Încadrată prea strâns de construcţiile de dată mai recentă, ridicate la intersecţia străzilor Războieni şi Oituz, singurul lăcaş de cult din oraş cu hramul Sfântul Ioan trece de multe ori neobservat de către citadinul grăbit al zilelor noastre. Nemeritat am zice noi, chiar dacă nu se cunosc multe detalii despre istoricul bisericii cu o vechime de două secole. Puţinele surse bibliografice relevă însă câteva aspecte inedite, demne de amintit:
- este cea mai veche biserică din Bacău, după
Precista, ctitorie ridicată în vremea lui Ştefan cel Mare, de fiul său,
Alexandru (sfinţită la 1 ianuarie 1491). Despre această biserică, cronicarul
Costache Radu amintea la 1906, în monografia Bacăul de la 1850-1900,
următoarele:
„La 1800, Ioan Mocanu a făcut biserica Sf. Ioan
Botezătorul, în zilele P.S.S. Gherasim, episcop al Romanului. N-am putut a mă
informa cine era acel creştin Ioan Mocanu. Presupun însă că trebuie să fi fost
un răzeş bogat sau un negustor înstărit. S-a făcut apoi zestre bisericii, mai
multe case din oraş lăsate prin testament de negustori şi altele date ca danie.
Testamentul lui Iamandi sîn Mihalache Margărint din anul 1831 august,
glăsuieşte că venitul acelor dugheni ce le lasă bisericii să fie pentru
slujbaşii bisericii şi pentru pomenirea lui măcar de patru ori pe an prin
parastase; şi că dughenile să nu se înstrăineze. S-a ţinut până astăzi
orânduirea testatorului, dar astăzi locul acelor dugheni - căci casele nu mai
sunt - s-a vândut cu 8000 de lei.”
Alte surse merg pe ipoteza că biserica a fost
zidită câţiva ani mai târziu, în
perioada 1803-1813, adăugând şi un al doilea ctitor, tot Ioan: preotul iconom
Ioan Moisă. Cu toată vechimea apreciabilă, obiectivul religios nu apare însă în
lista monumentelor istorice băcăuane.
- înainte de apariţia şcolilor publice, lăcaşul a
funcţionat la începutul secolului al XIX-lea, ca un adevărat centru
educaţional, în care, fetele şi băieţii au deprins taina slovelor româneşti. Psaltirea, ceaslovul, rugăciunile
şi Evanghelia au reprezentat pentru mulţi copii o primă întâlnire cu miracolul
cărţilor.
- în cimitirul bisericii a fost înmormântat Ionică
Tăutul, poet şi om politic progresist, autorul proiectului de constituţie din
1822 cunoscut sub numele de „Constituţia cărvunarilor”, prin care se încerca
introducerea unui sistem modern de guvernare în Principatele Române.
Chiar dacă nu mai păstrează integral aspectul iniţial (reparaţii
capitale în perioada 1924-1930, consolidări în 1979-1980, restaurarea întregii picturi în anii 1980 şi
1992, construirea gardului din fier forjat în 1990 ş.a.), prin frumuseţea sobră
a arhitecturii şi prin rolul jucat în istoria modernă a Bacăului, biserica
„Sfântul Ioan” posedă toate atributele pentru a (re)deveni un obiectiv
important pe harta culturală a oraşului. Până la acest deziderat, un cald LA
MULŢI ANI tuturor băcăuanilor cu numele de Ion, Ioana, Nelu, Ionuţ, Ionica sau
alte nume derivate din acestea!
Biserica "Sfântul Ioan" din Bacău