Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, februarie 14, 2013

Băcăuani pentru Wikipedia

       La două zile după publicarea articolului Cum a devenit Bacăul inamicul britanicilor, reacţia multor cititori din ţară dar şi din Albion  nu a întârziat să apară. Mail-urile trimise pe adresa ziarului au rămas deocamdată fără ecou. Wikipedia a modificat textul dar nu a renunţat la trimiterea către articolul cu pricina (foto). Ca răspuns, a fost creată o pagină de discuţii în secţiunea Talk a enciclopediei online, http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Bacău#Crime_and_Economy.3F, unde băcăuanii (şi nu numai…) pot lua ATITUDINE. Împreună putem să le demonstrăm cu argumente clare că ce s-a scris despre Bacău reprezintă  o mare inepţie!

PS: După 306 comentarii la articolul din presa britanică, administratorii au luat o decizie seacă: "We are no longer accepting comments on this article." 
Fără alte comentarii...

Mărţişoare, mărţişoare

Pentru perioada în care în mod tradițional se comercializează mărțișoare și alte produse de sezon, Primăria municipiului Bacău a stabilit circa 20 de amplasamente. Zonele în care este permisă comercializarea produselor de sezon sunt Pasajul Revoluției, Pasajul OJT, Pasajul Muncitorul, CEC Orizont, str. 9 Mai (intersecția cu str. Alexandru cel Bun), str. Mărășești nr. 80, 96 (Piața Sud), 104 și 169 (restaurant "Pasaj"). Mai este permisă comercializarea produselor de sezon și pe Calea Republicii nr. 21 și 42 (Narcisa), str. Aprodu Purice, str, Mioriței (intersecția cu str. Bucium, str. Miron Costin (complex Zimbru) și str. Gării (intersecția cu str. Mihai Eminescu).
Taxa de autorizare este de 116 lei, iar metrul pătrat de teren costă 15 lei pentru fiecare zi de activitate. Până în prezent circa 100 de comercianți au depus solicitări în vederea obținerii autorizației de comercializare, pentru perioada 25 februarie -  8 martie 2013.

miercuri, februarie 13, 2013

Hipotermie severă la Slănic-Moldova


Bacăul pe Wikipedia

  Scriam ieri despre șansa Bacăului de a fi promovat în presa britanică de scandal. Iată că situația nu a intrat în normalitate: un cititor m-a atenționat că pagina Wikipedia a fost din nou modificată, aberația cu economia orașului fiind inserată pentru a treia oară...Vorbim aici de un caz patologic singular sau de ceva mai elevat?

marți, februarie 12, 2013

Cum a devenit Bacăul inamicul britanicilor


Scurtă retrospectivă:
  1. Acum aproape un an de zile, un ziar britanic publica un articol despre găștile de infractori români, majoritatea originari din Bacău (!), care au devalizat rețeaua de bancomate din arhipelag. Enormele sume extrase fraudulos de către concitadinii noștri  ar susține, atenție, nu mai puțin de 70% din economia băcăuană, informație care îmi dă frisoane, gândindu-mă că poate locuiesc  în Medellin și nu în eastern Romania…
  2. Știrea este preluată și de alte publicații, și culmea, devine sursă bibliografică pentru caracterizarea Bacăului pe Wikipedia, versiunea în limba engleză.
  3. Acum câteva zile, un băcăuan stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie, intră pe enciclopedia online, pentru a-și mai domoli dorul de casă. Cu stupoare citește caracterizarea orașului natal. Năduful îl cuprinde, având însă inspirația de a căuta butonul Edit, care îi permite să elimine aberațiile.

      În final, mă întreb oarecum firesc: câte accesări au avut aceste resurse media? Câte referate or fi făcut elevii din școlile anglo-saxone, având ca temă spațiul românesc? Neavând deocamdată un răspuns, voi începe o scrisoare pentru autorul articolului cu pricina, în care îi voi prezenta pe larg, în culori pastelat–bacoviene, boom-ul economic pe care îl traversează urbea mea. Un oraș cu un  buget generos, cu o calitate a vieții de invidiat pe orice meridian, grație celor 70%  - poate chiar 80% ! - din picăturile de sudoare cu aromă atlantică. Și pentru că acum îmi permit, ca orice băcăuan de altfel, mă voi duce la marketul din colț, voi cumpăra un stelaj de Golden Glory (îl cunosc pe patron, e fratele unui gangster care acționează subsersiv în domeniul băuturilor alcoolice englezești) și mă voi apuca de scris, savurând emergent. Să încep sau să termin scrisoarea cu un Why don`t you come over?

Simpozion internaţional la Comăneşti


      Cu 10 ani in urmă, un grup de dascăli inimoşi de la Şcoala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu” din Comăneşti, dornici să înveţe şi să împărtăşească din experienţa lor, au iniţiat primul simpozion internaţional, manifestare care avea să primească confirmarea a peste 300 de participanţi. Proiectul a prins rădăcini trainice, ajungându-se în prezent  la cea de a şaptea ediţie. Pentru acest început de an, unitatea şcolară lansează invitaţia de a participa la derularea unui amplu proiect de interes general, care are ca subiect generic EFICIENŢA. Simpozionul “TRADIŢIONAL ŞI MODERN ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC” se va desfăşura atât prin activităţi directe (dezbateri, mese rotunde, comunicări ştiinţifice), cât şi cu participare indirectă. Lucrarile directe se vor desfăşura în 5 aprilie 2013, pe următoarele secţiuni:
Legea educatiei, la granita dintre experiment si eficient;
Clasa pregatitoare si startul predarii in sistem integrat - prezentarea unor proiecte model, a unor sugestii metodologice, a unor secvente de planificare a materiei;
Pregatirea prescolarilor, primul pas in asigurarea succesului unui parcurs scolar;
Familia, partener activ in procesul modelarii personalitatii copiilor;
Ce vor preadolescentii si ce le ofera scoala, in raport cu asteptarile acestora?
Clasic si modern in proiectarea  didactică
            Ca produs final se va realiza o culegere de materiale cu caracter metodic, in format electronic, cu ISBN. În vederea realizarii acestui proiect, cadrele didatice care doresc să se implice, pot trimite un mail de confirmare la adresa de e-mail siscamarialaura@gmail.com. Data limită pentru înscriere şi trimiterea materialelor este 15martie 2013.
Foto: panorama oraşului Comăneşti (sursa: tedyb)

luni, februarie 11, 2013

Dilemă bacoviană

    Am răsfoit recent monografia Liceului "George Bacovia", prestigioasa unitate de învăţământ care din anul 1997 şi-a schimbat numele în "Ferdinand I". Lucrarea a apărul în anul 1967, cu prilejul sărbătoririi centenarului, având ca autori profesorii Petre Popescu, Dumitru Zaharia şi Ioan Grigoriu. Din câte cunosc eu, încercarea monografică este singura de acest gen în istoria de aproape un secol şi jumătate de învăţământ băcăuan a unităţii. Curios, în niciuna din cele 126 de pagini ale monografiei nu am găsit vreun rând, o cât de mică referire la poetul George Bacovia. Oare atât de absurdă să fi fost cenzura timpului? Un răspuns cert l-ar putea oferi criticul Constantin Călin,  pasionat exeget al marelui poet..
Foto: Liceul "Principele Ferdinand" Bacău, carte poştală ilustrată, colecţia ing. Mihai Ceucă.

Regionalizarea - versiunea hâtră


O analiza magistrală făcută de Caţavenci: au identificat 14 probleme majore pe care le poate genera noua regionalizare. Sunt savuroase, merită luate în considerare:

1. Judeţul Sălaj a fost omis din noua organizare administrativă, mai mulţi parlamentari argumentînd faptul că n-au fost niciodată acolo, deci probabil nu există.
2. Bucureştiul va fi în aceeaşi regiune cu Judeţele Prahova şi Constanţa, pentru ca bucureştenii să poată ajunge mai repede la mare şi la munte
3. Mai mulţi parlamentari au cerut imperios ignorarea criteriului geografic şi împărţirea ţării în mod descriminatoriu. În bogaţi şi săraci.
4. Judeţele Gorj, Dolj, Olt, Vîlcea şi Mehedinţi au cerut să facă parte dintr-o regiune numită “Oltenia, eterna teranova”, pentru că aşa sînt cunoscute pe plan internaţional
5. Judeţul Buzău a cerut să fie comasat cu orice judeţ, dar nu cu un judeţ din Moldova, pentru că s-a săturat deja de cîte apropuri se bat.
6. Elena Udrea a cerut crearea unei regiuni personale, care să includă minim 20% din toate celelalte judeţe
7. Vasluiul a ameninţat că îşi baga picioarele şi se alipeşte la Italia, după ce i s-a propus să facă parte dintr-o regiune care are pe steag trei capre în ipostaze sexy
8. Judeţul Maramureş a cerut unirea cu Judeţul Constanţa, pentru că e ridicol să ai o flotă de 300 de vapoare şi să n-ai ieşire la Marea Neagră
9. Traian Băsescu a propus comasarea regiunii Murfatlar cu o regiune superioară. De exemplu regiunea superioară a biroului lui.
10. Radu Mazăre a cerut comasarea Constanţei cu un judeţ din Transilvania, pentru că are un costum de despot transilvănean din secolul XII şi n-a avut niciodată ocazia să-l poarte
11. Judeţele Caraş-Severin şi Botoşani vor fi comasate într-o singură regiune, pentru a rezolva o dată pentru totdeauna confuziile în Moldova Noua şi Moldova Veche
12. Poiana Braşov va fi exclusă din noua organizare administrativă a României şi inclusă în viitoarea organizare administrativă a Elveţiei, pentru că oricum preţurile sînt comparabile
13. Oana Roman a depus un memoriu prin care îşi exprimă dorinţa de a căpăta statutul de regiune
14. Se anticipează că noua impărţire va alimenta tendinţele secestioniste ale Judeţelor Vrancea, Iaşi şi Bacău, pentru că deja au găsit un design mişto de steag.
Sursa: catavencii.ro

duminică, februarie 10, 2013

Ziua şi regionalizarea: o capitală nu e de ajuns!

  Nici o zi fără vreo nouă ştire cool (sau hot?) despre regionalizare. La final de week-end, pentru a începe cu aplomb o săptămână nouă, vicepremierul Liviu Dragnea vine cu o surpriză. Demnitarul spune că varianta cu o singură capitală pentru o regiune de dezvotare nu este bună şi asta pentru că celelalte judeţe nu vor „simţi” beneficiile regionalizării. Detalii pe  Adevărul.

Parcul dendrologic Hemeiuşi


   Parcul dendrologic Hemeiuşi este situat pe raza satului Lilieci (comuna Hemeiuşi), la cca. 10 km nord – vest de municipiul Bacău. Situat în fosta luncă a râului Bistriţa, la 190 m altitudine, obiectivul este unul dintre cele mai interesante şi atrăgătoare parcuri dendrologice din Moldova. A fost înfiinţat în anul 1880, având o suprafaţă de 49 ha, din care 30 ha pădure naturală. Specialistul german Cristian Adolf s-a preocupat de înnobilarea speciilor de răşinoase, atât în colecţie cât si în pădurile domeniului, După anul 1885 au început să fie introduse noi specii de foioase dar si specii indigene, acţiune care a continuat până în 1913. După anul 1955, când acest parc trece în proprietatea Institutului de Cercetări si Amenajări Silvice, au fost luate măsuri de întreţinere şi refacere, iar unitatea a devenit o baza de cercetare mai ales pentru climatizarea speciilor exotice de interes forestier.
            Parcul se prezintă, de fapt, ca o veritabilă pădure, cea mai diversă din Moldova: 1000 de unităţi sistematice, 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice: arborele pagodelor (Ginko biloba), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), laricele (Larix decidua), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), pinul de Himalaya (Pinus excelsa), bradul douglas (Pseudotsuga taxifolis), pin strob (Pinus strobus), pin Jeffre (Pinus jeffreyi), pin galben (Pinus ponderosa), pin monticol (Pinus monticola) ş.a. Dintre răşinoase sunt întâlnite 178 specii, care provin din America de Nord - 76 de specii, din Asia - 50 de specii si din Europa - 48 de specii. Originalitatea acestui arboretum este data de compoziţia lui, cu specii foioase mature, de plop alb cu diametrul de peste 2 metri si înălţime de peste 43 metri sau grupul de opt fraţi cu înălţimi de peste 42 metri şi diametrul de peste 1 metru. Parcul este un loc predilect de viaţă a veveriţelor şi, uneori, a căprioarelor.
            Stilul peisager este cel englezesc, cu alei curbe şi suprafeţe acoperite de pajişti, înconjurate în forme neregulate de arboret. Micul lac (amenajat în 1968) şi porţiuni din acest parc au constituit cadre din filmul „Dumbrava minunată” (ecranizare după romanul scriitorului Mihail Sadoveanu), avându-i ca eroi principali pe Lizuca şi căţelul Patrocle.
            În interiorul parcului se află Conacul Cantacuzino-Paşcanu –Waldenburg, construit în 1864-1866 de Lucia Schomburg-Waldenburg, strănepoată a vistiernicului Moldovei), monument de arhitectură, înscris în lista monumentelor istorice la codul BC-II-a-A-00851. Cunoscut şi sub numele de „Conacul (castelul) Roşu”, clădirea a adăpostit din anul 1955 Staţiunea de Cercetare şi Proiectare, iar din 1976, Filiala zonală Moldova a Institutului de Cercetări Silvice Bucureşti. Este construit din blocuri de gresie şi din cărămidă aparentă ornată cu sculpturi, într-un amestec de stiluri: elemente  aparţinând eclectismului Europei Occidentale din secolul al XIX-lea, elemente gotice, baroce (turn, fronton, ancadramente la ferestre),elemente de factura orientală (intrarea laterală cu coloane şi capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe faţadă). În anul 1999 conacul este dezafectat şi se află într-o stare destul de avansată de degradare, fiind afectată în mod deosebit structura de rezistenţă (turnul în mod special), consecinţă a seismelor din anii 1977 si 1999.
    
     Vis-a-vis de Parcul dendrologic Hemeiuşi, pe partea dreaptă a drumului naţional Bacău – Piatra-Neamţ, la numai 700 m distanţă, se poate ajunge pe malul Lacului Lilieci (262 ha), declarat arie de protecţie specială avifaunistică, datorită rolului important avut în cadrul culoarului de migratie est-european. Din cele 159 de specii de păsări identificate pe lac, 20 sunt sedentare, 54 sunt specifice verii, 6 sunt specii de iarnă iar 70 sunt în pasaj. Din punctul de vedere al protecţiei păsărilor, Lacul Lilieci este deosebit de important pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.