Ultima oară când am văzut presiunea atmosferică la o asemenea valoare scăzută a fost pe 15 iulie, când vijelia a măturat Bacăul. Să vină o vreme "câinească" peste oraş?
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, octombrie 27, 2012
Care sunt drumurile băcăuane unde iarna nu va fi ca vara?
După o matură analiză, Guvernul a dat publicităţii harta drumurilor
care se află în pericol de a fi blocate la ninsori puternice, luând în calcul drumurile
naţionale şi autostrăzile. Pentru liniştea şi siguranţa noastră, în judeţul Bacău au fost
înroşite aproape în totalitate aceste
axe rutiere majore. Trebuie însă să fim optimişti: vom circula în cele mai bune
condiţii pe drumurile comunale şi judeţene, având în acest fel şansa de a
admira frumuseţile judeţului îmbrăcate în tonuri hibernale!
Bacăul are relief carstic şi roci vulcanice!
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Ion Borcea”
din Bacău a deschis joi, 25 octombrie, la sediul din Parcul “Cancicov”,
expoziţia permanentă “Flori din adâncurile Terrei”, care aduce în faţa publicului
o diversitate de minerale de o rară frumuseţe, în majoritate de origine
vulcanică. Eşantioanele de cuarţ,
blendă, pirită, stronţianit, calcit, aragonit, calcopirită (foto), provenind în cea
mai mare parte din zona minieră Baia Mare, fac parte în prezent din patrimoniul
complexului muzeal băcăuan. Unul dintre cele mai spectaculoase şi mai valoroase
exponate, din punct de vedere muzeografic, este o geodă de ametist, din
Brazilia, care cântăreşte nu mai puţin de 90 de kilograme.
Un
alt punct de atracţie pentru vizitatori este o peşteră amenajată in cadrul
expoziţiei, care imită endocarstul şi chiar cu o colonie de lilieci, elemente
realizate de specialiştii muzeului din saci de pînză, gips şi spumă
poliuretanică.
Expoziţia
oferă contra cost publicului interesat şi pliante despre minerale, materiale
informative care oferă amănunte inedite despre “Florile din adâncul Terrei”.
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul muzeului şi la telefonul 0234512006.
vineri, octombrie 26, 2012
Capitala regională a Moldovei: 3 variante, un răspuns?
Pentru iniţiaţi, o analiză sintetică, multicriterială, în vederea fundamentării pe baze ştiinţifice a unei posibile capitale a Regiunii de Nord - Est, sub scriitura inconfundabilă a geografului universitar George Ţurcănaşu, postată astăzi pe pagina personală a unei reţele de socializare:
"Dacă
ar fi să se ţină cont de teorie şi de practica spatială şi teritorială, şi nu
de politichie, Iaşii nu ar trebui sa aibă emoţii în privinţa alegerii sale ca
reşedinţă a unei regiuni administrative suprapuse pe actualul areal al Regiunii
de dezvoltare NE. Baricentrele ponderate (centrele de greutate) calculate
pentru câţiva indicatori ce reprezintă cele mai importante funcţii la nivel
teritorial – nr. de firme, PIB, nr. de sucursale bancare, stocul centrelor
comerciale (mp), număr de studenţi, număr de medici, stocul de birouri de clasa A
şi B+ (mp), număr de pasageri aeroportuari - sunt capabile să releve cu precizie
care dintre marile oraşe ale Moldovei centrale si de nord (inclusiv Bucovina)
ar fi cel mai potrivit pentru a fi capitala viitoarei regiuni administrative.
Nimic
din prostiile ce le debitează Gh. Flutur sau din aproape-proverbiala
centralitate a Bacăului (care e reală doar la nivelul Moldovei apusene) nu e
relevat de matematica regiunii analizate. Deşi au fost luate în calcul toate
localităţile ce prezintă indicatorii mai sus amintiţi, pentru a nu complica
harta, am calculat distanţa către media baricentrelor doar pentru cele trei
oraşe care au statut de pol de creştere (Iaşi) si poli de dezvoltare (Bacău şi
Suceava)- cf. MDRT. Dintre toate cele trei oraşe, Iaşii este cel mai aproape de
baricentrele sectoriale, dar şi de baricentrul general (baricentrul
baricentrelor) - exceptie face de la centrul de greutate al traficului aerian,
mai apropiat de Bacău. In rest, Iaşii domină copios la toate capitolele (chiar
mult mai sever decât arată baricentrul): numărul de firme şi PIB-ul oraşului e
cu cca. 40% mai mare, decat al celor două centre urbane luate la un loc, are de
3,5 ori mai multi medici decat Suceava si Bacau, la un loc, de 3,7 ori mai
multi studenţi, de peste 5 ori mai mult stoc de birouri clasa A si B+,
baricentrul fiind în Letcani, în chiar zona metropolitană ieşeană, chiar şi în
retail, unde Suceava este orasul cu cel mai mare stoc/locuitor, Iaşii are mai
multi mp decat cele doua orase. Am sa mă opresc aici..."
P.S.: Ca geograf nu pot decât să fiu de acord. Ca băcăuan hâtru, arunc un ochi şi pe un comentariu făcut probabil de un locuitor al dulcelui târg : "Eu cred ca Bacăul ar trebui
sa fie.. din
simplul motiv: ca să facem
şi noi, moldovenii, ceva într-un ritm NORMAL!! Ca la Iaşi lucrurile merg.. ca
la .. Iaşi.,... Un pietonal se face în 7 ani.. o gară in 20... se fac pietonale
unde ar trebui fluidizare şi se fluidizează doar unde e interes pentru un mall
sau ceva.. e groaznic.. daca aşa va fi administrată regiunea Moldovei ne ducem
Dracului... cu viteză!"
Recomadăm şi articolul Bacăul e cel mai accesibil. Gata cu asta!
Etichete:
investitii,
judeţ,
sistematizare urbană,
strategii,
urbanism
Cora Bacău la un pas de finalizare
Duminică dormim mai mult!
Sâmbătă spre duminică vom trece la ora de iarnă, când vom da ceasurilor înapoi cu o oră, bucurându-ne astfel de 60 de minute suplimentare de somn.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii naturale. Decizia schimbării orei de două ori pe an a fost introdusă în numeroase ţări după criza petrolieră din 1937 pentru a se face economie de energie. Măsura nu este aplicată de toate statele, unele renunţând recent la aplicarea convenţiei (Rusia, Ucraina, Georgia, Uzbekistan etc). România a rămas din anul 1979 consecventă acestei idei care stârneşte însă tot mai multe critici.
Foto:timpul.md
Abonați-vă la:
Postări (Atom)