Bacăul la amurg

Pentru cei care ţin la oraşul lor. Şi celor cârcotaşi, care nu găsesc un cuvânt bun pentru locul în care au deschis ochii.

Guerilla verde pe strada Chimiei

După Iaşi, Ploieşti, Craiova şi alte oraşe din ţară, a venit şi rândul Bacăului pentru a-şi înfrumuseţa zestrea de gropi şi cratere din carosabil. Mai jos, un comunicat din partea iniţiatorilor:

"Astăzi, 13 aprilie 2013, sub egida "Tineri pentru Bacău”, un grup de tineri, locuitori ai municipiului Bacău, s-au întâlnit pe strada Chimiei unde au semnalizat o parte din gropile din asfalt într-o manieră mai puţin convenţională: au plantat flori în ele. Prin această acţiune au încercat să atragă atenţia autorităţilor competente de situaţia deplorabilă a drumului (207G). Participanţii în trafic au apreciat această iniţiativă, unii dintre ei dându-le chiar o mână de ajutor. Astfel, un drum judeţean s-a transformat intr-o alee plină cu flori."
Mai multe fotografii şi un material video de la această acţiune se găsesc aici.
Foto: Tineri pentru Bacău
Recomandăm şi Guerilla gardening în Bacău

Mai există băcăuani cărora le pasă?

      O crudă dar veridică radiografie a societății civile actuale. Un studiu de caz reprezentativ, Iașul, sub lupa lui Cornel Simighian. Un articol care merită citit - clic aici. La final ne-am putea pune și noi întrebarea: Mai există totuși băcăuani cărora le pasă?

Cum stă Bacăul cu legăturile sufleteşti?

    Câteva concluzii pe marginea raportului de cercetare “Regionalizarea. Identităţi şi risc identitar”, elaborat de prof. univ. dr. Vasile Dâncu (Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES), document făcut public cu ocazia primei runde de dezbateri academice cu privire la noua împărţire administrativ – teritorială a Romăniei. Care este ataşamentul băcăuanilor faţă de diferitele locuri, la decupaje teritoriale diferite (comunitate, altă ţară, U.E.)? Răspunsul îl găsim în cartogramele de mai jos.

 -legătura sufletească faţă de comunitate este importantă pentru 80-83% din respondenţi, mai mult ca Botoşaniul, pe acelaşi palier cu Neamţul dar mai puţin ca Iaşul, Suceava, Vrancea, Galaţiul şi Vasluiul, ultimul judeţ având locuitorii cu cel mai mare ataşament faţă de locurile natale.

- ataşamentul pentru altă ţară este vizibil în cazul a 20-22% dintre participanţii la sondaj. Suntem mai legaţi de zări străine comparativ cu Neamţul, Vrancea şi Vasluiul, dar într-o pondere mai mică ca ieşenii şi gălăţenii.

- la capitolul ataşament faţă de U.E. stăm cel mai bine, aproape o treime dintre băcăuani având legături sufleteşti puternice cu ţările comunitate, peste procentele identificate pentru Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Galaţi, dar mai puţin ca Suceava şi Botoşaniul.

  O posibilă concluzia generală: băcăuanii, în virtutea cauzelor de natură economică, au mobilitatea în sânge, lucru certificat de altfel şi de ultimele recensăminte…

   Interesantă este şi analiza mobilităţii la nivel regional, unde Bacăul se află abia pe locul III, după Iaşi şi Suceava (!), pe acelaşi palier cu Neamţul. Ciudat, dacă ne gândim la accesibilitatea sporită pe care o are judeţul, aici, în centrul Moldovei….

Clic pe hărţi pentru mărire.

Sursa cartogramelor: IRES Pentru a vizualiza întreg documentul clic aici. 

Florin Macarie, băcăuanul care îi înnebuneşte pe americani!

    Cea mai mare companie americană producătoare de cârnăciori, Johnsonville Sausage, a construit cel mai mare grătar mobil din lume, numai bun să lase gura apă participanţilor la competiţiile sportive de amploare de pe continent (Superbowl, Formula 1, meciuri de baschet etc). Grătarul a fost conceput pentru a face faţă la nu mai puţin de 2500 de pofticioşi pe oră! De ce vin cu asemenea ştire, tocmai în Postul Paştelui? Pentru a vă spune că iniţiativa acestui grătar demn de Guiness Book aparţine unui băcăuan, Florin Macarie (foto), inginer în cadrul companiei. Ca fost coleg, îl felicit din toată inima şi...îl aşteptăm să treacă oceanul, desigur cu tot cu grătar. Eu unul deja am găsit o locaţie potrivită J

Citiţi AICI articolul din presa americană despre acest inedit record!

Bacău: fizionomii disjuncte

O sâmbătă de iarbă verde?

Se pare că mâine vom avea un strop de primăvară - vară. Detalii pe Meteo Moldova

Sursa: Meteo Moldova

Coroniţă la blocuri

Povestea uşilor

Modernizări în cartierul Şerbăneşti

Primăria municipiului Bacău a emis ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a străzii Theodor Neculuţă, din cartierul Şerbăneşti. Lucrările vor începe luni, 15 aprilie, şi sunt estimate să dureze 6 luni. Vor fi executate lucrări de alimentare cu apă şi lucrări de canalizare, se vor construi două trotuare şi se vor moderniza accesele în curţi. Infrastructura rutieră va fi modernizată pe toată lungimea străzii şi va fi introdus iluminatul stradal. Valoarea totală a investiţiei este de circa 650.000 lei. În prezent strada, cu o lungime de 327 de metri și o lățime ce variază între 5,8 și 8,2 metri, arată ca un drum de țară din pietriș și fără nici un fel de canalizare.

Notă: Dumitru Theodor Neculuţă (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos, judeţul Iaşi - d. 17 octombrie 1904, Bucureşti), poet. De profesie a fost cizmar. Autodidact, s-a format ca poet sub influenţa folclorului, a lui Mihai Eminescu şi George Coşbuc. Datorită condiţiilor materiale precare, s-a legat de mişcarea muncitorească şi s-a alăturat lui I.C. Frimu la refacerea Partidului social-democrat al muncitorilor. În versurile sale abordează teme sociale, înfăţişează viaţa grea a ţărănimii. A publicat în diverse reviste ale vremii, precum „România muncitoare” sau „Adevărul ilustrat”. Poeziile sale au fost editate postum, în 1907, în volumul „Spre ţărmul dreptăţii”. În 1948 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, fiind considerat primul poet-muncitor român. (sursa: Enciclopedia României)