Un oraş plin de cocoşari

   I-aţi văzut? S-a umplut oraşul de cocoşari, lucru mai rar întâlnit. Dacă adăugăm şi sutele de berze de la porţile oraşului (clic aici), e clar că valul de frig a buimăcit şi înaripatele.

Să nu uităm de ora de vară!

     România va trece la ora oficială de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Astfel, ora 3:00 va deveni ora 4:00. Schimbarea va afecta mersul trenurilor aflate în circulaţie între orele 3:01 şi 4:00, se arată într-un comunicat de presă al CFR Călători.

    Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora de iarnă până în noaptea de 30/31 martie 2013, ora 3:00 care devine ora 4:00. După această oră, trenurile vor pleca respectând ora oficială de vară. Potrivit sursei citate, trenurile de călători aflate în circulaţie între orele 3.01 şi 4.00 (ora iarnă) vor circula cu întârziere, fiind afectate de schimbarea de oră un număr de 85 de trenuri, dintre care şapte trenuri internaţionale, 32 InterRegio şi 46 Regio.
   Situaţia nu este lipsită de importanţă, având în vedere că (spre exemplu) mulţi elevi participanţi la olimpiadele naţionale  vor întâmpina momentul trecerii la ora de vara în mijloace de transport sau aşteptând o legătură viabilă spre destinaţie.

Letea, istorii apuse

Foto: Liviu Aur

Vezi și: Fabrica Letea Bacău - scurtă cronologie a unei mari istorii

600 de ani de istorie în 15 minute

       Un excelent mini-documentar care ar trebui să miște cât de puțin inima oricărui român: clic aici. 

     La final vin cu o constatare: avem și noi șase veacuri de existență certificată. Avem însă o astfel de modalitate  de promovare, realizată profesionist?  Mai lucid chiar, avem subiecte cu care să umplem măcar 15 minute?

Moldova legendelor, Moldova ambasadorilor...

    O veste pe fluxul de știri: autorităţile locale ieşene au lansat în capitală un program de promovare unică în România care se desfăşoară sub titlul "Ambasadorii Iaşului". Evenimentul, organizat de Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi, reuneşte ambasadori, reprezentanţi ai ambasadelor, oamenilor de afaceri, personalităţi din mediul cultural şi universitar. Prin intermediul acestui eveniment, edilii doresc să reafirme Iaşul atât ca oraş cultural, cât şi ca centru cu oportunităţi viabile  de dezvoltare a afacerilor.

    Din câte rețin, un astfel de program nu este chiar unic. Vă mai amintiți de "13 Legende pentru Bacău"? Rămâne de văzut dacă ambasadorii din dulcele târg vor fi mai percutanți decât legendele de pe Bistrița sau Trotuș…
Foto: ziaruldeiasi.ro

3 în 1: Agromexpo, Alimentexpo si Expo Gradina

    Camera de Comert si Industrie Bacău organizează târgurile AGROMEXPO, ALIMENTEXPO si EXPO GRADINA, deschise in perioada 28 martie – 30 martie 2013, la Central Plaza Bacău.

     Sunt prezenţi în calitate de expozanţi, peste 40 de agenţi economici din 10 judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti, care îşi prezintă oferta în domeniile: utilaje pentru agricultură, tractoare, echipamente pentru industria alimentară, instalaţii pentru ferme zootehnice, echipamente igienizare, furaje, îngrăşăminte, aparatură de laborator, seminţe, flori, arbuşti, pomi fructiferi, articole pentru grădinărit, preparate din carne, produse lactate, brânzeturi tradiţionale, dulciuri, produse de patiserie, miere şi produse apicole, produse vegetariene şi produse alimentare eco / bio.

      Sunt aşteptaţi la eveniment, în calitate de vizitatori profesionali, managerii şi specialiştii de la firmele ce comercializează produse alimentare şi/sau agro-alimentare, asociaţiile agricole, inginerii agronomi, fermierii, agricultorii, dar şi publicul larg, care va putea achiziţiona diverse produse alimentare la preţuri de producător.

    Parteneri de organizare sunt: Direcţia pentru Agricultură Bacău, Camera Agricolă Judeţeană Bacău, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură Bacău, Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bacău, Oficiul Judeţean pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie Bacău, Patronatul Agricultorilor Bacău, Patronatul Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Bacău şi Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine Bacău.

Expoziţiile se deschid oficial joi, 28 martie, ora 11.00, se pot vizita zilnic între orele 10.00 – 18.00, iar accesul publicului este gratuit.

Moineștiul își promovează consecvent potențialul turistic

    Pentru perioada 25 -27 aprilie ar fi bine să avem în atenție manifestările culturale organizate la Moinești sub genericul Tristan Tzara și Cultura Dada. Evenimentul este la a doua ediție, înscriindu-se în proiectul mai amplu de promovare turistică a municipiului de pe valea Tazlăului Sărat, proiect pe care îl consider (în calitate de constant observator extern) sustenabil și consecvent ca derulare, spre deosebire de situație existentă prin alte orașe ale județului... Reamintim că de curând (14 - 17 martie) Moineștiul a participat, în premieră, la Târgul de Turism al României, organizat la Romexpo București!

Parfum de epocă

Despre polderele băcăuane şi alte inepţii edilitar-urbanistice

      De multe ori m-am întrebat, uitându-mă pe harta Bacăului (fig.1), ce împiedică limitarea evoluţiei tentaculare a oraşului în partea de de nord şi nord – vest, prin dirijarea extinderii teritoriale în spaţiul „peninsular”  ocolit de amenajare, nu însă şi de oi, haite de câini, deşeuri sau resturi decrepite de la fermele de altădată. Răspunsul l-am aflat în articolul „Cartierul interzis din coasta Bacăului”, apărut astăzi în cotidianul Deşteptarea.

    Un răspuns aiuritor, tipic pentru ce înseamnă România de astăzi. Oameni buni, dacă un pârâul de 22 kilometri, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 107 kmp şi un debit mediu un pic mai mare decât robinetul de la bucătărie (să fiu lăsat în pace cu formulările de genul "viituri cu probablitate de 0,1%"), poate genera ideea unor „poldere” care să „apere” oraşul de inundaţii, atunci e clar că putem arunca pe foc toate cărţile de urbanism şi amenajarea teritoriului, de planificare teritorială, geografie urbană etc. În felul acesta nu ne vom mai plânge peste vreo două – trei decenii de fizionomia haotică a unui oraş deja caracterizat prin axializare, eterogenitate şi organizare deficitară a spaţiului, trăsături moştenite care crează discontinuităţi marcante.

    Pentru cei care nu cunosc zona şi nu au habar de "complexitatea" şi "ferocitatea" reţelei hidrografice din nordul oraşului, ofer două imagini sugestive.

Notă: râul Trebeş – Bârnat drenează zona nordică a municipiului Bacău, între comuna Mărgineni şi confluenţa cu Bistriţa, în aval de barajul hidrocentralei Bacău II. Trebeşul primeşte ca afluent pârâul Negel, în amonte de Podul Mărgineni şi pârâul Limpedea, în cartierul Gherăeşti. După confluenţa cu Limpedea, cursul de apă se numeşte Bârnat. (Studiu hidrologic - proiect pentru reactualizarea P.U.G. Bacău, 2009)

Sub povara iernii ...în prag de aprilie