Parcul dendrologic Hemeiuşi este situat pe raza satului Lilieci (comuna Hemeiuşi), la
cca. 10 km nord – vest de municipiul Bacău. Situat în fosta luncă a râului
Bistriţa, la 190 m altitudine, obiectivul este unul dintre cele mai interesante
şi atrăgătoare parcuri dendrologice din Moldova. A fost înfiinţat în anul 1880, având o suprafaţă de 49 ha, din care 30 ha
pădure naturală. Specialistul german Cristian Adolf s-a preocupat de
înnobilarea speciilor de răşinoase, atât în colecţie cât si în pădurile domeniului,
După anul 1885 au început să fie introduse noi specii de foioase dar si specii
indigene, acţiune care a continuat până în 1913. După anul 1955, când acest
parc trece în proprietatea Institutului de Cercetări si Amenajări Silvice, au
fost luate măsuri de întreţinere şi refacere, iar unitatea a devenit o baza de
cercetare mai ales pentru climatizarea speciilor exotice de interes forestier.
Parcul
se prezintă, de fapt, ca o veritabilă pădure, cea mai diversă din Moldova: 1000
de unităţi sistematice, 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice:
arborele pagodelor (Ginko biloba), plop alb (Populus
alba), plop negru (Populus nigra),
laricele (Larix decidua), chiparosul
de baltă (Taxodium distichum), pinul
de Himalaya (Pinus excelsa), bradul
douglas (Pseudotsuga taxifolis), pin
strob (Pinus strobus), pin Jeffre (Pinus jeffreyi), pin galben (Pinus ponderosa), pin monticol (Pinus monticola) ş.a. Dintre răşinoase
sunt întâlnite 178 specii, care provin din America de Nord - 76 de specii, din
Asia - 50 de specii si din Europa - 48 de specii. Originalitatea acestui
arboretum este data de compoziţia lui, cu specii foioase mature, de plop alb cu
diametrul de peste 2 metri si înălţime de peste 43 metri sau grupul de opt fraţi
cu înălţimi de peste 42 metri şi diametrul de peste 1 metru. Parcul este un loc
predilect de viaţă a veveriţelor şi, uneori, a căprioarelor.
Stilul
peisager este cel englezesc, cu alei curbe şi suprafeţe acoperite de pajişti,
înconjurate în forme neregulate de arboret. Micul lac (amenajat în 1968) şi
porţiuni din acest parc au constituit cadre din filmul „Dumbrava minunată”
(ecranizare după romanul scriitorului Mihail Sadoveanu), avându-i ca eroi
principali pe Lizuca şi căţelul Patrocle.
În
interiorul parcului se află Conacul
Cantacuzino-Paşcanu –Waldenburg, construit în 1864-1866 de Lucia
Schomburg-Waldenburg, strănepoată a vistiernicului Moldovei), monument de
arhitectură, înscris în lista monumentelor istorice la codul BC-II-a-A-00851. Cunoscut şi sub numele de „Conacul
(castelul) Roşu”, clădirea a adăpostit din anul 1955 Staţiunea de Cercetare şi
Proiectare, iar din 1976, Filiala zonală Moldova a Institutului de Cercetări
Silvice Bucureşti. Este construit din blocuri de gresie şi din cărămidă
aparentă ornată cu sculpturi, într-un amestec de stiluri: elemente aparţinând eclectismului Europei Occidentale
din secolul al XIX-lea, elemente gotice, baroce (turn, fronton, ancadramente la
ferestre),elemente de factura orientală (intrarea laterală cu coloane şi
capiteluri bogat decorate, elemente de decor pe faţadă). În anul 1999 conacul
este dezafectat şi se află într-o stare destul de avansată de degradare, fiind
afectată în mod deosebit structura de rezistenţă (turnul în mod special), consecinţă
a seismelor din anii 1977 si 1999.
Vis-a-vis de Parcul dendrologic Hemeiuşi, pe partea dreaptă a drumului naţional Bacău – Piatra-Neamţ, la numai 700 m distanţă, se poate ajunge pe malul Lacului Lilieci (262 ha), declarat arie de protecţie specială avifaunistică, datorită rolului important avut în cadrul culoarului de migratie est-european. Din cele 159 de specii de păsări identificate pe lac, 20 sunt sedentare, 54 sunt specifice verii, 6 sunt specii de iarnă iar 70 sunt în pasaj. Din punctul de vedere al protecţiei păsărilor, Lacul Lilieci este deosebit de important pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.
