Câteva spicuiri din lucrarea reputatului etnograf
Ion Vlăduţiu, Turism cu manualul de
etnografie, apărută la Editura Sport – Turism, Bucureşti, în anul 1976, în
care găsim referiri şi la 14 localităţi din judeţul Bacău. La aproape 4 decenii de la apariţia cărţii, un turist
care ar urmări reperele trasate ar avea parte de multă dezamăgire. Deceniile de
“sistematizare” comunistă, ignoranţa, indolenţa, “modernitatea”, au reuşit împreună
să submineze rădăcinile identitare şi să le disocieze în derizoriu. Viitorul?
Nu vreau să
fac apel la unele cuvinte de o crudă luciditate, marca Emil Cioran. Mă limitez
la o doză apreciabilă de scepticism, pe care încerc să îl ţin în frâu, din
spatele modernelor şi funcţionalelor porţi de PVC din Berzunţi,
spre exemplu…
BERZUNŢI: comuna în care
lucrările de artă populară în lemn au atins un impresionant nivel artistic.
- porţile mari de la intrarea în
gospodărie, a căror suprafeţe încântă ochiul prin frumuseţea crestăturilor, produc
o impresie deosebit de puternică
BRUSTUROASA: iscusinţa deosebită a ţăranului român de a folosi
toate particularităţile reliefului muntos pentru a-şi aşeza gospodăria şi
practica ocupaţiile
-
casele au acoperişul de şiţă în patru ape, prispă,
denumită local tîrnaţ cu balustrada
ornamentală prin traforare şi stâlpi de lemn
-
un aspect inedit pentru turist îl constituie coarnele de
berbec prinse la grinzile din exterior ale grajdului sau şurii
-
aici turistul poate admira nemijlocit şi iscusinţa
meşterilor cojocari care creează şi astăzi adevărate broderii de piele
CIREŞOAIA: unele gospodării cu o bogată dantelărie la
cerdacul caselor de bârne realizată prin traforare
-
imagini mai rare ale Lunii şi Soarelui amplasate chiar în
creştetul cerdacului
-
frumuseţea unor stâlpi ciopliţi din piatră de gresie ce
străjuiesc intrarea în gospodării
-
executate cu măiestrie de meşterii pietrari din
localitate, ornamentele caracteristice redau frunza de stejar cu ghindă şi
„întorsura de funie” cu „canafi”, adică ciucuri.
CUCUIEŢI: satul, aparţinător comunei Dofteana, păstrează
până în zilele noastre toate datinile locale de Anul Nou (urşii, capra, irozii,
jienii, plugul cu boi etc.).
DĂRMĂNEŞTI: muzeu etnografic local unde se găsesc măşti
ornitologice de o deosebită originalitate
DOFTEANA: muzeu etnografic amenajat la căminul cultural
FUNDU RĂCĂCIUNI: beciurile săpate în panta
dealului, moară veche încă în plină activitate, broderia pe piele a pieptarelor
confecţionate de cojocarii din localitate
- interesantă este încercarea creatorilor
populari locali de a găsi soluţii în acoperirea în întregime a părţilor din
faţă şi din spate a bondiţelor cu cusătură plină, creând piese de artă populară
de o certă valoare artistică.
GLĂVĂNEŞTI: autentice creaţii mai ales în domeniul ţesăturilor.
Aici pot fi admirate covoare realizate
cu o rară sensibilitate artistică, pe care domină, ca imagine centrală, motivul
pomului vieţii
HELEGIU: în apropierea Consiliului popular comunal există o
splendidă poartă cu ornamente antropomorfe, deosebit de originale. Pe stâlpii
masivi ai porţii apar ca motive dominante chipul omenesc,mâna omului cu
degetele răsfirate, precum şi o seamă de motive geometrice, realizate cu
fantezie şi talent.
IZVORU BERHECIULUI: bâte din lemn realizate cu un
simţ al proporţiilor şi un nivel artistic cu totul ieşite din comun.
MĂNĂSTIREA CAŞIN: case cu structură tradiţională,
cu ceardac şi cu tîrnaţ, alcatuite din tindă, odaie de stat şi odaie de curat
- „florăriile” cerdacului, uşiţele traforate
ce apar ca nişte miniaturi de artă populară pe acoperişurile confecţionate cu
şindrilă
- o splendidă realizare artistică o constituie
ornamentele executate prin crestare pe porţile masive cu acoperiş, amplasate la
intrarea în gospodărie
OITUZ: ultimele mărturii ale olarilor din Grozăveşti (cum se
numea în trecut comuna); există o piuă şi o dârstă, în funcţiune şi azi, care
îndeasă ţesăturile de lână după o veche tehnică
PRĂJEŞTI: aici se menţine încă în viaţa cotidiană vechiul
costum popular purtat mai ales de femei
-
centru renumit al cojocăritului (bondiţe, pieptare,
cojoace, căciuli)
-
muzeul sătesc
-
la 1 martie se desfăşoară un original obicei local,
„mătăhălile”, spectacol de pantomimă cu cete de oameni mascaţi
RĂCĂCIUNI: muzeu etnografic cu numeroase piese de artă
populară (îndeosebi textile, cusături, obiecte din lemn – se remarcă „cămaşa de
mireasă” din satul Orbeni, cămaşa din Cucova)
Foto: Mănăstirea Caşin
O
interesantă acțiune cu scop filantropic va avea loc sâmbătă, 1
decembrie, la Bazinul Olimpic de Înot din Bacău. Evenimentul, expresiv numit
“Sari pentru Comunitate”, este organizat de Fundație Comunitară Bacău, în parteneriat cu Asociația “Mutatis Mutandis” Bacău.
.jpg)
