Bacău, 1987: Atacul buldozerelor

  Una din multele clădiri reprezentative ale Bacăului de altădată, căzută "la datorie" în anul 1987, sub lama buldozerelor regimului comunist: muzeul de ştiinţele naturii, situat pe strada Karl Marx nr. 14 (actuala Nicolae Titulescu).

Bacău, toamna anului 1903

    O imagine sugestivă a evoluţiei teritoriale înregistrate de Bacău: o carte poştală din anul 1903 (intrată recent în colecţia personală), reprezentând cazarma oraşului, singura clădire construită la vest de calea ferată până la începutul deceniului doi al secolului XX.

    Acest moment al dinamicii spaţiale a fost transpus cartografic încă din 1896 de inginerul N. Cucu prin planul oraşului Bacău, lucrare efectuată "din ordinul primarului Costache Radu, pentru uzul studiului alimentării cu apă a oraşului.”

P.S: cartea poştală a ajuns într-o singură zi de la Bacău la Iaşi (16 - 17 septembrie 1903). Astăzi, în plin secol XXI, acest lucru este imposibil. Încercaţi, dacă nu credeţi!

Satul băcăuan la început de drum

    Asociaţia "DERZIS ERUDITIO" ne va propune în scurt timp primul număr al revistei “Satul băcăuan”, o iniţiativă editorială lăudabilă, menită să acopere, cel puţin parţial, marele adevărat hiatus din domeniu. Mihaela Băbuşanu Amalanci (director), Florin Filioreanu (redactor şef), Leonard Popa (redactor şef adjunct) şi colaboratorii revistei propun o abordare proaspătă a satului românesc, prin informaţii, comentarii şi reportaje de real impact. Mult succes şi viaţă lungă în media băcăuană!

Trecător prin judeţ (9): Berzunţi

1) masiv montan (foto) din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, bine individualizat de zonele depresionare limitrofe (depresiunile Dărmăneşti şi Tazlău) pe care le domină cu 300-400 m. Puternic alungit pe direcţia NNV-SSE (peste 20 km între Moineşti şi Târgu Ocna), reprezintă, din punct de vedere geologic, fruntea pânzei de Tarcău, explicând asimetria de ansamblu (versantul estic mai abrupt decât cel vestic). Continuă spre sud Culmea Goşmanului (Munţii Tarcău), de care este separată prin înşeuarea Moineşti. Altitudini reduse (700-800 m), cu valori mai mari în partea sudică (vf. Măgura, 982 m, altitudine maximă). Fragmentat de afluenţii Tazlăului (Berzunţi, Bârsăneşti) şi ai Trotuşului (Runcu, Nicoliţa). Traseu turistic transversal plecând din satul Berzunţi, prin Schitu Buda şi satul Plopu, către Dărmăneşti. Mănăstire în satul Buda (comuna Berzunţi).

 2) comună situată în Depresiunea Tazlău-Caşin, la poalele de nord-est ale Munţilor Berzunţi, pe cursul pârâului Moreni, afluent al Tazlăului, la 21 km de municipiul Moineşti (DJ 117) şi 32 km de municipiul Oneşti. Sate componente: Berzunţi, Buda, Dragomir. Populaţia: 3822 loc. (1956), 4419 loc. (1966), 4517 loc. (1977), 5124 loc. (1992), 5346 loc. (2002), 4497 locuitori (2011, date provizorii RPL). Mănastirea “Sfântul Sava” (1829) în satul Buda - foto. Schitul “Sfântul Proroc Ilie” în satul Buda. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” în satul Berzunţi (monument istoric - foto) construită în anul 1572 în stil baroc moldovenesc şi refăcută în 1774, întemeiată de Bogdan Lăpuşneanu. Clopotniţa (zidită ulterior) conţine elemente decorative din secolul al XVII-lea. Pictură executată de Macarie Levantos în anul 1836. De o valoare artistică deosebită este sculptura executată în lemn de tei. Casă parohială din secolul XIX. Biserica catolică “Sfânta Maria”, construită din paiantă (1954) în satul Berzunţi. Centru etnografic şi folcloric: arhitectură tradiţională, măşti populare, broderii de cojoace, pieptare, bundiţe, dansuri populare. Tabără internaţională de artă naivă. Pensiuni agroturistice în satele Buda şi Dragomir. Unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (cf. Legii nr. 5/2000).

Alte articole recomandate: Munţii Berzunţi

Ariile protejate din judeţ sunt acum la un click distanţă

    A devenit disponibil site-ul  NATURA 2000 PUBLIC VIEWER, instrument modern şi practic care permite vizualizarea tuturor siturilor Natura 2000 din Europa. Utilizatorul poate accesa informatii despre oricare din ele, în formularele standard fiind înscrise date despre suprafaţă, importanţă ecologică, specii şi habitate prezente etc. Cu alte cuvinte, ariile de protecţie specială avifaunistică de pe cursul Bistriţei şi al Siretului s-au apropiat de noi la un clic distanţă.

Protecţia sanitară a Bacăului

Zonă de protecţie sanitară. Ce frumos sună, nu-i aşa?

Trecător prin judeţ (8): Conacul Zarifopol din Cârligi

    La mai puţin de 30 de minute de Bacău, în satul Cârligi din comuna Filipeşti, un impozant monument istoric  înfruntă tăcut vremurile. Conacul Zarifopol a fost construit în jurul anului 1850, conservând până astăzi elemente cu valoare arhitecturală: scări interioare, firide, coloane, terase. În prezent adăposteşte şcoala gimnazială din localitate, care poartă numele scriitorului Dinu Zarifopol (1921 – 2002), născut pe aceste meleaguri.

La Oneşti cresc roşiile în asfalt

     Colegul Ilie mi-a semnalat o anomalie agrotehnică apărută la Oneşti: roşii cultivate direct în pietonal, la baza unui stabiliment care degajă aburi de cultură mioritică (foto). O echipă de specialişti se află deja pe drum pentru a descifra tainele elementelor de favorabilitate biopedoclimatică care au stat la baza acestui miracol. Vă vom ţine la curent cu rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate la obiectivul cu pricina, având în vedere deosebitul interes economic al acestei descoperiri, ca urmare a numărului redutabil de crâşme funcţionale la mia de locuitori.

Moldovenii şi dezvoltare economică: baba şi mitraliera

Câteva date relevante, actualizate la nivelul anului 2011 - începutul anului 2012, despre nivelul de dezvoltare al Regiunii de Nord - Est:

-        asigură cea mai mare pondere din resursele de muncă ale României (17,1%)

-     ultimul loc la rata de ocupare a resurselor de muncă (49,7%)

-     cea mai pare pondere a populaţiei ocupate în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit): 41,5%

-   cea mai scăzută pondere a populaţiei ocupate în sectorul secundar (industrie şi construcţii): 22,9%

-         cea mai redusă pondere a salariaţilor în totalul populaţiei ocupate civile (44%)

-         locul II, după Regiunea Sud – Muntenia, după ponderea şomerilor înregistraţi (15,9%).

Concluziile sunt de prisos.

Sursa grafic: hotnews.ro

Cel mai torid an din istoria recentă a Bacăului

      O vară cu adevărat toridă (şi) în Bacău, lucru pus în evidenţă de numărul de zile tropicale care s-au înregistrat în acest an (o zi tropicală este definită în meteorologie ca ziua în care temperatura maximă este egală sau mai mare de 30 de grade Celsius). Băcăuanii au avut  parte până acum de 74 de zile tropicale, de peste trei ori mai numeroase decât mediile climatologice (v. grafic - clic pentru mărire)!

    Intervalul favorabil pentru producerea acestor zile este cuprins între lunile mai şi septembrie dar, în sectorul central-sudic al Culoarului Siretului, aceste zile se pot produce, sporadic, şi în aprilie, octombrie sau chiar noiembrie.

    Valorile din 2012 s-ar înscrie în logica încălzirii globale dar pot fi explicate parţial şi prin schimbarea amplasamentului staţiei meteorologice din Bacău.

  Sursa datelor: Lucian Sfâcă, 2007 (pentru seriile de date 1955 – 2005 şi 1972-1999), L. Şerban (pentru anul 2012)