Ce leagă Bacăul de Olteniţa şi Zimnicea?

Răspuns: toate aveau la ora 14,00 cele mai mari temperaturi din ţară: 35 de grade!

Clic pe hartă pentru mărire (Sursa: ANM Bucureşti)

Bacăul în topul performanţelor şcolare internaţionale

   Cele şase premii obţinute în acest an şcolar la olimpiadele şi concursurile internaţionale, prin elevii de la Colegiul Naţional “Gheorghe Vrănceanu” Bacău, Colegiul Naţional Sportiv “Nadia Comăneci” Oneşti şi Colegiul Naţional “Grigore Moisil" Oneşti, plasează judeţul Bacău într-un TOP TEN al judeţelor de elită (foto). Detalii pe site-ul publicaţiei Wall – Street.  

Avem tot mai puţine spaţii verzi...

  O analiză econtext asupra spaţiilor verzi intravilane din România urbană relevă o evidentă disoluţie a acestor categorii de terenuri. Cele opt oraşe ale judeţului Bacău au pierdut aproape o treime din spaţiile verzi, de la 797 ha existente în anul 1991 la doar 539 ha, valoare înregistrată în anul 2010. Cu această involuţie, ne situăm pe un nedorit loc  trei din coadă... Mai multe detalii pe econtext.ro

Pe aceeaşi temă, pe deferlări:
Despre mediu, biodiversitate şi aritmetică
Mai mult verde urban?
De la mână până la gură
Un milion de euro pentru spaţiile verzi din judeţ
Parcul "Olimpic"

Sursa tabel: econtext.ro

Puncte de prim ajutor pe timpul caniculei

 Punctele de prim ajutor din județul Bacău care vor funcționa în perioada de caniculă (iunie – august 2012), sunt amplasate în următoarele 24 de locații:

I. MUNICIPIUL BACĂU

1. Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău – str. Ştefan cel Mare nr. 17 A

2. Biserica Ortodoxă „ Sf. Neculai“ – str. B-dul Unirii nr. 4

3. Cinematograful „Central“ - str. N. Bălcescu nr.12

4. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău – str. Mărăşeşti nr. 13

5. Biserica Ortodoxă „Sf. Dumitru“ - str. Narciselor nr.2

6. Primăria municipiului Bacău, Serviciul Public de Evidenţă a Persoanelor – str. H. Coandă nr. 2

II. MUNICIPIUL MOINEŞTI

1. Primăria municipiului Moineşti – str. T. Vladimirescu nr.14

2. Serviciul Public de Asistenţă Socială  – Lucăceşti

III. MUNICIPIUL ONEŞTI

1. Primăria municipiului Oneşti –  sediul nou, B-dul Oituz nr.17

2. Direcţia Socială - str. Poştei nr.1

3. Piaţa agroalimentară – str. Caşinului

4. Catedrala Ortodoxă – B-dul Belvedere

5. Muzeul de Istorie – B-dul  Republicii nr.45

IV. ORAŞUL  COMĂNEŞTI

1. Farmacia „UNICOL FARM“ - str. Zăvoi nr.10

2. Farmacia „VASILIADA“ - str. Republicii nr. 1

3. Farmacia „IRIS FARM“ - str. Nufărului nr. 5

4. Farmacia „ENE FARM“ - str. Republicii bloc A

V. ORAŞUL  TÂRGU OCNA

1. Hotel Măgura – str. Trandafirilor nr.3

2. Farmacia „ROPHARMA” - str. Republicii nr. 1

3. Biserica Precista – str. Victoriei, nr.7

VI. ORAŞUL  BUHUŞI

1. Casa de Cultură – str. N. Bălcescu, nr. 2

VII. ORAŞUL SLĂNIC - MOLDOVA

1. Primăria oraşului Slănic Moldova – str. Vasile Alecsandri nr. 4

2. Farmacia Praxifarm – str. Nicolae Bălcescu

3. C.M.I. dr. Rape Dorel -  str. Nicolae Bălcescu

4. C.M.I. dr. Ţurcan Valentina – str. Ştefan cel Mare

Sursa: bacaul.ro. Foto: ziarulderoman.ro

Doar 34 de grade...

Sursa: ANM București, Mediafax

Inedit: O pagină necunoscută despre Bacăul de altădată.

Transformările edilitar – urbanistice ale Bacăului în perioada postbelică, care au şters o mare parte din fizionomia vechiului târg, au fost foarte puţin surprinse în literatura vremii. O pagină cu o reală valoare documentară am descoperit-o în „Arpegii pe Siret”, aparţinând prozatorului, eseistului şi romancierului Paul Anghel (1931 – 1995), născut pe meleaguri băcăuane, la Răcătău (comuna Horgeşti). Redăm în cele ce urmează imaginea Bacăului surprinsă de prozator, contemporan cu  marile schimbări din fizionomia urbană a deceniilor 5 şi 6: 

"Există o atracţie a Centrului şi nu ne putem sustrage ei. Tot ce era cândva mai important se petrecea în centru. Existau aici două artere foarte circulate, cu orar diferit: Centrul şi Strada Mare. Strada Mare, din Piaţa Catedralei, până la fosta drogherie Florescu, la colţ cu Lecca şi Vasile Alecsandri, era marea arteră comercială a târgului, cu prăvălii sugrumate una într-alta şi aspect de bazar. Se vindeau fierărie, coloniale, opinci de cauciuc, var nestins şi stofe englezeşti, porţelan Rosenthal, olărie neagră de Solonţ, articole bisericeşti, necesaruri de baie. Ţăranii, contrar programului comercial, animau uliţa încă de cu noapte cu zdravene izbituri de pumni în obloane, prelungind tratativele în jurul unei coase sau a unui chil de cuie până pe sub seară, dar respectând cuviincioşi sâmbetele. Spre seară, mişcarea înceta aici, transportându-se, în schimb, dincolo, pe cealaltă arteră, între fosta cofetărie Tudose şi Prefectură (exista şi o cafenea cu biliard), în Centru adică, unde ruralul nu mai avea acces. Pe aici se mişcau liceele, fetele de la Menaj, subofiţerii şi trupa de „27” sau „61”, tinerele de la fabrica de casânci „Gloria”, sau de la croitorii, funcţionarii necăsătoriţi de la tribunal. Profesorii melancolici, cu enigme intelectuale, se plimbau la gară, singuratici, cu câte o carte sub braţ – pensionarii preferau hala. Dar aceştia erau izolaţii, iar cei care-şi puteau plăti luxul unei birje nu călcau niciodată pe caldarâm. Cele două artere, Centrul şi Strada Mare, erau tot atât de despărţite una de alta ca şi Hudsonul de Potomac. (...) Dar mai lipsea o culoare şi fără ea Bacăul n-ar fi Bacău. O culoare care adaugă un accent aparte centrului, fiind complementară lui. La Bacău exista, ca şi în Amsterdamul negustoresc, un trist şi sumbru cartier oriental. Era de fapt o anexă la Strada Mare, curtea dosnică a uliţei negustoreşti, răsfrângerea şi prelungirea aceleiaşi uliţe în grotesc şi absurd. Aici nu se putea vinde şi cumpăra nimic, fiindcă nu era nimic de cumpărat şi de vândut; fiindcă sărăcia atingea absolutul, fiindcă deprinderea de a vinde şi cumpăra se exercitau mecanic, în gol. Dar în schimb aici, tocmai aici se îngrămădea până la sufocare o populaţie guralivă şi neostenită, veselă şi tristă, desperată şi duios – lirică, înghesuindu-se cu atât mai aprig, cu cât obiectul învălmăşelii îl însemna neantul.

            Nimeni, niciodată, nu zvârlise în bălţile imemoriale măcar o lopată de prund. Nimeni nu bătuse în garduri un cui. Nimeni nu suise, pe acoperişurile sparte, o singură bucată de tablă. Amestecate cu lutul, casele coborau în fiecare anotimp cu încă o palmă, mereu mai jos, atingând până la urmă, cu streşinile, pământul. Din unghiul ferestrelor la care se îngrămădeau copiii, gâştele trebuie să fi căpătat dimensiuni de struţi, iar porcii sălbăticiţi şi murdari, proporţii de hipopotami din smârcurile africane. Nu existau câini, nici pisici, dar orătăniile de apă şi broaştele asigurau ziua şi noaptea un concert anume, care îşi răsfrângea adesea „acordurile” până în Centru. Pe aici, pe strada Lecca, veneau şi se scurgeau spre uliţa prăvăliilor căruţele ţărăneşti. Tratativele cu prezumtivii clienţi porneau deci de aici, sătenii din care sau pedeştri fiind amănunţit chestionaţi, îmbiaţi, cercetaţi, între rândurile succesive de negustori veleitari. Ce să vinzi? Ce să cumperi? Dughenele cu marfă într-un borcan sau în poală n-aveau nevoie de firmă, iar municipalitatea crease pentru acest teritoriu un regim aparte de „porto – franco”. Marii angrosişti puteau fi socotiţi doar cei câţiva birjari, cu număr de circulaţie înregistrat, mişcându-se grav, somnolent, cu viteza unui cal – putere. Mai erau şi „prăvălii” de alviţă, mere murate, mărunţişuri şi vechituri, unde numai ochiul ager şi încăpăţânat al ţăranului reuşea să descopere, când nu te aşteptai, niscaiva pantaloni ferfeniţiţi „cu vipuşcă” sau o curea cu cataramă. Şi câtă tristeţe în lumina lămpilor cu gaz, pe feţele palide, clorotice, umbrite de bărbi roşcovane, sleite de încordarea amarnicului război cotidian!...Câtă tristeţe în ochii copiilor, prematur îmbătrâniţi, sfioşi şi circumspecţi, concentraţi lăuntric asupra unei veşnice enigme! Câtă tristeţe la sărbătorile rituale, grave şi sumbre ca nişte ceromonii de deces! O tristeţe fundoiană adâncind griul bacovian, adăugând Bacăului, chiar sub orbita Centrului, un cearcăn în plus". (Paul Anghel, Arpegii la Siret – itinerar moldav, Editura „Tineretului”, Bucureşti, 1964, p. 121-123)

Idei pe sfoară

Va înregistra Bacăul un nou record termic?

Prognozele meteorologice pentru vara aceasta nu sunt deloc liniştitoare, dacă avem în vedere valurile de aer tropical care ne vor invada săptămâna aceasta dar şi în lunile iulie şi august. La nivelul oraşului Bacău, maximele absolute înregistrate începând cu anul 1901 reflectă o creştere susţinută, care dă apă la moară susţinătorilor fenomenului de încălzire globală. 

    În ultimele decenii maximele termice au fost depăşite de trei ori, în anii 1952 (38,8 °C), 1988 (39,6 °C) şi 2007 (40,3 °C). Anul 2007 a fost de altfel atipic din punct de vedere termic, valoarea medie anuală, de 11,1 °C (faţă de 9,1 °C, media multianulă),  fiind caracteristică pentru localităţi din sudul Câmpiei Române sau de pe litoral.

    Interesant este că recordul actual aflat în vigoare a trecut total neobservat în media locală, cu efect în menţinerea greşită a temperaturii de 39,6 °C în diferite documente oficiale şi chiar lucrări de specialitate.

   Deocamdată nu ne rămâne decât să ne înarmăm cu diverse lichide şi să urmărim (la umbră...) dacă vara în curs ne va aduce noi recorduri termice pe malul Bistriţei....

O băcăuancă în Raliul Mongoliei!

   Băcăuanca Ramona Enache (foto dreapta), alături de Cristiana Tăutu şi Andreea Tron, într-un cuvânt echipa "Fire Fairies", va reprezenta România în acest an la Mongol Rally, cel mai mare raliu caritabil din lume. Cele trei fete vor avea de înfruntat  nu mai puţin de 18000 de kilometri până la Ulan Bator, capitala îndepărtatului stat asiatic, traseu pe care îl vor face cu o maşină de pompieri pe care o vor dona ulterior unei organizaţii nonguvernamentale, care apară drepturile copiilor orfani, abuzaţi sau abandonaţi din Mongolia. O adevărată probă de curaj, tenacitate şi altruism, care se va dovedi cu siguranţă o experienţă extraordinară pentru studentele de la Fire Fairies. Detalii în interviul disponibil aici. 

Foto: pagina de Facebook a echipei Fire Firies

Bacăul în topul oraşelor cu cel mai mare buget local

  Din analiza făcută de Gândul, referitoare la partidele care controlează cele mai mari bugete locale, rezultă că Bacăul se află pe locul 5 între oraşele din provincie, după bugetul pe anul în curs (149,9 milioane euro), fiind devansat doar de Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea şi Iaşi.
Sursa: gandul.info