Clic pe hartă pentru mărire (Sursa: ANM Bucureşti)
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
miercuri, iunie 20, 2012
Ce leagă Bacăul de Olteniţa şi Zimnicea?
Răspuns: toate aveau la ora 14,00 cele mai mari temperaturi din ţară: 35 de grade!
Bacăul în topul performanţelor şcolare internaţionale
Cele
şase premii obţinute în acest an şcolar la olimpiadele şi concursurile
internaţionale, prin elevii de la Colegiul Naţional “Gheorghe Vrănceanu” Bacău,
Colegiul Naţional Sportiv “Nadia Comăneci” Oneşti şi Colegiul Naţional “Grigore
Moisil" Oneşti, plasează judeţul Bacău într-un TOP TEN al judeţelor de
elită (foto). Detalii pe site-ul publicaţiei Wall – Street.
Avem tot mai puţine spaţii verzi...
O analiză econtext asupra spaţiilor verzi intravilane din România urbană relevă o evidentă disoluţie a acestor categorii de terenuri. Cele opt oraşe ale judeţului Bacău au pierdut aproape o treime din spaţiile verzi, de la 797 ha existente în anul 1991 la doar 539 ha, valoare înregistrată în anul 2010. Cu această involuţie, ne situăm pe un nedorit loc trei din coadă... Mai multe detalii pe econtext.ro
Despre mediu, biodiversitate şi aritmetică
Mai mult verde urban?
De la mână până la gură
Un milion de euro pentru spaţiile verzi din judeţ
Parcul "Olimpic"
Sursa tabel: econtext.ro
Etichete:
spaţii verzi,
Utilităţi
marți, iunie 19, 2012
Puncte de prim ajutor pe timpul caniculei
Punctele de prim ajutor
din județul Bacău care vor funcționa în perioada de caniculă (iunie
– august 2012), sunt amplasate în următoarele 24 de locații:
I. MUNICIPIUL BACĂU
1. Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău – str. Ştefan
cel Mare nr. 17 A
2. Biserica Ortodoxă „ Sf. Neculai“ – str. B-dul Unirii
nr. 4
3. Cinematograful „Central“ - str. N. Bălcescu nr.12
4. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău – str. Mărăşeşti nr. 13
5. Biserica Ortodoxă „Sf. Dumitru“ - str. Narciselor
nr.2
6. Primăria municipiului Bacău, Serviciul Public de Evidenţă a
Persoanelor – str. H. Coandă nr. 2
II. MUNICIPIUL MOINEŞTI
1. Primăria municipiului Moineşti – str. T. Vladimirescu nr.14
2. Serviciul Public de Asistenţă Socială – Lucăceşti
III. MUNICIPIUL ONEŞTI
1. Primăria municipiului Oneşti – sediul nou, B-dul Oituz
nr.17
2. Direcţia Socială - str. Poştei nr.1
3. Piaţa agroalimentară – str. Caşinului
4. Catedrala Ortodoxă – B-dul Belvedere
5. Muzeul de Istorie – B-dul Republicii nr.45
IV. ORAŞUL COMĂNEŞTI
1. Farmacia „UNICOL FARM“ - str. Zăvoi nr.10
2. Farmacia „VASILIADA“ - str. Republicii nr. 1
3. Farmacia „IRIS FARM“ - str. Nufărului nr. 5
4. Farmacia „ENE FARM“ - str. Republicii bloc A
V. ORAŞUL TÂRGU OCNA
1. Hotel Măgura – str. Trandafirilor nr.3
2. Farmacia „ROPHARMA” - str. Republicii nr. 1
3. Biserica Precista – str. Victoriei, nr.7
VI. ORAŞUL BUHUŞI
1. Casa de Cultură – str. N. Bălcescu, nr. 2
VII. ORAŞUL SLĂNIC - MOLDOVA
1. Primăria oraşului Slănic Moldova – str. Vasile Alecsandri
nr. 4
2. Farmacia Praxifarm – str. Nicolae Bălcescu
3. C.M.I. dr. Rape Dorel - str. Nicolae Bălcescu
4. C.M.I. dr. Ţurcan Valentina – str. Ştefan cel Mare
Sursa: bacaul.ro. Foto: ziarulderoman.ro
Inedit: O pagină necunoscută despre Bacăul de altădată.
Transformările edilitar – urbanistice ale Bacăului în perioada postbelică, care au şters o mare parte din fizionomia vechiului târg, au fost foarte puţin surprinse în literatura vremii. O pagină cu o reală valoare documentară am descoperit-o în „Arpegii pe Siret”, aparţinând prozatorului, eseistului şi romancierului Paul Anghel (1931 – 1995), născut pe meleaguri băcăuane, la Răcătău (comuna Horgeşti). Redăm în cele ce urmează imaginea Bacăului surprinsă de prozator, contemporan cu marile schimbări din fizionomia urbană a deceniilor 5 şi 6:
"Există o atracţie
a Centrului şi nu ne putem sustrage ei. Tot ce era cândva mai important se
petrecea în centru. Existau aici două artere foarte circulate, cu orar diferit:
Centrul şi Strada Mare. Strada Mare, din Piaţa Catedralei, până la fosta
drogherie Florescu, la colţ cu Lecca şi Vasile Alecsandri, era marea arteră
comercială a târgului, cu prăvălii sugrumate una într-alta şi aspect de bazar.
Se vindeau fierărie, coloniale, opinci de cauciuc, var nestins şi stofe
englezeşti, porţelan Rosenthal, olărie neagră de Solonţ, articole bisericeşti,
necesaruri de baie. Ţăranii, contrar programului comercial, animau uliţa încă
de cu noapte cu zdravene izbituri de pumni în obloane, prelungind tratativele
în jurul unei coase sau a unui chil de cuie până pe sub seară, dar respectând
cuviincioşi sâmbetele. Spre seară, mişcarea înceta aici, transportându-se, în
schimb, dincolo, pe cealaltă arteră, între fosta cofetărie Tudose şi Prefectură
(exista şi o cafenea cu biliard), în Centru adică, unde ruralul nu mai avea
acces. Pe aici se mişcau liceele, fetele de la Menaj, subofiţerii şi trupa de
„27” sau „61”, tinerele de la fabrica de casânci „Gloria”, sau de la croitorii,
funcţionarii necăsătoriţi de la tribunal. Profesorii melancolici, cu enigme
intelectuale, se plimbau la gară, singuratici, cu câte o carte sub braţ –
pensionarii preferau hala. Dar aceştia erau izolaţii, iar cei care-şi puteau
plăti luxul unei birje nu călcau niciodată pe caldarâm. Cele două artere,
Centrul şi Strada Mare, erau tot atât de despărţite una de alta ca şi Hudsonul
de Potomac. (...) Dar mai lipsea o culoare şi fără ea Bacăul n-ar fi Bacău. O culoare
care adaugă un accent aparte centrului, fiind complementară lui. La Bacău
exista, ca şi în Amsterdamul negustoresc, un trist şi sumbru cartier oriental.
Era de fapt o anexă la Strada Mare, curtea dosnică a uliţei negustoreşti,
răsfrângerea şi prelungirea aceleiaşi uliţe în grotesc şi absurd. Aici nu se
putea vinde şi cumpăra nimic, fiindcă nu era nimic de cumpărat şi de vândut;
fiindcă sărăcia atingea absolutul, fiindcă deprinderea de a vinde şi cumpăra se
exercitau mecanic, în gol. Dar în schimb aici, tocmai aici se îngrămădea până
la sufocare o populaţie guralivă şi neostenită, veselă şi tristă, desperată şi
duios – lirică, înghesuindu-se cu atât mai aprig, cu cât obiectul învălmăşelii
îl însemna neantul.
Nimeni,
niciodată, nu zvârlise în bălţile imemoriale măcar o lopată de prund. Nimeni nu
bătuse în garduri un cui. Nimeni nu suise, pe acoperişurile sparte, o singură
bucată de tablă. Amestecate cu lutul, casele coborau în fiecare anotimp cu încă
o palmă, mereu mai jos, atingând până la urmă, cu streşinile, pământul. Din
unghiul ferestrelor la care se îngrămădeau copiii, gâştele trebuie să fi
căpătat dimensiuni de struţi, iar porcii sălbăticiţi şi murdari, proporţii de
hipopotami din smârcurile africane. Nu existau câini, nici pisici, dar
orătăniile de apă şi broaştele asigurau ziua şi noaptea un concert anume, care
îşi răsfrângea adesea „acordurile” până în Centru. Pe aici, pe strada Lecca,
veneau şi se scurgeau spre uliţa prăvăliilor căruţele ţărăneşti. Tratativele cu
prezumtivii clienţi porneau deci de aici, sătenii din care sau pedeştri fiind
amănunţit chestionaţi, îmbiaţi, cercetaţi, între rândurile succesive de
negustori veleitari. Ce să vinzi? Ce să cumperi? Dughenele cu marfă într-un
borcan sau în poală n-aveau nevoie de firmă, iar municipalitatea crease pentru
acest teritoriu un regim aparte de „porto – franco”. Marii angrosişti puteau fi
socotiţi doar cei câţiva birjari, cu număr de circulaţie înregistrat,
mişcându-se grav, somnolent, cu viteza unui cal – putere. Mai erau şi „prăvălii”
de alviţă, mere murate, mărunţişuri şi vechituri, unde numai ochiul ager şi
încăpăţânat al ţăranului reuşea să descopere, când nu te aşteptai, niscaiva
pantaloni ferfeniţiţi „cu vipuşcă” sau o curea cu cataramă. Şi câtă tristeţe în
lumina lămpilor cu gaz, pe feţele palide, clorotice, umbrite de bărbi
roşcovane, sleite de încordarea amarnicului război cotidian!...Câtă tristeţe în
ochii copiilor, prematur îmbătrâniţi, sfioşi şi circumspecţi, concentraţi
lăuntric asupra unei veşnice enigme! Câtă tristeţe la sărbătorile rituale,
grave şi sumbre ca nişte ceromonii de deces! O tristeţe fundoiană adâncind
griul bacovian, adăugând Bacăului, chiar sub orbita Centrului, un cearcăn în
plus". (Paul Anghel, Arpegii la Siret –
itinerar moldav, Editura „Tineretului”, Bucureşti, 1964, p. 121-123)
luni, iunie 18, 2012
Va înregistra Bacăul un nou record termic?
Prognozele meteorologice pentru vara aceasta nu sunt deloc liniştitoare,
dacă avem în vedere valurile de aer tropical care ne vor invada săptămâna
aceasta dar şi în lunile iulie şi august. La nivelul oraşului Bacău, maximele
absolute înregistrate începând cu anul 1901 reflectă o creştere susţinută, care
dă apă la moară susţinătorilor fenomenului de încălzire globală.
În ultimele decenii maximele termice
au fost depăşite de trei ori, în anii 1952 (38,8 °C), 1988 (39,6 °C) şi 2007
(40,3 °C). Anul 2007 a fost de altfel atipic din punct de vedere termic,
valoarea medie anuală, de 11,1 °C (faţă de 9,1 °C, media multianulă), fiind caracteristică pentru localităţi din
sudul Câmpiei Române sau de pe litoral.
Interesant este că recordul
actual aflat în vigoare a trecut total neobservat în media locală, cu efect în
menţinerea greşită a temperaturii de 39,6 °C în diferite documente oficiale şi
chiar lucrări de specialitate.
Deocamdată nu ne rămâne
decât să ne înarmăm cu diverse lichide şi să urmărim (la umbră...) dacă vara în
curs ne va aduce noi recorduri termice pe malul Bistriţei....
O băcăuancă în Raliul Mongoliei!
Băcăuanca Ramona Enache (foto dreapta), alături de Cristiana Tăutu şi Andreea
Tron, într-un cuvânt echipa "Fire Fairies",
va reprezenta România în acest an la Mongol Rally, cel mai mare raliu caritabil
din lume. Cele trei fete vor avea de înfruntat
nu mai puţin de 18000 de kilometri până la Ulan Bator, capitala
îndepărtatului stat asiatic, traseu pe care îl vor face cu o maşină de pompieri
pe care o vor dona ulterior unei organizaţii nonguvernamentale, care apară
drepturile copiilor orfani, abuzaţi sau abandonaţi din Mongolia. O adevărată probă de curaj, tenacitate şi altruism, care se va dovedi cu siguranţă o experienţă extraordinară pentru studentele de la Fire Fairies. Detalii în
interviul disponibil aici.
Bacăul în topul oraşelor cu cel mai mare buget local
Din analiza făcută de Gândul, referitoare la partidele care controlează cele mai mari bugete locale, rezultă că Bacăul se află pe locul 5 între oraşele din provincie, după bugetul pe anul în curs (149,9 milioane euro), fiind devansat doar de Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea şi Iaşi.
Sursa: gandul.info
Sursa: gandul.info
Abonați-vă la:
Postări (Atom)