Hotspot-turi cu internet gratis în Bacău

   O listă cu locaţii care beneficiază de internet gratuit prin intermediul hotspot-urilor indoor/outdoor. Mai ştiţi şi alte locaţii pentru a completa lista?

Arena Mall - hotspots wireless indoor

Restaurant Traffic - hotspot wireless indoor

Cafenea Ania coffee Shop - hotspot wireless indoor

Café du Theatre - hotspot wireless indoor

Istambul Food şi intersecţia Tic-Tac - hotspot wireless outdoor

La Caffia - hotspot wireless indoor
Pizzeria Coccinela - hotspot wireless indoor
Restaurant Bistro Primera - hotspot wireless indoor

Restaurant Casa Grande - hotspot wireless indoor

Restaurant Green Park - hotspot wireless outdoor

Restaurant Hanovra - hotspot wireless indoor

Restaurant Old Foggy - hotspot wireless indoor

Restaurant Jinfu – restaurant – hotspot wireless indoor

Restaurant Miorița – restaurant – hotspot wireless indoor

Restaurant Olive Garden - hotspot wireless indoor

Restaurant Subway 1 - hotspot wireless outdoor

Restaurant Subway 2 –hotspot wireless outdoor

Restaurant Parcul Trandafirilor –hotspot wireless outdoor

Restaurant Vila Tosca -  hotspot wireless indoor

Spălătoria Expert Auto – promenada – hotspot wireless indoor

Spitalul Judetean de Urgenţă Bacău - hotspot wireless indoor

Universitatea George Bacovia - promenada – hotspot wireless indoor

Universitatea George Bacovia – promenada – hotspot wireless indoor.

Bacăul, accesibilitatea rutieră şi izocronele

       Caracteristicile zonelor de influenţă urbană  sunt influenţate în bună măsură de distanţa faţă de oraş. Exprimat prin intermediul izocronelor (linii care unesc localităţile unde se poate ajunge în acelaşi interval de timp, utilizând acelaşi tip de infrastructură, luându-se în considerare viteza medie a mijloacelor de transport în comun/limita legală de deplasare), factorul distanţă a configurat limitele structurilor teritoriale şi polarizarea spaţiului rural, generând fluxuri şi procese specifice. Pe harta de mai jos au fost schiţate pentru oraşul Bacău  izocronele de 30, 60 şi 90 de minute pe căile rutiere, care explică (parţial) discrepanţele de ordin demografic, social, economic, “împământenite” pe o suprafaţă apreciabilă din judeţ.

Unirea face puterea!

    Devenit de acum o tradiție, parteneriatul dintre C.N. Gheorghe Vrănceanu Bacău și C.N. Unirea Focșani s-a mutat în această ediție în Oz, pentru aprigele confruntări din Valea Milcovului. Detalii și galerie foto pe blidaru.net. 

Ediția trecută s-a desfășurat la începutul lunii aprilie  - clic  aici.

Bacăul din avion, septembrie 2012

Câteva imagini aeriene recente cu Bacăul, pe care le-am descoperit în forumul de la romanian-spotters. 

Sursa: romanian-spotters.forumer.ro
Recomandăm: Bacăul văzut de sus (în jos) și Cea mai frumoasă fotografie aeriană a Bacăului

Topul oraşelor româneşti pe Facebook

   Faţă de situaţia existentă la începutul anului (clic aici), topul nu a suferit schimbări semnificative. Al doilea oraş din judeţ care apare în topul celor de la Facebrands este Oneşti, situat pe poziţia 45, cu 14180 utilizatori.

Sursa datelor: facebrands.ro (accesat 29 octombrie 2012)

Trecător prin judeţ (11): Coloneşti, Valea Zeletinului

     Extremitatea estică a judeţului, vecină cu Vasluiul. În lungul  văii Zeletinului, pe şoseaua Izvoru Berheciului – Podu Turcului, la 45 km de municipiul reşedinţă, şi cel mai apropiat oraş din zonă. Un relief colinar frământat, cu versanţi neprietenoşi, afectaţi de intense procese gravitaţionale. Cele mai ridicate altitudini din întreg Podiş al Bârladului, prin Dealul Doroşanu (561 m, la o altitudine deci mai ridicată decât vatra staţiunii Slănic Moldova...), care străjuieşte la apus,  micile sate care încearcă încă să-şi (re)găsească un suflu. Un peisaj cu o anumită estetică pentru călătorul grăbit de la volan, mai puţin în iernile grele, când accesul în zonă devine la fel de accesibil ca şi pe Transfăgărăşan. O populaţie totală care a scăzut de la 3220 locuitori în 1966, la 2034 locuitori recenzaţi la ultimul recensământ (2011, date provizorii)  oferind fenomenului de exod rural rădăcini adânci, dureroase. Pe vremuri, faima locurilor era dată de coluni, care aprovizionau hergheliile domneşti. 

         Acum încadrată într-un din cele mai sărace zone ale ţării, afectată de un ruralism profund. Încercările agricole din perioada comunistă (ferme, vii) s-au volatilizat după 1989, întreaga infrastructură limitându-se acum la trei tractoare, pornite când şi când, pentru mici parcele care se încăpăţânează să nu fie înghiţite de toloacă. Case aplecate de timp şi ici şi colo câte o construcţie mai durabilă, rod al sudorii de peste graniţe. Doar câteva clădiri mai răsărite, reabilitate cu fonduri guvernamentale sau europene (şcoala şi primăria). Există totuşi şi mărturii identitare, prin câteva obiective de patrimoniu, de care bătrânii satului sunt mândri. Doar ei, pentru că tinerii, atâţi cât mai sunt, au alte preocupări, mai moderne. Merită amintite cele două biserici de lemn, cu hramul “Sfântul Nicolae” (construită în anul 1673 din paiantă şi vălătuci pe un plan treflat; catapeteasmă originală) şi “Sfântul Dumitru” (1809, ctitorie a boierului de curte Vasile Vidraşcu, aspect parţial păstrat datorită reparaţiilor din 1897 şi 1957), martori tăcuţi de la poalele pădurii. O şcoală veche de peste 100 se ani (ridicată în 1902) şi un monument al eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale completează tabloul obiectivelor locale. O şosea meandrată care structurează traiul locului, axul care oferă acces către alte zări, mai bune, lipind visuri şi aspiraţii, trecutul de viitor, sărind însă peste un prezent îngheţat ca un podeţ pe o vale a plângerii. Coloneşti. 

Ce ne place şi ce nu ne place în Bacău?

    Percepţia asupra unui oraş şi imaginea urbană depind de o multitudine de factori demografici, sociali, istorici, urbanistici etc. Mai jos am sintetizat cele mai relevante răspunsuri care au fost date de câteva zeci de adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani la întrebarea (aparent) simplă: „Ce îţi place şi ce nu îţi place la oraşul Bacău?”.  Multe din aceste răspunsuri denotă o gândire realistă, oferind teme de analiză sociologică dar mai ales de reflecţie pentru factorii de decizie ai cetăţii. 

   Oare nouă ce ne place şi ce nu ne (mai) place la oraşul nostru? Putem fi de acord cu unul din răspunsurile date sub forma: "oraşul Bacău are defectele sale dar nu l-aş schimba cu alt oraş" (M.T., 16 ani)?

„Ce îmi place în Bacău? ”  

-         sunt multe clădiri cu aspect modern

-         sunt multe centre comerciale

-         Bacăul are mall

-         existenţa unui aeroport

-         existenţa unor universităţi cu un anumit prestigiu

-         amenajarea Pieţii Centrale şi a bazinului de înot

-         există obiective culturale

-         este un oraş de dimensiuni mari la scara României

-         poziţia în centrul Moldovei

-         existenţa a două catedrale

-         există teatru şi filarmonică

-         clădirea Prefecturii

-         Parcul Catedralei

-         arhitectura modernă (centrul de afaceri)

-         nu te poţi rătăci, există multe repere care te ajută la orientare

-         observatorul astronomic, unul din puţinele din ţară

-         oraş oarecum liniştit

-         Parcul Cancicov

„Ce NU îmi place în Bacău?”

-         este veşnic în construcţie

-         catedrala care parcă nu se mai termină niciodată

-         amenajarea spaţiilor verzi

-         câinii de pe stradă

-         instituţiile publice sunt prost amplasate

-         panourile publicitare

-         muzee neatractive

-         starea Insulei de agrement

-         blocurile vechi

-         lipsa spaţiilor verzi din cartiere

-         insuficienţa spaţiilor de parcare

-         traficul

-         întotdeauna se începe cu modernizarea centrului

-         indiferenţa locuitorilor

-         Parcul Cancicov este anost

-         fântâni arteziene care nu funcţionează şi care sunt puţine

-         plăcuţele din parc pe care scrie „Nu călcaţi iarba”

-         slaba amenajare a Parcului Gherăeşti

-         număr mic de autobuze pentru transportul în comun

-         faţada blocurilor

-         calea ferată care traversează oraşul

-         preţul mare de închiriere al unor spaţii comerciale

-         numărul redus al locurilor de agrement

-         pubelele pentru gunoiul menajer

-         lipsa unei centuri verzi

-         a fost acaparat în întregime de construcţii în stil comunist

-         poluarea

-         teatrul de păpuşi

-         Piaţa Aviatori

-         Nu există o pistă pentru biciclişti ca la Iaşi

-         Potenţialul turistic nu este valorificat corespunzător

-         A  fost dat uitării lăcuşorul din Parcul Cancicov

-         nu se închide duminica strada principală

-         supermarket-urile sunt împrăştiate peste tot

-         zonele industriale sunt prea apropiate de zonele rezidenţiale

-         poluarea fonică

-         nu sunt întreţinute clădirile de patrimoniu

-         parcările din hypermarket-uri nu sunt numerotate, fapt care te face să nu-ţi găseşti maşina după ce ai făcut shopping.

Putem completa lista de mai sus, adăugând comentarii.

P.S.: Pentru a oferi şi o latură aplicativă, puteţi răpi câteva minute din timpul dumneavoastră preţios pentru a completa chestionarul Participă la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Bacău - clic AICI. Mulţumim!

Concert Nicu Alifantis

Vineri, 30 noiembrie 2012, ora 19:00, Nicu Alifantis sustine un concert special la Filarmonica "Mihail Jora" din Bacău.

Nicu Alifantis impresionează prin varietatea trăilor pe care le stârneste in rândul publicului, spectatorii considerând adesea că: “fiecare concert al trubadurului este un carusel al emotiilor, zâmbetelor si romantismului.”

În decursul unei cariere de aproape 40 de ani (se implinesc in 2013), Nicu Alifantis a lansat 24 de albume individuale, e prezent pe alte 28 de compilaţii discografice, a compus muzica pentru 114 reprezentatii teatrale si a sustinut mai mult de 4500 de concerte.

„Noul album marca Nicu Alifantis, a cărui lansare va avea loc in ianuarie 2013, se va chema “Mozaic” si e o provocare ca de altfel toate celelalte materiale discografice ale artistului. O poveste de dragoste spusa in diferite feluri, ritmuri, graiuri, aidoma unui mozaic. Cezar Baltag, Ion Horea, Maria Mirtiotisa, Luís de Camões, Dinu Olarasu, Laurentiu Ulici, Nina Cassian, Ion Nicolescu, Mihai Eminescu, Nichita Stanescu, George Toparceanu, sunt poetii ce vor fi cântati. Un amagam de ritmuri si stiluri muzicale, de instrumente clasice si exotice, de sonorităti neasteptate, toate se vor impraştia asupra noastră si ne vor învălui aidoma unei imbrătisări deosebit de tandre”, se arată în comunicatul Concerto Agency.

Biletele s-au pus în vânzare la Sala "Ateneu", telefon 0234-546030

   Câteva din cele mai îndrăgite melodii ale lui Nicu Alifantis le puteţi asculta aici, aici şi aici.

Vine frig, nu glumă!

Sursa: ANM Bucureşti.

Comparaţie ora 18,00 - ora 21,00, sugestivă pentru avansul masei de aer rece dinspre Europa Centrală...

Trecător prin judeţ (10): Biserica de lemn din Mărăşti, comuna Filipeni

MĂRĂŞTI: sat component al comunei Filipeni, judeţul Bacău, situat pe valea Dunăvăţului, pe o veche vatră răzăşească, la 27 km de municipiul Bacău. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1808 de către vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion Sturza. Restaurată în anii 1900 şi 1921. Ctitorie boierească, impresionează prin dimensiunile mari, înălţime şi prin prezenţa celor două turle. Planul este treflat, cu absidele laterale şi altarul rotunde. Acoperiş din şindrilă bătută în „coadă de rândunică”. Iconostas cu sculptură în stil rococo. În pridvor au fost înscrise de localnici de-a lungul timpului întâmplări din viaţa satului, alcătuind un adevărat jurnal. Catapeteasmă de o deosebită valoare artistică. Cărţi de cult cu valoare de patrimoniu (“Penticostar”-1774, “Triod”-1811). În istoricul monumentului, preotul Iacşa Corneliu scria: “În clinchetul luminii şi al credinţei, corabia de scânduri de la Mărăşti vâsleşte-n istorie purtând pecetea geniului creator românesc spre nemurire.” 

Articole recomandate: Pe urmele răzeşilor din Mărăşti, Turism în comuna Filipeni