Suntem la începutul campaniei
electorale şi deja oraşul a fost decorat cu o sumedenie de reprezentări
imagistice electorale: afişe, bannere, mash-uri, postere, casete luminoase,
pliante ş.a.m.d. Interesantă este localizarea acestora: de la panotaj stradal,
blocuri de locuinţe, sedii de societăţi comerciale, până la geamuri de
cârciumă, garduri sau stâlpi de iluminat stradal. O adevărată explozie de
culori şi sloganuri electorale care încearcă prin vizibilitate să acopere
spaţial şi motivaţional tot Bacăul. Pentru că suntem abia la început, propun să
acoperim şi alte abiective aparţinând tuturor învelişurilor Terrei: un zmeu
electoral legat de releul de televiziune de la Săuceşti, un banner ancorat de
turnurile gemene de la C.E.T., fluturaşi distribuiţi printre norii amoniacali
din atmosfera urbană, cărţi de vizită pe spaţiile verzi din parcuri, pliante
sub formă de bărcuţe pe Bistriţa sau flyere fosforescente prin catacombele
oraşului.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
luni, mai 14, 2012
duminică, mai 13, 2012
Noaptea muzeelor în Bacău
Noaptea
Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi
Comunicării din Franţa şi aflat deja la a opta ediţie. Evenimentul este
patronat şi anul acesta de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional
al Muzeelor (ICOM). Noaptea muzeelor este pandantul nocturn al Zilei
Internaţionale a Muzeelor, care are loc sâmbătă 19 mai.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, coordonând desfășurarea Nopții Muzeelor în România și asigurând o promovare amplă și coerentă a activităților organizate de muzeele românești, în special prin intermediul site-ului special dedicat, dar și a unei campanii de promovare la nivel național.
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, coordonând desfășurarea Nopții Muzeelor în România și asigurând o promovare amplă și coerentă a activităților organizate de muzeele românești, în special prin intermediul site-ului special dedicat, dar și a unei campanii de promovare la nivel național.
Dacă anul trecut făceam observaţia că prin judeţul nostru a fost mai degrabă Bezna Muzeelor (cu o singură licărire la Oneşti), anul acesta cele două mari complexe muzeale băcăuane au fost mai vigilente şi propun citadinilor un program variat:
Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău - tel: 0234 512.444
Program Noaptea Muzeelor:
18:00 - 24:00
Locaţii: Secţiile Arheologie – Istorie şi Etnografie, Str. 9 Mai nr. 7, Secţia de Artă, Str. Nicolae Titulescu nr. 23
Casa memorială „George Bacovia”, Str. George Bacovia nr. 13, Bacău
Secţiile Arheologie – Istorie şi Etnografie
Expoziţie „Un topor din perioada Cucuteni descoperit la Fulgeriş”
Expoziţie foto-documentară a elevilor din cls. a XII-a de la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, Bacău
Spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Busuiocu”, Bacău
Spectacol de teatru cu actori ai Teatrului Municipal „Bacovia”, Bacău
Casa memorială „George Bacovia”, Str. George Bacovia nr. 13, Bacău
Secţiile Arheologie – Istorie şi Etnografie
Expoziţie „Un topor din perioada Cucuteni descoperit la Fulgeriş”
Expoziţie foto-documentară a elevilor din cls. a XII-a de la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, Bacău
Spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Busuiocu”, Bacău
Spectacol de teatru cu actori ai Teatrului Municipal „Bacovia”, Bacău
Expo Natura (18-19 mai
2012), târg cu produse ecologice organizat de Farmacia Naturii
Secţia de Artă
Proiecţii de filme documentare pe teme de istorie, artă şi etnografie
Proiecţii de filme documentare pe teme de istorie, artă şi etnografie
Casa memorială „George Bacovia”
Manifestarea „Grădina cu scriitori”, muzică folk şi recitaluri de poezie, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România filiala Bacău şi Asociaţia culturală „Octavian Voicu” Bacău
Manifestarea „Grădina cu scriitori”, muzică folk şi recitaluri de poezie, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România filiala Bacău şi Asociaţia culturală „Octavian Voicu” Bacău
18 Mai 2012, Ziua
internaţională a muzeelor
Vizitarea gratuită a tuturor expoziţiilor Complexului
Expoziţie foto-documentară realizată de elevii din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău (sediul din Str. 9 Mai, nr. 7) – ora 12,00
Program artistic susţinut de Ansamblul Folcloric „Sărăţelul/ Măgurelul” de la Şcoala cu clasele I-VIII Sărata şi Şcoala „Emil Brăescu” Măgura (coord. director Neculai Mucenica) – ora 13.00 (sediul din Str. 9 Mai, nr. 7)
Vizitarea gratuită a tuturor expoziţiilor Complexului
Expoziţie foto-documentară realizată de elevii din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău (sediul din Str. 9 Mai, nr. 7) – ora 12,00
Program artistic susţinut de Ansamblul Folcloric „Sărăţelul/ Măgurelul” de la Şcoala cu clasele I-VIII Sărata şi Şcoala „Emil Brăescu” Măgura (coord. director Neculai Mucenica) – ora 13.00 (sediul din Str. 9 Mai, nr. 7)
Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”
Bacău - tel.0234512006
Program Noaptea Muzeelor:
20.00 - 24.00
Locații: Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, Aleea Parcului nr. 9, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” , Str. Trotuş nr. 8.
Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău
Vizitatorii vor avea acces gratuit pentru a vizita sera şi expoziţiile muzeului. În cadrul Galei Filmului Ştiinţific, vizitatorii interesaţi vor putea viziona filme documentare având ca temă Simţurile corpului omenesc.
Observatorul Astronomic „Victor Anestin”
Vizitatorii vor avea acces gratuit pentru a vizita expoziţia permanentă şi expoziţiile temporare ale Observatorului Astronomic „Victor Anestin” Bacău. Se vor organiza proiecţii de spectacole de planetariu şi vizionări de filme ştiinţifice după programul:
19:30 – vernisajul expoziţiei itinerante „Universul invizibil”;
20:00 – vizionarea filmului documentar „Turul spectrului electromagnetic”;
21:00 – 24:00 - în condiţiile în care cerul va fi senin se vor face observaţii astronomice asupra planetelor Venus, Marte şi Saturn, a stelelor duble şi multiple, a roiurilor stelare etc.;
21:30 – spectacol de planetariu
Vizitatorii vor avea acces gratuit pentru a vizita sera şi expoziţiile muzeului. În cadrul Galei Filmului Ştiinţific, vizitatorii interesaţi vor putea viziona filme documentare având ca temă Simţurile corpului omenesc.
Observatorul Astronomic „Victor Anestin”
Vizitatorii vor avea acces gratuit pentru a vizita expoziţia permanentă şi expoziţiile temporare ale Observatorului Astronomic „Victor Anestin” Bacău. Se vor organiza proiecţii de spectacole de planetariu şi vizionări de filme ştiinţifice după programul:
19:30 – vernisajul expoziţiei itinerante „Universul invizibil”;
20:00 – vizionarea filmului documentar „Turul spectrului electromagnetic”;
21:00 – 24:00 - în condiţiile în care cerul va fi senin se vor face observaţii astronomice asupra planetelor Venus, Marte şi Saturn, a stelelor duble şi multiple, a roiurilor stelare etc.;
21:30 – spectacol de planetariu
Trecător prin judeţ (3): Pralea, locul favorit al lui Ceauşescu
La
poalele Dealului Ouşoru (753 m), în plină zonă subcarpatică, pe raza comunei Căiuţi, ascunsă
între păduri dese de foioase, Cabana Pralea întâmpină călătorul cu o
arhitectură cochetă. Construită în perioada 1978-1979, obiectivul e înconjurat
de o ţesătură de legende, toate legate
de vizitele făcute de Nicolae Ceauşescu pentru escapade vânătoreşti. O parte a
acestor istorii ne sunt dezvăluite de Nicoleta Bichescu, în articolul Am fost la vânătoare cu Nicolae Ceauşescu, ediţia din 11.06.1998 a Ziarului
de Iaşi:
"Cabana lui Ceausescu de la Pralea, Bacău, a fost
ascunsă timp de 25 de ani de privirea muritorului obişnuit. Ca orice taina,
cabana a născut legende. Multi ani s-a stiut ca, la Pralea, Ceausescu a
impuscat cel mai mare cerb din lume, ca vinatorile erau trucate si ca animalele
erau, de fapt, impuscate de lunetisti si nicidecum de Ceausescu sau ca aici
Nicusor incingea orgii in compania Nadiei Comaneci. Exista printre noi oameni
care cunosc adevarata poveste a cabanei Pralea. Oameni care, prin natura
meseriei, au participat la vinatori sau i-au pus masa lui Ceausescu. Cu
ajutorul lor, istoria poate fi reconstituita.
Cabana de vinatoare de la Pralea a fost construita
in 1976, special pentru Ceausescu, de Ocolul Silvic Caiuti. Lucrarile au durat
un an si au fost facute prin munca voluntara a padurarilor din zona si a
familiilor lor. Situata intre doi versanti de munte, cabana are tot ce isi
poate dori un turist: padure, liniste, izvoare, fragi, apa de munte unde se
poate pescui un pastrav. Locul a fost ales deoarece zona este una din cele mai
bune din tara pentru vinatoarea de cerbi, animal preferat de Ceausescu.
Initial, cabana a avut o sufragerie, o bucatarie, dormitorul lui Ceausescu,
alte doua dormitoare pentru cei care il insoteau si trei bai. In anii '80, vila
s-a extins cu un nou tronson si a fost preluata de partid. In forma sa finala,
cabana s-a pastrat intacta pina astazi. In 1978, soseaua a fost asfaltata, iar
doi ani mai tirziu s-a ridicat un releu de televiziune, pentru ca Ceausescu sa
poata urmari programele Televiziunii Romane.
In 21 septembrie 1977, Ceausescu a facut aici prima
vizita. A venit cu trenul pina la Caiuti si apoi a mers 12 kilometri cu masina,
pina la cabana, pe drumul inca neasfaltat. A fost insotit de Elena Ceausescu,
de Ilie Verdet si Iosif Pana. Elena a ramas in Gara Caiuti, in trenul
prezidential, sa se odihneasca. Timp de 24 de ore, circulatia pe drumul Onesti
- Adjud a fost intrerupta. Nici trenurile nu au circulat si muncitorii
navetisti din zona nu au putut ajunge la serviciu. " Ceausescu s-a dus la
vinatoare, dar nu a prins nimic ", isi aminteste inginerul silvicultor
Gheorghe Mantescu, seful Compartimentului Vinatoare din cadrul Regiei Romsilva
Bacau. El este unul din oamenii care l-au insotit pe Ceausescu in toate descinderile
sale de la Pralea.
Ramurile copacilor din jur erau taiate, sa nu-l
zgiriie pe primul vinator al tarii
In perioada 1977 - 1989, Ceausescu a venit de sapte
ori sa vineze la Pralea. Vinatorile au avut loc pe 21 sau 22 septembrie, zile
in care boncaluitul cerbilor se afla la apogeu si animalul vine usor in bataia
pustii. Niciodata nu a stat la cabana mai mult de o noapte. Cu exceptia primei
vinatori, intoteauna a fost insotit de Iosif Banc si Emil Bobu. De trei ori,
i-a tinut companie si consoarta. In 1985, Ceausescu a dat lovitura, impuscind
trei cerbi, dintre care unul medaliabil in aur. In ce priveste cel mai mare
trofeu, Gheorghe Mantescu spune ca Ceausescu a detinut trofeul mondial cu un
cerb impuscat in 1985, dar care a fost prins in padurile de la Soveja, Vrancea,
si nicidecum la Pralea.
Pregatirile pentru vinatorile lui Ceausescu
incepeau inca din primavara si aveau loc in fiecare an, indiferent daca el
venea sau nu la Pralea. Silvicultorii faceau carari in toata zona pentru ca, in
orice moment al vinatorii, Ceausescu sa poata schimba traseu. " In zona au
existat 180 de kilometri de carari, pe care le intretineam cu multa grija
", povesteste Gheorghe Mantescu. Din luna august, fiecare drumeag era
curatat cu grija de buruieni, de cioturi, iar ramurile copacilor din jur erau
taiate, pentru ca seful statului sa nu se zgirie cumva. Vinatul era hranit pe
tot parcursul anului. In zona se ridicau foisoare pentru observarea animalelor.
Ca sa nu se intoxice vinatul, platforma Borzesti
era oprita cind vina Ceausescu
Cam cu o saptamina inainte de sosirea lui
Ceausescu, in zona apareau securistii. Padurea era minutios cercetata, cu
detectoare. Oamenilor din satul Pralea, amplasat pe drumul intre Caiuti si
cabana, li se interzicea din timp sa iasa din curti in zilele in care Ceausescu
trecea spre padure. Cu doua zile inainte, aparea Directia a V-a si numarul
securistilor se inmultea.
Citiva medici de la Sanepid cercetau alimentele si
calitatea apei iar primul secretar urmarea ca fiecare copacel sa fie la locul
lui. Pe timpul sederii lui Ceausescu la Pralea, securistii inconjurau vila, dar
nu mai mult de atit, pentru ca vinatul sa nu fie speriat. Combinatele de pe
platforma Borzesti se opreau, pentru ca mirosurile de chimicale sa nu ajunga la
nasul inaltilor oaspeti si sa nu indeparteze vinatul.
Pentru Elena Ceausescu au fost construite trei
iazuri in fata cabanei in care era adus pastrav de la crescatoria din Slanic
Moldova. Inaltei tovarase ii placea sa se delecteze cu undita in mina, in timp
ce barbatii mergeau la vinatoare. Cind se plictisea de pescuit, juca septic si
popa prostu' cu nevestele lui Bobu si Banc. Era o pretentioasa la mincare:
dorea doar "pui da baba" - adica de tara - si pastrav de apa
curgatoare, nu de pastravarie. Bucatarul Dorel Stoleru, patronul de acum al
cofetariei Garnuf, este cel care i-a gatit lui Ceausescu ceea ce dorea: ciorba
de vita cu multa verdeata si batal la rotisor. La masa i-a servit Romica
Botezatu, astazi director la restaurantul Parcul Trandafirilor. In fiecare an,
la fabrica de lapte din Bacau s-a pregatit un imens tort de inghetata asortata,
din care s-au delectat inaltii oaspeti.
Ceausescu avea curajul sa impuste singur un cerb
In ce priveste vinatoarea propriu - zisa, Gheorghe
Mantescu sparge mitul. " Lui Ceausescu ii placea sa impuste singur
animalul si in padure mergea doar el, un aghiotant, un armurier si un inginer
silvic, care il conducea. Nimeni nu ii impusca vinatul, asa cum se spune. Ii
placea sa mearga kilometri intregi pe jos, pina prindea un cerb ",
povesteste el. Conform spuselor inginerului Mantescu, Ceausescu nu a impuscat
niciodata la Pralea altceva decit cerbi. Lui i-a ramas in minte, intiparita
pentru toata viata, costumatia cu care seful statului venea la vinatoare:
pantaloni de lina verde, cu fermoar pe picior, bocanci de teren, geaca gri si
celebra sa şapca proletară."
Etichete:
Fascinanta Românie,
judeţ,
trecător,
turism
sâmbătă, mai 12, 2012
O şosea băcăuană de nota 10
Scriam la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, în postarea "55 de kilometri de speranţă" (clic aici), despre modernizarea DJ 252, cel mai lung drum judeţean din
România reabilitat cu fonduri europene. Am străbătut astăzi o parte din această
importantă arteră a Colinelor Tutovei şi pot spune că avem parte de o reuşită
notabilă în domeniul infrastructurii rutiere judeţene. Deci se poate şi la noi, acest lucru putând fi confirmat vizionând clipul făcut pe tronsonul aferent comunei Parincea - clic AICI.
Etichete:
Colinele Tutovei,
investitii,
judeţ,
străzi,
Utilităţi
Peisaj spaniol - varianta băcăuană
Pentru iubitorii peisajelor litorale ale Galiciei, pe coasta nord-vestică a Spaniei, cunoscută prin ramificaţiile ţărmurilor cu rias, oferim o variantă autohtonă mai practică şi mult mai ieftină: estul Lacului Răcăciuni, pe tronsonul DJ 252B, Bazga - Răcătău de Jos - Pânceşti, care oferă o imagine mai mult decât interesantă (foto). Senzaţiile tari sunt completate şi de aspectul de off-road al căii de acces!
vineri, mai 11, 2012
Trecător prin judeţ (2): Cetatea Rákóczi
Cetatea Rákóczi (comuna Ghimeş – Făget), construită de
principele Bethlen Gabor în anul 1626 pe vechea linie de demarcaţie dintre
Moldova şi Transilvania. A avut un rol militar dar şi unul de natură economică,
constituindu-se ca punct de colectare a vămii. Astăzi se pot observa treptele
de acces şi ruinele a două construcţii de piatră, probabil turnuri, a căror
înălţime nu depăşeşte 2 m. Monument istoric. La baza cetăţii se află cantonul
care purta numărul 30 în vremea Imperiului Austro-Ungar, canton construit în 1896-1897 ca parte a căii ferate Miercurea
Ciuc – Ghimeş – Palanca – Comăneşti, reprezentând atunci cel mai estic punct al
infrastructurii feroviare maghiare.
Etichete:
judeţ,
patrimoniu,
trecător
joi, mai 10, 2012
Au înnebunit salcâmii
De atâta primăvară,
Umblă despuiaţi prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara
Şi l-au scos de dimineaţă
Alb şi incărcat de rouă
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taină nouă
Au înnebunit salcâmii
Şi cu boala lor odată
S-a-ntâmplat ceva îmi pare
Şi cu lumea asta toată
(Tudor Gheorghe - Au înnebunit salcâmii - video aici.)
P.S.: Astăzi este Ziua Păsărilor şi a Arborilor...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)