Diaspora şi zăpada mioritică

De la un cititor din Malaga (Spania). Probabil a urmărit cu interes evoluţia condiţiilor meteorologice din ţara natală şi nebunia mediatică de rigoare. Cuprins cu siguranţă de un dor sfâşietor, a răbufnit pătrunzător de fiziologic...

În exclusivitate: Ce arată recensămâtul pentru oraşul tău? Vezi aici!

  Lăsând deoparte veridicitatea integrală a datelor, RPL 2011 demonstrează un fapt clar: contracţia generalizată a mediului urban, afirmaţie pe deplin demonstrată la nivelul judeţelor Moldovei. Din cele 55 de oraşe care formează reţeaua urbană a Moldovei Apusene, doar două au înregistrat creşteri, şi aceste anemice: Salcea (Suceava) şi Odobeşti (Vrancea) - fig 1. Situaţii dramatice se constată la unele oraşe care au pierdut aproape o treime din populaţie: Roman, Târgu Frumos, Oneşti, Buhuşi, Adjud, Bicaz...

Fig. 1 Ponderea populaţiei la RPL 2011 din populaţia existentă la RPL 2002

   În valori absolute, scăderile cele mai mari aparţin oraşelor din eşalonul superior (reşedinţe de judeţ şi o parte a municipiilor) care au pierdut efective impresionante, care ajung la mărimea demografică a unor adevărate localităţi urbane (Galaţi 67000 persoane, Iaşi  57000 persoane, Bacău 42000 persoane, Focşani 28000 persoane etc.) - fig. 2.

Fig. 2. Dinamica populaţiei oraşelor din Moldova între ultimele două recensăminte (valori absolute)

   Cu toate aceste mutaţii demografice profunde, scăderea generalizată a populaţiei nu a determinat bulversări în ierarhia urbană a Moldovei (fig.3), cele câteva fluctuaţii aparţinând oraşelor de talie mică (Odobeşti, Târgu Frumos, Panciu, Caşvana, Bicaz), multe dintre ele reprezentând un melanj rururban a cărui doar eticheta administrativă poartă numele de "oraş". O reţea urbană aşezată, a cărei structură ierarhică dăinuie de la 1930.

Las cititorului bucuria de a descoperi şi alte comparaţii, în aşteptarea unor rezultate oficiale finale care - teoretic- ar putea aduce mici reajustări...

Fig. 3. Modificări în ierarhia urbană a Moldovei Apusene

Fig. 4. Populaţia oraşelor din judeţele Moldovei la recensământul populaţiei din 2011

ÎN EXCLUSIVITATE: HARTA SCHIMBĂRILOR DEMOGRAFICE DIN JUDEŢUL BACĂU

     O imagine grafică a schimbărilor demografice din localităţile judeţului Bacău, după publicarea rezultatelor provizorii ale Recensămîntului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011. Pentru corelarea optimă cu datele penultimei recenzări, a fost păstrată structura administrativ-teritorială existentă la recensământul din anul 2002, populaţia comunelor înfiinţate ulterior fiind adăugată la numărul populaţiei stabile a comunelor din care acestea s-au desprins (Buciumi din Ştefan cel Mare, Gioseni din Tamaşi, Iteşti din Bereşti-Bistriţa, Odobeşti din Secuieni, Prăjeşti din Traian şi Sărata din Nicolae Bălcescu).

Harta dinamicii populaţiei judeţului Bacău între recensămintele din anii 2002 şi 2011

Iluzii optice băcăuane

Un fum sfinţit sau o clopotniţă poluantă?

Integra 2012 la Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău

    La Centrul de Afaceri şi Expoziţii “Mircea Cancicov” Bacău s-a inaugurat astăzi a doua expoziţie de maşini şi utilaje agricole “Integra 2012", care va rămâne deschisă până duminică, 5 februarie. Specialiştii agronomi din mai multe judeţe ale Moldovei dar şi vizitatorii mai puţin avizaţi  au putut admira “pe viu” ultimele realizări agrotehnice (adevăraţi coloşi care taie răsuflarea!), sosite pe filiera unor firme occidentale de prestigiu  (MAP, Deutz ş.a.) - foto. Pe când vom vedea asemenea bijuterii duduind prin văile din Stănişeşti, Plopana, Strugari sau Parincea?

Rezultate comparative recensăminte 1992, 2002, 2011

Evoluţia numerică a populaţiei judeţelor României la nivelul ultimelor trei recensăminte (1992, 2002 şi 2011) - care evidenţiază şi mai pregnant declinul demografic al neamului românesc - este disponibilă pe harta interactivă care poate fi accesată  AICI, dând clic pe fiecare judeţ.

Şocant: cauza scăderii dramatice a populaţiei Bacăului

     Judeţul Bacău deţine recordul naţional la numărul de locuitori pierduţi între anii 2002 şi 2011: nu mai puţin de 123000 de băcăuani au dispărut din statistici, faţă de 116 mii doljeni, 112 mii gălăţeni sau 101 mii nemţeni. După îndelungi şi profunde analize am descoperit cauza acestei tragice diluări demografice: hazardurile climatice de neimaginat, care determină inversarea legităţilor naturii: temperatura maximă mai scăzută decât temperatura minimă, conform datelor furnizate de institutul de profil (foto). 

     Pe principiul cauză – efect, corelat cu cel al dominoului sistemic în varianta Tabinet, aşteptăm confirmarea oficială şi a altor fenomene inexplicabile, care au final au condus la plasarea judeţului în fruntea unităţilor administrative repulsive: curgerea înspre amonte a apelor Bistriţei, invazia de lăcuste pe vârful Grinduşu (Munţii Tarcău) sau apariţia curgerilor de lavă pe fundul lacului Bereşti...

Rezultatele recensământului din 2011 pentru judeţul Bacău: JALE!

În exclusivitate, doar pe deferlări.ro:

     Comunicatul de presă al INS Bucureşti din această după-amiază, privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011, a certificat o situaţie previzibilă, a cărei mare neconoscută rămăsese doar intensitatea declinului demografic. Acum am aflat că suntem mai puţini cu două milioane: 19, 042 milioane de suflete, care formează populaţia stabilă (fizic) şi probabil labilă din alte puncte de vedere...

   Judeţul Bacău a căzut puternic de pe locul 5 în topul celor mai populate judeţe (la recensământul din 2011 eram după Prahova, Iaşi, Dolj şi Constanţa, încadrându-ne în categoria unităţilor administrative cu peste 700 de mii de locuitori) tocmai pe poziţia a noua. Cu 583588 locuitori ne situăm după Prahova, Iaşi, Cluj, Timiş, Constanţa, Dolj, Suceava (!) şi Argeş, pierzând peste 17% din populaţie. O adevărată „bulversare” a ierarhiei, despre care vom mai avea prilejul să vorbim.

Un pic mai bine ne situăm la dinamica numărului de clădiri (172602, cu 7% mai mult decât la penultimul recensământ) şi a locuinţelor (267970, reprezentând un plus de 4,3% la fondul locativ). Datele referitoare la structura etnică indică o scădere a românilor din judeţ de la 97,46% la 96,13%...Sună bine per ansamblu?

Fig.2: Distribuţia populaţiei stabile pe judeţe la RECENSĂMÂNT 2011 - Sursa: INS

UPDATE: 

POPULAŢIA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE DIN JUDEŢUL BACĂU (SURSA: DJS BACĂU, comunicat de presă 2 februarie 2012)

MUNICIPIUL BACĂU: 133460 locuitori. Mi s-a confirmat ceea ce am scris acum două luni în articolul "SCENARIU DEMOGRAFIC TERIFIANT PENTRU BACĂU?" (clic pe titlu)!

MUNICIPIUL MOINEŞTI 20855

MUNICIPIUL ONEŞTI 36004

ORAŞ BUHUŞI 13191

ORAŞ COMĂNEŞTI 18390

ORAŞ DARMĂNEŞTI 11508

ORAŞ SLĂNIC - MOLDOVA 4056

ORAŞ TÂRGU OCNA 10602

AGAS 5651

ARDEOANI 2124

ASAU 6520

BALCANI 7084

BARSANESTI 4477

BERESTI-BISTRITA 1864

BERESTI-TAZLAU 5174

BERZUNTI 4497

BLAGESTI 6585

BOGDANESTI 2515

BRUSTUROASA 3086

BUCIUMI 2808

BUHOCI 3874

CAIUTI 5100

CASIN 3300

CLEJA 6621

COLONESTI 2034

CORBASCA 4537

COTOFANESTI 3079

DAMIENESTI 1669

DEALU MORII 2722

DOFTEANA 9015

FARAOANI 3840

FILIPENI 2172

FILIPESTI 4189

GAICEANA 3009

GARLENI 5664

GHIMES-FAGET 5063

GIOSENI 3080

GLAVANESTI 3208

GURA VAII 4544

HELEGIU 6314

HEMEIUS 4494

HORGESTI 4330

HURUIESTI 2501

ITESTI 1557

IZVORU BERHECIULUI 1467

LETEA VECHE 5491

LIPOVA 2814

LIVEZI 4859

LUIZI-CALUGARA 3333

MAGIRESTI 3883

MAGURA 3987

MANASTIREA CASIN 4607

MARGINENI 7428

MOTOSENI 3384

NEGRI 2548

NICOLAE BALCESCU 6637

ODOBESTI 2271

OITUZ 7927

ONCESTI 1587

ORBENI 3686

PALANCA 3261

PANCESTI 3772

PARAVA 2577

PARGARESTI 4330

PARINCEA 3436

PARJOL 5404

PLOPANA 2863

PODU TURCULUI 4387

PODURI 6747

PRAJESTI 1686

RACACIUNI 7006

RACHITOASA 5000

RACOVA 3175 4

ROSIORI 2034

SANDULENI 3787

SARATA 1860

SASCUT 8128

SAUCESTI 4530

SCORTENI 2537

SECUIENI 2049

SOLONT 3208

STANISESTI 4342

STEFAN CEL MARE 4556

STRUGARI 2376

TAMASI 2631

TARGU TROTUS 4836

TATARASTI 2335

TRAIAN 2194

UNGURENI 3265

URECHESTI 3217

VALEA SEACA 3581

VULTURENI 2015

ZEMES 4187 

Străzi cu limitatoare de viteză

Pentru creşterea gradului de siguranţă pentru cel puţin 25 de treceri pietonale, Primăria Bacău a luat decizia de a monta limitatoare de viteză pe următoarele străzi: Bicaz, Aeroportului, Henri Coandă, Aviatori, Bucegi, Vasile Pârvan, Oituz, Vasile Alecsandri, Miron Costin, Prieteniei, Logofăt Tăutu, Tipografilor, Venus, Alecu Russo. Limitatoarele de viteză vor fi semnalizate cu indicatoare de reducere a vitezei până la 30 de km/oră și denivelare pentru limitarea vitezei.

Aceste măsuri, precum și locațiile, au fost stabilite de comun acord cu reprezentanții Poliției municipiului Bacău, Serviciul Circulație. Lucrările de montare a dispozitivelor  vor începe imediat ce vremea va permite.

Sursa: comunicat Primăria Bacău

8 noi locuri de joacă în Bacău

Primarul Municipiului Bacău, Romeo Stavarache, a decis construirea, în acest an, a opt noi locuri de joacă pentru copii. Investiția a fost prezentată Consiliului Local și se regăsește în proiectul de buget pentru anul 2012, proiect aprobat de consilieri. Cele opt noi locuri de joacă vor fi amenajate atât în curțile unor grădinițe cât și în imediata vecinătate a blocurilor de locuințe, și sunt dispuse în mai multe cartiere ale orașului, inclusiv în Izvoare și Șerbănești.

Noile locuri de joacă se vor construi la Grădinița nr. 29, la Școala nr. 1 - Izvoare, la Școala "Nicu Enea" - Șerbănești, și pe străzile Castanilor nr. 6, Calea Mărășești nr. 195-197, Mioriței nr. 1, Aviatorilor nr. 11, Digu Bârnat nr. 19, ANL Letea.

”Investiția în copii este cea mai importantă și mereu a reprezentat o prioritate pentru mine. Cred că toți copiii din oraș trebuie să se bucure de locuri de joacă moderne și sigure, așa că am alocat și în acest an fonduri pentru toate cartierele. Trebuie să-i scoatem pe cei mici din fața calculatorului, să-i învățăm să se joace, să facă mișcare, să socializeze. De aceea, în ultimii ani, am amenajat 42 de noi locuri de joacă în oraș, la care se vor adăuga cele opt pe care le vom construi în acest an” - Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău.

Suma alocată pentru construirea celor opt noi locuri de joacă este 450.000 lei. Toate locurile de joacă vor fi prevăzute cu covor elastic de cauciuc pentru protecția copiilor și vor fi dotate cu leagăne, ziduri cățărătoare, gropi cu nisip etc, mobilier omologat potrivit normelor Uniunii Europene.

 Sursa: comunicat de presă Primăria municipiului Bacău