În
1881, a fost fondată vechea societate Letea, în partea
de sud a municipiului Bacău, pe un teren agricol aflat în zona comunei Letea
Veche. Amplasarea a fost justificată de apropierea de râul Bistriţa, la o
distanţă rezonabilă faţă de zonele forestiere ale Carpaţilor Orientali.
În 1882, a început construcţia
unităţii, iar prima capacitate de producţie a intrat în funcţiune în anul 1884,
având în dotare doar o maşină Voith cu o capacitate de producţie de hârtie de
ziar şi de scris-tipar de 1000 t/an. După câţiva ani, un incediu a întrerupt
procesul econimic şi, în 1890, fabrica şi-a încetat producţia. În 1897, după mai multe
investiţii în utilaje, la conducerea fabricii a ajuns chiar un
membru al familiei Brătianu - Constantin I. C. Brătianu. Fabrica a reuşit să treacă peste cele
două războaie mondiale, criza din 1929-1933 şi a cunoscut chiar o perioadă
înfloritoare în timpul comunismului, când la Letea se fabricau pe lângă hârtia
de ziar şi caiete, hârtie-foiţă, hârtie colorată, hârtie igienică etc.
Între 1948-1989, după încheierea
procesului de naţionalizare, Letea va cunoaşte cea mai mare dezvoltare. Sunt puse în funcţiune instalaţii cu
efect antipoluant: instalaţia pentru recuperarea SO2 şi a căldurii din degajările
fierbătoarelor de celuloză, instalaţia de evaporare borhot şi fabricare a
drojdiei furajere, centrala de ars deşeuri lemnoase, staţia de epurare a apei
uzate.
În 1976 a fost pusă în funcţiune instalaţia de producţie de hârtie de ziar, singura din ţară. După Revoluţie, Letea a asigurat, mai mulţi ani, circa 80% din hârtia pe care se tipăreau ziarele.
La sfârşitul anului 1989, Letea avea
în funcţiune următoarele instalaţii tehnologice şi auxiliare: instalaţie de
cojire a lemnului cu două linii, pentru fabricarea pastei mecanice şi a
celulozei, fabrica de celuloză bisulfit, instalaţie de fabricare a pastei
mecanice, 12 maşini de hârtie pentru fabricarea unei largi game de sortimente
(hârtie de ziar, scris-tipar, igienico-sanitare, de desen, filtrante, filigran
pentru documente, subţiri pentru ţigarete, suport carbon, imitaţie pelur,
tehnice şi speciale, de ambalaj şi cartoane), centrala termică pentru generarea
energiei, care utilizează drept combustibil păcura şi gazul metan.
În perioada 1994-1997, mare parte
din producţia de hârtie este sistată, rămânând active doar două maşini de
fabricat hârtie: MH 11, pentru producţia de hârtie de ziar şi MH1, pentru
producţia de hârtie igienică.
2003 este anul în care fabrica a fost privatizată,
cumpărătorul fiind Dumitru Sechelariu. În anul 2008, fabrica mai avea doar 455
de angajaţi şi o cifră de afaceri de doar 80 milioane de lei.
2010: începutul sfârşitului: În luna
iulie, din cei 270 de angajaţi care mai supravieţuiseră valurilor de
disponibilizări, au mai rămas doar 50, mai mult paznici, pentru a păzi toate
utilajele şi construcţiile, devenite acum ruine.
2012: 45 de hectare din intravilanul Bacăului
formează un peisaj dezolant, care nici a pârloagă industrială nu mai seamănă. Singurul
loc unde istoria fabricii continuă este…Wkipedia.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Arhiepiscopia
Romanului și Bacăului invită pe toți
băcăuanii la Concertul de Colinde
”Astăzi cerul s-a deschis” care va avea loc vineri, 21 decembrie 2012, ora 17,00, la Teatrul de Vară ”Radu Beligan” din strada Vasile Alecsandri nr.39
bis. Cu
această ocazie vor putea fi ascultate colinde tradiționale în interpretarea
grupurilor corale ”Sf. Mc. Emilian” de la Mănăstirea Ciolpani, ”Buna Vestire”
de la Mănăstirea Tisa-Silvestri, ”Sfânta Treime” de la Mănăstirea Bogdana,
”Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Diaconești, și
corala ”Episcop Melchisedec” a preoților din Protopopiatul Bacău
Bacău și grupul coral ”Lira” Bacău. Intrarea este liberă.
Miercuri, 27
decembrie 2012, între orele 11.00 – 16.00, în centrul municipiului Bacău se va
desfăşura manifestarea ALAIUL DATINILOR ŞI OBICEIURILOR DE
IARNĂ, ajunsă la ediţia cu numărul 47. Venite din
adâncul istoriei, obiceiurile de iarnă alcătuiesc o lume miraculoasă care colorează într-un chip aparte trăirea
comunităţilor româneşti şi nobila lor spiritualitate.
.jpg)
.jpg)
Înainte de a străbate fascinanta Românie, ar fi bine să aruncăm o privire pe skyscrapercity.com. Harta a fost actualizată şi ne oferă o imagine veridică a intensităţii calvarului suportat deopotrivă de autovehicole, şoferi şi pasageri.
