Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

miercuri, martie 06, 2013

Perspective urbane



Primul club de şah din Bacău

O iniţiativă lăudabilă, îndelung aşteptată de iubitorii sportului minţii din municipiul Bacău. Detalii în materialul de mai jos.


marți, martie 05, 2013

Salon Foto Internațional în Bacău



     Joi, 7 martie, de la ora 17,00, Galeriile “Frunzetti” din Bacău găzduiesc vernisajul Salonului Foto Internațional 2013 eveniment anual organizat de filiala locală a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Pasionații de fotografie vor avea prilejul să analizeze lucrări aparținând unor artiști profesioniști sau fotografi amatori din Bacău, S.U.A și Franța.

luni, martie 04, 2013

Pereţi vii la Colegiul "N.V. Karpen" Bacău


     Dacă peste vreo 3 - 4 ani veţi rămâne surprinşi pe strada Mioriţei de o clădire inundată de un verde tonifiant, să ştiţi că nu este vorba de o reabilitare „de faţadă”, făcută în grabă cu câteva găleţi de var. Este acelaşi Colegiu Tehnic „N.V. Karpen”, care va beneficia însă de beneficiile unor „pereţi vii”, acoperiţi cu viţă canadiană (Parthenocissus tricuspidata) - foto 1. Un proiect pe care l-aş nota cu zece plus, poate unic la nivelul unităţilor de învăţământ din România, dar cu certitudine aplicat pe scară tot mai largă în Occident. Deocamdată a fost montată "structura de rezistenţă" (foto 2), formată din cabluri oţelite care vor fi îmbrăcate în această primăvară cu o plasă uşoară metalică, necesară pentru a susţine creşterea rapidă a plantelor agăţătoare. O idee excelentă, care poate fi urmată şi pe alte clădiri sau instituţii particulare.  Felicitări pentru consecvenţa în punerea în practică a unei idei născute (deconspir acum un mic secret…) acum ceva vreme, pe Copoul universitar…
Redăm mai jos o prezentare sintetică a unui astfel de proiect.
            "Acest gen de proiect poate fi realizat şi la exteriorul clădirilor, generând așa-numitele fațade verzi sau în spații interioare, pentru a crea grădini verticale. Am făcut această distincție de termeni pentru a fi ușor de urmărit exemplele detaliate pe parcursul articolului, deși în discuțiile uzuale se folosește cel mai des denumirea de “grădină verticală”, atât pentru tipul de interior cât și cel de exterior. Cea mai corectă descriere, însă, rămâne cea de perete verde, tradusă direct din engleză, unde această soluție poarta denumirea de green wall sau living wall - perete viu.
            În majoritatea țărilor UE, precum și pe continentul american, astfel de intervenții sunt extrem de apreciate, datorită beneficiilor pe care le oferă. O fațadă verde poate să crească chiar și cu 10-15% valoarea imobiliară a unei construcții, în timp ce un local cu o grădină verticală atrage cu până la 30% mai mulți clienți. În România, astfel de proiecte sunt privite, deocamdată, cu un oarecare scepticism. Parțial, datorită prețului încă destul de piperat (pentru buzunarul de rând) dar și datorită unei atitudini gene-rale de indiferență față de pro-blemele ecologice și de mediu. Deși se vorbește mai peste tot despre dezvoltare durabilă, reducerea poluării și ecologie, fascinația autohtonă se menține pe moment în sfera tehno-logică, plasmele, consolele și gadget-urile de toate felurile, fiind oricând preferate în fața unui colț green.
            Pe scurt, un astfel de perete presupune o cultură hidroponică de plante, cu dispunere verticală și cu un sistem propriu de irigații ce poate fi sau nu racordat la o sursă curentă de alimentare cu apă. Sună foarte fancy și destul de complicat. În realitate, este vorba doar despre un alt mod de creștere a plantelor, unul ce nu implică sol (cultură hidroponică) ci doar apa și nutrienții de bază. Acest lucru permite amplasarea sistemului pe verticală și reduce mult spațiul ocupat de o singură plantă, permițând, deci, compactarea plantelor.
Rezultatul? O suprafață complet verde, sau roșie, sau galbenă, sau chiar și cu variate modele, în funcție de plantele alese și de modul în care sunt plasate. Posibilitățile de creație sunt, practic, infinite. Se pot face compoziții artistice abstracte sau chiar logo-uri și denumiri incluse în suprafața pereților verzi, ne-a declarat Cristian Anghel, specialist în domeniu. 
            Imaginați-vă cât de util și spectaculos este să vă puteți crea logo-ul companiei în acest mod inedit, pe propria fațadă, sau pe un calcan neatractiv, vizibil de la mare departare și, momentan, fără taxe suplimentare de publicitate, nefiind o metodă clasică de afișaj împozabilă! Beneficiile acestei soluții green nu se reduc, însă, la scurtcircuitarea temporară a unor impozite. Avantajele pe termen lung, pentru cei ce aleg astfel de sisteme, sunt mult mai mari și deloc de neglijat:
•    Grădinile verticale și fatadele verzi sporesc izolația termică a clădirii, reducând cu până la 20% consumul de energie și deci costurile necesare încălzirii sau răcirii spațiilor interioare.
•    Fațadele verzi protejează clădirile, reducând expunerea acesteia; ele rețin apa din pre-cipitaţii, împiedicând-o să ajungă la elementele constructive, și reduc frecarea curenților de aer, prevenind răcirea pereților. Din acest motiv, aceste fațade sunt semiautonome, necesitând un aport extrem de mic de apă din sistemul intern al clădirii; de cele mai multe ori, apa din precipitații captată și recirculată de sistem este suficientă pentru dezvoltarea plantelor.
•    Hidroizolația și sistemul de captare a apei pluviale măresc durată de viață a clădirii cu 15-30 ani.
•    Atât fațadele verzi cât și grădinile verticale izolează fonic, reducând zgomotul ambiental interior și exterior." (sursa: http://www.artagradinilor.ro/)
Foto 1: Wikipedia.

Topul liceelor olimpice

    Pentru că tot suntem în mijlocul olimpiadelor şcolare, nu strică un remember sintetic al rezultatelor obţinute anul trecut de către liceele din judeţul Bacău. Ce va fi în acest an vom vedea după încheierea etapelor naţionale, care se vor desfăşura în săptămâna 1-7 aprilie, în cadrul programului "Să ştii mai multe, să fii mai bun!".


Originea rromilor în teorii, legende şi fapte


   Directori ai şcolilor cu elevi de etnie rromă, profesori de limba rromani, mediatori şcolari, asistenţi educaţionali, educatoare de grupe bilingve, sau interculturale, vor participa începând din această săptămână, la programul de formare continuă „Originea rromilor – teorii, legende, fapte”, avizat de Ministerul Educației Naţionale.
        Acest program este organizat de Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău, se va desfășura la Şcoala Gimnazială “Alexandru cel Bun” Berzunţi, fiind coordonat de prof. Anghel Năstase, inspector şcolar pentru minorităţi – I.S.J. Bacău şi susţinut de educatoarea Emilia Chiriac – Şcoala Gimnazială “Domniţa Maria” Bacău, inst. Noemi Năsturaş – Grădiniţa cu Program Normal “Lizuca” Bacău, prof. pentru înv. primar Adina-Corina Albu – Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău, prof. Dumitru Ficuţă, profesor formator – C.C.D. Bacau şi prof. Gabriel Stan – directorul C.C.D. Bacău.
      Timp de 40 de ore, cursanţii vor parcurge o tematică variată, în cadrul a trei module: istoria rromilor, tradiţii rrome, politici educaţionale actuale pentru rromi.
    „Acest proiect urmăreşte, printre altele, promovarea dialogului şi cooperării multiculturale, dezvoltarea principiilor şi valorilor democratice, odată cu înţelegerea lumii în care trăim, pornind de la experienţele, uneori  tragice, ale prezentului. Etnia rromă reclamă din partea noastră o atenţie specială, deoarece problemele cu care se confruntă sunt deosebite, oarecum atipice. Multe din aceste probleme îşi pot găsi rezolvarea, pornind de la educaţie”, a declarat prof. Gabriel Stan, directorul C.C.D. Bacău.

Incep lucrările de modernizare a Căii Moineşti


Primăria municipiului Bacău a emis ordinul de începere a lucrărilor de "Modernizare Calea Moinești", proiect finanțat din fonduri ale Uniunii Europene. Complexitatea lucrărilor va impune restricționarea circulației, în zona cuprinsă între podul peste râul Trebeș și intersecția străzilor Mioriței și Energiei. Pe tronsonul menționat, restricțiile de circulație se vor aplica secvențial, în funcție de stadiile lucrărilor. Restricțiile secvențiale vor fi anunțate din timp, de către constructor și autoritatea publică locală și vor fi semnalizate cu panouri și indicatoare rutiere specifice.
Conducătorii auto au la dispoziție următoarele rute alternative:
1. Traficul de tranzit Moinesti - Bacău și Bacău – Moinești se va devia pe ruta: Strada Arcadie Șeptilici - Strada Narciselor - Calea Republicii (cu acces în DN2)
2. Traficul local se va devia pe ambele sensuri spre trecerea la nivel de cale ferată și pasajul rutier subteran Oituz - Ștefan Gușe, cu acces în străzile Constanței, Ștefan Gușe, Arcadie Șeptilici, Oituz, Gării
3. Traficul in zona intersecției Mioritei – Energiei se va devia pe Strada Nordului - Strada Erou Hasan - Strada Gării.
4.  Strada Nordului va reveni la dublu sens de circulație, pe întreaga perioadă de realizare a lucrărilor.
            Valoare totală a acestui proiect este de  38.970.476  lei, iar lucrările de modernizare constau în:
- Modernizarea pasajului Mărgineni (lărgirea pasajului de la două la patru benzi de circulaţie, realizarea de piste pentru biciclişti, asigurarea iluminatului public)
- Modernizare Căii Moineşti (reabilitarea căii de rulare, construcția de piste pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor etc)
- Extinderea podului peste pârâul Trebeş (refacerea structurii de rezistență, extinderea de la două la patru benzi, realizarea de piste pentru biciclişti).
- Amenajarea unui sens giratoriu la intersecția străzilor Energiei, Mioriței și Calea Moinești.
Efectele investiției se vor resimți în fluidizarea traficului, reducerea costurilor, creşterea siguranţei rutiere, eliminarea riscului de inundații în cartierul CFR.
Sursa: comunicat Primăria Bacău
Simularea video a acestui proiect de modernizare este disponibilă în clipul de aici.

Poftiţi la linguri şi linguroaie


O interesantă expoziţie, intitulată „Linguri şi linguroaie”, va fi vernisată mâine, la ora 12,00, în Galeria „Hol” a Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu”.

duminică, martie 03, 2013

Cupa Bistriţei

  Finalul săptămânii viitoare va aduce în Bacău Cupa Bistriţei la înot, competiţie la startul căreia se vor aduna cei mai buni sportivi juniori, legitimaţi la cluburile nautice din întreaga ţară. Programul este următorul:
Ziua I  (sâmbătă, 9 martie 2013)
Reuniunea 1
200m liber-open
50m liber b 06-02
50m liber f 06-02
100m bras b 01-98
100m bras f 01-98
ŞTAFETE BAIETI
Reuniunea 2
100m fluture f 01-98
100m fluture b 01-98
50m fluture f 06-02
50m fluture b 06-02
ŞTAFETE FETE
Ziua II (duminică, 10 martie 2013)
Reuniunea 3
50m bras b 06-02
50m bras f 06-02
100m liber b 01-98
100m liber f 01-98
50m spate b 06-02
50m spate f 06-02
100m spate b 01-98
100m spate f 01-98





Adevăruri despre regionalizare

Dacă aş putea, le-aş trimite tuturor politicienilor din România următoarele rânduri:

    "Se vede treaba că politicienii locali nu au înţeles nimic din regionalizare. Mizele interne ale regionalizarii sunt şi rămân meschine – dorinţa liderilor locali de a-şi vedea resedinţa un buric al unor regiuni, la fel de meschine precum gândurile lor, fără logica şi coerenta teritorială. Peste tot în presă sau în discursurile politicianiste ale nepriceputilor nostri politicieni de pretutindeni si lăţiti pe toată cromatica partidelor, nu auzi si nu vezi decât aberaţii. Dacă-i întrebăm care ar fi ratiunile regionalizării, nu aflăm decât un singur răspuns, repetat papagaliceşte: “să atragem fonduri europene” iar cei care n-au lipsit la şcoală chiar la toate orele, adaugă doct “că regiunile să fie ordonatoare de credite”. Orice om de bun simt nu intuieste din acest răspuns (răspunsuri, când este cazul), decat faptul că pe politician nu-l interesează decât viitorul apropiat!
    Dar regiunile, prin decupajul lor si prin stabilirea resedintei, vor fi in viitoarea UE, mai mult decat niste simple geometrii ce atrag fonduri. Pe termen mediu si lung, un decupaj “alandala” al regiunilor se va repercuta in slaba lor competitivitate la nivelul regiunilor UE. Si asa pornim cu handicapul subdezvoltarii, sa ne mai construim unul (care depinde exclusiv de noi!), acela al incoerentei si lipsei locicii teritoriale!
    Dacă suntem oneşti cu noi inşine si dacă nu vrem să greşim, putem să reanimăm limitele vechilor regiuni istorice. Dacă altul este interesul politic imediat sau pe termen lung, măcar să încropim niste regiuni viabile, ale căror geometrii sa tina seama de o logica teritoriala capabila sa asigure eficienta acestora. Regiunile românesti vor intra în competitie cu alte regiuni europene, ca urmare orgoliile locale nu-si au locul aici! Toti trebuie să înteleagă, de la politicieni si jurnalisti si până la practicienii bântuiţi de orgolii locale, ca o regionalizare care să multumească pe politicianul şi cetăţeanul unei urbe mediocre, va fi o intreprindere, care pe termen scurt, mediu si lung va adânci ecarturile de dezvoltare între noi, europenii periferici şi “neînţelegători” şi ceilalti europeni, ce şi-au găsit mai demult liniştea economică şi înţelegerea necesară.
    Eu nu văd decât delir în presă şi în discursurile politicienilor: desfiintarea nivelului NUTS 3 (adica a judetelor si transformarea judetului in NUTS 2, prin comasarea actualului nivel departamental – acum un an si ceva, in timpul guvernarii Boc; decupaje delirante ale unui parlamentar PSD sau PNL în care Harghita se împreunează cu Bacăul; jocul de-a subregionalizarea, în care Flutur, care şi-a dat seama ca e prea mare pentru o Bucovina (de sud!) mică şi demijudeteană, e campion; rebranduirea teritorială a botoşănenilor şi nemtenilor, care în viziunea sucevenilor nu ar fi mândri de apartenenta lor la teritorialitatea moldovenească; manifestări populare ce au umplut pietele oraşelor frustrate, conduse de politicieni neghiobi etc. Ceea ce e mai grav e ca mare parte a presei este, la rândul ei, bântuită, fie de gândurile politicienilor, fie de nepricepere.
    Ieri mi-a spus un locuitor al nou-înfiinţatului oraş Podu Iloaiei, ca această aşezare îşi va depune candidatura pentru a deveni resedinţa regiunii de Sud-Est, că nu ştiu cărui consilier al localitătii ii place la mare! O fi glumă!?" (Prof. George Ţurcănaşu).