrucţia lor. Astfel, rezultatele proiectului nu întârzie să apară – un sistem urban naţional de tip christallerian, controlat ierahic, aproape cazon, caracterizat printr-o rezilienţă teritorială ridicată; acest fapt explică parţial dificultatea re-agregării clustere-lor urbane şi a renovării sistemelor urbane regionale, respectiv a creării structurilor policentrice.

   Clic pentru mărire

Post- scriptum: îmi doresc ca această scurtă exemplificare să fie citită şi de unii dâmboviţeni cu aere de specialişti în analize economice şi sociale, pentru care un tabel cu câteva cifre şi ierarhii "migălos întocmite" reprezintă adevărate culmi în domeniu, cu titlu de exclusivitate. Pardon, uitasem că ei sunt "creatori de baze de date" şi de "elemente grafice", arogându-şi ilariant drepturi de autor.