Ziua şi regionalizarea: o capitală nu e de ajuns!

  Nici o zi fără vreo nouă ştire cool (sau hot?) despre regionalizare. La final de week-end, pentru a începe cu aplomb o săptămână nouă, vicepremierul Liviu Dragnea vine cu o surpriză. Demnitarul spune că varianta cu o singură capitală pentru o regiune de dezvotare nu este bună şi asta pentru că celelalte judeţe nu vor „simţi” beneficiile regionalizării. Detalii pe  Adevărul.

Parcul dendrologic Hemeiuşi

   Parcul dendrologic Hemeiuşi este situat pe raza satului Lilieci (comuna Hemeiuşi), la cca. 10 km nord – vest de municipiul Bacău. Situat în fosta luncă a râului Bistriţa, la 190 m altitudine, obiectivul este unul dintre cele mai interesante şi atrăgătoare parcuri dendrologice din Moldova. A fost înfiinţat în anul 1880, având o suprafaţă de 49 ha, din care 30 ha pădure naturală. Specialistul german Cristian Adolf s-a preocupat de înnobilarea speciilor de răşinoase, atât în colecţie cât si în pădurile domeniului, După anul 1885 au început să fie introduse noi specii de foioase dar si specii indigene, acţiune care a continuat până în 1913. După anul 1955, când acest parc trece în proprietatea Institutului de Cercetări si Amenajări Silvice, au fost luate măsuri de întreţinere şi refacere, iar unitatea a devenit o baza de cercetare mai ales pentru climatizarea speciilor exotice de interes forestier.

            Parcul se prezintă, de fapt, ca o veritabilă pădure, cea mai diversă din Moldova: 1000 de unităţi sistematice, 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice: arborele pagodelor (Ginko biloba), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), laricele (Larix decidua), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), pinul de Himalaya (Pinus excelsa), bradul douglas (Pseudotsuga taxifolis), pin strob (Pinus strobus), pin Jeffre (Pinus jeffreyi), pin galben (Pinus ponderosa), pin monticol (Pinus monticola) ş.a. Dintre răşinoase sunt întâlnite 178 specii, care provin din America de Nord - 76 de specii, din Asia - 50 de specii si din Europa - 48 de specii. Originalitatea acestui arboretum este data de compoziţia lui, cu specii foioase mature, de plop alb cu diametrul de peste 2 metri si înălţime de peste 43 metri sau grupul de opt fraţi cu înălţimi de peste 42 metri şi diametrul de peste 1 metru. Parcul este un loc predilect de viaţă a veveriţelor şi, uneori, a căprioarelor.

            Stilul peisager este cel englezesc, cu alei curbe şi suprafeţe acoperite de pajişti, înconjurate în forme neregulate de arboret. Micul lac (amenajat în 1968) şi porţiuni din acest parc au constituit cadre din filmul „Dumbrava minunată” (ecranizare după romanul scriitorului Mihail Sadoveanu), avându-i ca eroi principali pe Lizuca şi căţelul Patrocle.

            În interiorul parcului se află Conacul Cantacuzino-Paşcanu –Waldenburg, construit în 1864-1866 de Lucia Schomburg-Waldenburg, strănepoată a vistiernicului Moldovei), monument de arhitectură, înscris în lista monumentelor istorice la codul BC-II-a-A-00851. Cunoscut şi sub numele de „Conacul (castelul) Roşu”, clădirea a adăpostit din anul 1955 Staţiunea de Cercetare şi Proiectare, iar din 1976, Filiala zonală Moldova a Institutului de Cercetări Silvice Bucureşti. Este construit din blocuri de gresie şi din cărămidă aparentă ornată cu sculpturi, într-un amestec de stiluri: elemente  aparţinând eclectismului Europei Occidentale din secolul al XIX-lea, elemente gotice, baroce (turn, fronton, ancadramente la ferestre),elemente de factura orientală (intrarea laterală cu coloane şi capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe faţadă). În anul 1999 conacul este dezafectat şi se află într-o stare destul de avansată de degradare, fiind afectată în mod deosebit structura de rezistenţă (turnul în mod special), consecinţă a seismelor din anii 1977 si 1999.

    
     Vis-a-vis de Parcul dendrologic Hemeiuşi, pe partea dreaptă a drumului naţional Bacău – Piatra-Neamţ, la numai 700 m distanţă, se poate ajunge pe malul Lacului Lilieci (262 ha), declarat arie de protecţie specială avifaunistică, datorită rolului important avut în cadrul culoarului de migratie est-european. Din cele 159 de specii de păsări identificate pe lac, 20 sunt sedentare, 54 sunt specifice verii, 6 sunt specii de iarnă iar 70 sunt în pasaj. Din punctul de vedere al protecţiei păsărilor, Lacul Lilieci este deosebit de important pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.

           

Mare meci mare în această seară!

      Ştiinţa Municipal Dedeman Bacău va debuta în Cupa EHF pe teren propriu, în această seară  (ora 18.45), cu HBC Nantes. Se anunţă un meci foarte dificil, având în vedere că echipa franceză are în componenţă trei campioni mondiali cu naţionala Spaniei  (Entrerrios, Rivera, Maqueda), după izbânda de la turneul final de luna trecută (un şocant 35-19 cu Danemarca în finală…)

    Meciul se va juca pe o suprafaţă specială, destinată  EHF Cup, care a sosit joi la Sala Sporturilor. Ştiinţa face parte din grupa D, alaturi de echipele HBC Nantes (Franţa), SC Magdeburg (Germania) şi Beşiktaş JK (Turcia). Primele două clasate din grupa vor obţine calificarea în sferturile de finală ale Cupei EHF, fază ale cărei partide sunt eliminatorii şi se vor juca în 20-21, respective 27-28 aprilie.

    Accesul în incinta Sălii Sporturilor se va face începând cu ora 16.00. Confruntarea din această seară este transmisă live de postul de televiziune Digi Sport.

Mulţ succes băieţilor noştri!

Linia roşie a poluării

   Am învăţat să privesc cu un ochi critic statisticile româneşti, din motive lesne de înţeles. Cu atât mai mult statisticile privitoare la calitatea mediului, unde cosmetizarea realităţii încă se face sub straturi stridente de fard. O imagine mai clară,  generalizată la scara Europei, ne arată că nu stăm deloc bine. Dacă ne uităm spre zona Bacăului, situaţia e chiar roşie: areal cu poluare severă. Măi să fie, această caracterizare nu apare mai deloc prin documentele scrise în limba română...
Sursa hărţii: Clawson, Johnson, Haarmann, Johnson, 2007

De ce este România [un pic mai] altfel...

"Un stat balcanic adunat din rămăşiţele a trei imperii, dar astăzi o naţiune independentă a unui vechi şi mândru popor descendent al romanilor" O caracterizare care ar merita luată în considerare de istoricul Lucian Boia într-o viitoare lucrare De ce este România [un pic mai] altfel...

Sursa: Clawson David (2007) - World Regional Geography, Prentice Hall, New Jersey, U.S.A, 9th edition.

Regionalizare? Două propuneri VIABILE!

      Două propuneri de reorganizare administrativ – teritorială, având la bază analize geografice multicriteriale care permit detalierea a patru paliere ierarhice. Prima propunere (sus) avantajează structura etnica iar a doua (jos) avantajează structurile polarizate de către marile oraşe al României.

       Sunt absolut de acord cu cea de a doua propunere, având în vedere că ea respectă realităţile teritoriale, putând fi în plus implementată fără costuri exagerate, limitele judeţelor actuale (cu o singură excepţie) nemodificându-se.

Sursa: Prof. dr. George Ţurcănaşu (Universitatea "Al. I. Cuza Iaşi)

P.S: Nu mă pot abţine să nu adaug "răspunsul cartografic" la varianta cu alegerea oraşului Piatra-Neamţ drept capitală regională:

Elevii din România își aleg noul lider

În perioada 7-10 februarie 2013, se desfășoară la Galați, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Galați, al Universității Dunărea de Jos și al altor parteneri educaționali, Adunarea Generală a Consiliului Național al Elevilor. Lucrările vor începe în dimineața zilei de 8 februarie, în prezența dlui. prof. univ. Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale, precum și a altor reprezentanți ai Guvernului și ai autorităților locale.

În cadrul evenimentului va fi prezentat raportul de activitate pentru anul 2012, vor avea loc alegeri pentru funcțiile de Președinte, Secretar al Departamentului Organizare Internă și Secretar al Departamentului de Comunicare și Educație, dar și dezbateri pentru stabilirea strategiei și direcțiilor de dezvoltare ale Consiliului Național al Elevilor pentru anul 2013.

La eveniment vor fi prezenți peste 200 de elevi, reprezentându-și colegii din toate județele țării, care vor lucra în diverse ateliere tematice pentru analiza realității școlare din România, conștientizarea importanței parteneriatului educațional și afirmarea rolului de structură consultativă pentru ministerul de resort.

Alegerea noului președinte al Consiliului Național al Elevilor va încheia procesul electoral al elevilor. Primele alegeri din cadrul substructurilor au avut loc în luna octombrie, atunci când elevii și-au ales prin vot direct reprezentanții la nivelul unităților de învățământ, urmând ca o lună mai târziu, Consiliile Județene ale Elevilor să-și aleagă reprezentanții la nivel județean. Conferințele celor opt Consilii Regionale ale Elevilor au avut loc în luna decembrie 2012, în cadrul cărora au fost desemnați vicepreședinții structurii.

Consecvenți principiului reprezentativității, la finalul lucrărilor Adunării Generale - care vor fi transmise live prin intermediul  platformei suport a organizației, www.wedu.ro - și al căror rezumat va fi prezentat zilnic,  elevii se vor întoarce în structurile școlare din care fac parte unde, alături de colegii lor, vor iniția și desfășura activități  în conformitate cu direcțiile de dezvoltare organizațională stabilite.

Din partea Consiliului Județean al Elevilor Bacău sunt prezenți la Galați Dumitriu Vasile-Bogdan, președinte CJE Bacău, Lepădatu Delia, vicepreședinte CJE Bacău, Colbu Ștefania, secretar CJE Bacău și Moței Răzvan însoțiți de formatorii Consiliului Național al Elevilor, Zaharia Carmen și Ciorcilă Adriana dar și a președintelui ARDOR Moldova, Zaharia Ciprian.

Despre Consiliul Naţional al Elevilor

Consiliul Naţional al Elevilor din România a fost înfiinţat în baza OMECT nr. 2782/2007. În prezent, Consiliul Elevilor funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin de ministru nr.4247 din 21.06.2010.

Consiliile Elevilor sunt singurele structuri care apără interesele elevilor la nivel local şi naţional, promotori ai dezvoltării climatului şcolar, dar şi un cadru de dezvoltare, de educaţie civică autentică şi de formare a unor cetăţeni responsabili.

Consiliul Naţional al Elevilor este structura care reprezintă în prezent peste 3.200.000 de elevi din România, fiind un factor important al democratizării şcolii și încurajării relaţiei de parteneriat profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii îşi pot alege reprezentanţii pe baza principiului legitimităţii, pot formula puncte de vedere specifice lor şi pot elabora propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare.

Bacău şi Iaşi: polarizare regională

    Două hărţi extrem de sugestive, rezultate dintr-o riguroasă cercetare de teren a geografului Adrian Covăsnianu. Ni se relevă capacitatea de polarizare a celor două oraşe mari ale Moldovei prin prisma analizei spaţiale a transporturilor rutiere de persoane. 

Sursa: Adrian Covăsnianu - Regiunile de dezvoltare în România europeană. Între deziderat politic şi realitate teritorială (Iaşi, 2011).

    La final nu mă pot abţine să nu mă întreb (again and again) dacă adevăraţii specialişti în problematica regionalizării (sau în oricare domeniu caracterizat prin acribie) vor fi luaţi  temeinic în considerare pentru  fundamentarea unor decizii politice... 

Bacăul ochilor de sticlă şi oţel

     Clădiri clipind cu ochii de de sticlă şi oţel ai modernităţii, clădiri care au început să facă parte, firesc, din cotidianul nostru. Treptat, fără să realizăm, au metamorfozat fizionomia urbană a unui oraş prea văduvit de tăvălugul sistematizării comuniste. Aduc însă aceste construcţii cu siluete uneori inedite o necesară îmbogăţire a unui fond construit caracterizat în general  prin discontinuitate, incoerenţă arhitecturală, monocromie ori funcţionalitate precară? Au aceste forme şi volume harul de a completa cenuşiul ţesutului urban, de a închega  profilul Bacăului?

       Ele sunt acolo, debordând de spontaneitate şi superioritate altimetrică. Uneori apar peste noapte, mai ceva ca un bidonville asiatic. Le desluşim talia, le folosim ca reper, au început să redeseneze hărţile noastre mentale, fără a fi (încă?) locuri de condensare identitară. Le-a rezervat oraşul vreun scurt moment de reflecţie pe drumul către necesara reînnoire urbanistică de secol XXI? 

P.S.: pentru cei mai puţin familiarizaţi cu oraşul, nu mai adaug legenda la colajul de mai sus. Ochii de sticlă şi oţel îi vor întâmpina rapid, zâmbind familiar. Am să mai adaug însă o imagine intrată în panteonul vremurilor noastre dominate de arhitecturi atât de diafane. În stânga se află casa poetului George Bacovia. Să nu cumva să treceţi pe lângă ea, înşelaţi de lipsa sclipitoarei modernităţi...

Va fi oraşul Piatra-Neamţ reşedinţa regiunii?

    România ar urma fie împărţită în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, se arată într-un posibil proiect al legii regionalizării iniţiat de liberalul Sorin Frunzăverde. Potrivit proiectului de lege, regiunile vor veghea asupra dezvoltării regionale şi economice şi vor prelua mai multe atribuţii ale administraţiei centrale.

    Potrivit proiectului de lege privind regionalizarea, capitalele regiunilor vor fi stabilite la Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Timişoara, Alba Iulia, Brăila, Craiova, Călăraşi şi Bucureşti. Astfel, apar două surprize neaşteptate: Iaşiul îşi pierde „supremaţia” în Moldova, iar Constanţa, condusă de proeminentul lider PSD Radu Mazăre, este „detronată” de Brăila. De asemenea, în regiunea centrală, discuţiile asupra unei viitoare capitale sunt extrem de aprinse. Dacă iniţial se vorbea de Târgu Mureş, în ultimele săptămâni Braşovul a ridicat pretenţii de a fi capitala regiunii Centru.

Decupajul celor 8 regiuni ar fi următorul:

1) Regiunea Bucureşti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Capitală;

2) Regiunea Centru: judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în Alba Iulia ;

3) Regiunea Nord-Est: judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în Piatra - Neamţ;

4) Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Salaj, cu resedinţa în Cluj-Napoca ;

5) Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în Timişoara;

6) Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu resedinţa în Craiova;

7) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în Călăraşi ;

8) Regiunea Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu resedinţa în Brăila.

Din bugetul total, iniţiatorul proiectului de lege propune următoarea împărţire: 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală.

Sursa: Adevărul