La
poalele Dealului Ouşoru (753 m), în plină zonă subcarpatică, pe raza comunei Căiuţi, ascunsă
între păduri dese de foioase, Cabana Pralea întâmpină călătorul cu o
arhitectură cochetă. Construită în perioada 1978-1979, obiectivul e înconjurat
de o ţesătură de legende, toate legate
de vizitele făcute de Nicolae Ceauşescu pentru escapade vânătoreşti. O parte a
acestor istorii ne sunt dezvăluite de Nicoleta Bichescu, în articolul Am fost la vânătoare cu Nicolae Ceauşescu, ediţia din 11.06.1998 a Ziarului
de Iaşi:
"Cabana lui Ceausescu de la Pralea, Bacău, a fost
ascunsă timp de 25 de ani de privirea muritorului obişnuit. Ca orice taina,
cabana a născut legende. Multi ani s-a stiut ca, la Pralea, Ceausescu a
impuscat cel mai mare cerb din lume, ca vinatorile erau trucate si ca animalele
erau, de fapt, impuscate de lunetisti si nicidecum de Ceausescu sau ca aici
Nicusor incingea orgii in compania Nadiei Comaneci. Exista printre noi oameni
care cunosc adevarata poveste a cabanei Pralea. Oameni care, prin natura
meseriei, au participat la vinatori sau i-au pus masa lui Ceausescu. Cu
ajutorul lor, istoria poate fi reconstituita.
Cabana de vinatoare de la Pralea a fost construita
in 1976, special pentru Ceausescu, de Ocolul Silvic Caiuti. Lucrarile au durat
un an si au fost facute prin munca voluntara a padurarilor din zona si a
familiilor lor. Situata intre doi versanti de munte, cabana are tot ce isi
poate dori un turist: padure, liniste, izvoare, fragi, apa de munte unde se
poate pescui un pastrav. Locul a fost ales deoarece zona este una din cele mai
bune din tara pentru vinatoarea de cerbi, animal preferat de Ceausescu.
Initial, cabana a avut o sufragerie, o bucatarie, dormitorul lui Ceausescu,
alte doua dormitoare pentru cei care il insoteau si trei bai. In anii '80, vila
s-a extins cu un nou tronson si a fost preluata de partid. In forma sa finala,
cabana s-a pastrat intacta pina astazi. In 1978, soseaua a fost asfaltata, iar
doi ani mai tirziu s-a ridicat un releu de televiziune, pentru ca Ceausescu sa
poata urmari programele Televiziunii Romane.
In 21 septembrie 1977, Ceausescu a facut aici prima
vizita. A venit cu trenul pina la Caiuti si apoi a mers 12 kilometri cu masina,
pina la cabana, pe drumul inca neasfaltat. A fost insotit de Elena Ceausescu,
de Ilie Verdet si Iosif Pana. Elena a ramas in Gara Caiuti, in trenul
prezidential, sa se odihneasca. Timp de 24 de ore, circulatia pe drumul Onesti
- Adjud a fost intrerupta. Nici trenurile nu au circulat si muncitorii
navetisti din zona nu au putut ajunge la serviciu. " Ceausescu s-a dus la
vinatoare, dar nu a prins nimic ", isi aminteste inginerul silvicultor
Gheorghe Mantescu, seful Compartimentului Vinatoare din cadrul Regiei Romsilva
Bacau. El este unul din oamenii care l-au insotit pe Ceausescu in toate descinderile
sale de la Pralea.
Ramurile copacilor din jur erau taiate, sa nu-l
zgiriie pe primul vinator al tarii
In perioada 1977 - 1989, Ceausescu a venit de sapte
ori sa vineze la Pralea. Vinatorile au avut loc pe 21 sau 22 septembrie, zile
in care boncaluitul cerbilor se afla la apogeu si animalul vine usor in bataia
pustii. Niciodata nu a stat la cabana mai mult de o noapte. Cu exceptia primei
vinatori, intoteauna a fost insotit de Iosif Banc si Emil Bobu. De trei ori,
i-a tinut companie si consoarta. In 1985, Ceausescu a dat lovitura, impuscind
trei cerbi, dintre care unul medaliabil in aur. In ce priveste cel mai mare
trofeu, Gheorghe Mantescu spune ca Ceausescu a detinut trofeul mondial cu un
cerb impuscat in 1985, dar care a fost prins in padurile de la Soveja, Vrancea,
si nicidecum la Pralea.
Pregatirile pentru vinatorile lui Ceausescu
incepeau inca din primavara si aveau loc in fiecare an, indiferent daca el
venea sau nu la Pralea. Silvicultorii faceau carari in toata zona pentru ca, in
orice moment al vinatorii, Ceausescu sa poata schimba traseu. " In zona au
existat 180 de kilometri de carari, pe care le intretineam cu multa grija
", povesteste Gheorghe Mantescu. Din luna august, fiecare drumeag era
curatat cu grija de buruieni, de cioturi, iar ramurile copacilor din jur erau
taiate, pentru ca seful statului sa nu se zgirie cumva. Vinatul era hranit pe
tot parcursul anului. In zona se ridicau foisoare pentru observarea animalelor.
Ca sa nu se intoxice vinatul, platforma Borzesti
era oprita cind vina Ceausescu
Cam cu o saptamina inainte de sosirea lui
Ceausescu, in zona apareau securistii. Padurea era minutios cercetata, cu
detectoare. Oamenilor din satul Pralea, amplasat pe drumul intre Caiuti si
cabana, li se interzicea din timp sa iasa din curti in zilele in care Ceausescu
trecea spre padure. Cu doua zile inainte, aparea Directia a V-a si numarul
securistilor se inmultea.
Citiva medici de la Sanepid cercetau alimentele si
calitatea apei iar primul secretar urmarea ca fiecare copacel sa fie la locul
lui. Pe timpul sederii lui Ceausescu la Pralea, securistii inconjurau vila, dar
nu mai mult de atit, pentru ca vinatul sa nu fie speriat. Combinatele de pe
platforma Borzesti se opreau, pentru ca mirosurile de chimicale sa nu ajunga la
nasul inaltilor oaspeti si sa nu indeparteze vinatul.
Pentru Elena Ceausescu au fost construite trei
iazuri in fata cabanei in care era adus pastrav de la crescatoria din Slanic
Moldova. Inaltei tovarase ii placea sa se delecteze cu undita in mina, in timp
ce barbatii mergeau la vinatoare. Cind se plictisea de pescuit, juca septic si
popa prostu' cu nevestele lui Bobu si Banc. Era o pretentioasa la mincare:
dorea doar "pui da baba" - adica de tara - si pastrav de apa
curgatoare, nu de pastravarie. Bucatarul Dorel Stoleru, patronul de acum al
cofetariei Garnuf, este cel care i-a gatit lui Ceausescu ceea ce dorea: ciorba
de vita cu multa verdeata si batal la rotisor. La masa i-a servit Romica
Botezatu, astazi director la restaurantul Parcul Trandafirilor. In fiecare an,
la fabrica de lapte din Bacau s-a pregatit un imens tort de inghetata asortata,
din care s-au delectat inaltii oaspeti.
Ceausescu avea curajul sa impuste singur un cerb
In ce priveste vinatoarea propriu - zisa, Gheorghe
Mantescu sparge mitul. " Lui Ceausescu ii placea sa impuste singur
animalul si in padure mergea doar el, un aghiotant, un armurier si un inginer
silvic, care il conducea. Nimeni nu ii impusca vinatul, asa cum se spune. Ii
placea sa mearga kilometri intregi pe jos, pina prindea un cerb ",
povesteste el. Conform spuselor inginerului Mantescu, Ceausescu nu a impuscat
niciodata la Pralea altceva decit cerbi. Lui i-a ramas in minte, intiparita
pentru toata viata, costumatia cu care seful statului venea la vinatoare:
pantaloni de lina verde, cu fermoar pe picior, bocanci de teren, geaca gri si
celebra sa şapca proletară."
.jpg)
.jpg)
