Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, decembrie 31, 2011
vineri, decembrie 30, 2011
joi, decembrie 29, 2011
En passant
Oraşele poartă stigmatul trecerii timpului şi, ocazional, promisiunile epocilor viitoare (Marguerite Yourcenar)
miercuri, decembrie 28, 2011
România în aer. Cum zboară Bacăul?
În pofida dificultăţilor de ordin economic, sectorul
transportului aerian din România cunoaşte în ultimii ani o dinamică ascendentă
atât ca diversificare a destinaţiilor oferite curselor regulate cât şi din
punct de vedere al traficului de pasageri. Cele 16 aeroporturi civile au căpătat treptat rang de aeroport
internaţional, deşi pentru o parte din ele (Tulcea şi Caransebeşul sunt cele
mai bune exemple), titulatura este hilară, ţinând cont de traficul sporadic de
care dispun.
O analiză sumară a puţinelor date publice existente
la nivelul infrastructurii aeroportuare scoate totuşi în evidenţă câteva
aspecte cred interesante:
-
din totalul estimat la 10,3 milioane de
pasageri transportaţi în anul 2010 la nivelul întregii ţări, capitalei îi
revine partea leului, reprezentată de o pondere de peste 68% din traficul de călători. Cele două aeroporturi (“Henri Coandă”
București – Otopeni, cu 4,9 milioane pasageri şi “Aurel Vlaicu” – Băneasa, 2,1
mil. pasageri) rămân în continuare porţile internaţionale majore de acces şi în
acelaşi timp puncte nodale ale traficului intern.
-
ultimii ani confirmă tendinţa de polarizare regională, Timişoara, Cluj-Napoca
şi Bacăul facilitând accesul populaţiei la serviciile de transport aerian din
întreaga regiune istorică în care se localizează. Primele două aeroporturi sunt
de altfel singurele din provincie care au reuşit de curând depăşirea pragului
psihologic de un million de pasageri, detaşându-se net de celelalte oraşe (fig. 1).
Singura incertitudine rămâne
zona Ardealului, unde Sibiul şi Târgu Mureş au înregistrat o creştere
semificativă a traficului, fără ca vreunul din oraşe să se detaşeze net în
ocuparea poziţiei secunde. Interesant de urmărit dacă aceasă dinamică se va
păstra şi în anii viitori, pentru a demonstra că tendinţa nu este una
conjuncturală, pusă pe seama vizibilităţii crescute a capitalei culturale a
anului 2007 şi respective a unor investiţii importante făcute în oraşul de pe
Mureş
-
Bacăul nostru se pare că a câştigat pentru viitorul apropiat supremaţia în
Moldova, ultimii patru ani aducând aproape o triplare a traficului de pasageri (fig. 2, sursa datelor: bacauairport.ro).
Localizarea centrală, la
distanţe reduse de principalele oraşe ale regiunii, precum şi avantajul unei
piste cu parametri tehnici superiori (2500 m lungime, 80 m lăţime) au
constituit atuuri pentru care Bacăul a înregistrat anul trecut un trafic cu 50%
mai mare decât concurentul de pe Bahlui. Concesionarea în anul 2009 a
aeroportului băcăuan pentru o perioadă de 34 de ani către compania “Blue Air”,
deşi criticată/contestată de către o parte a eşichierului politic, a adus
un suflu nou obiectivului deschis pentru transportul public de pasageri şi
marfă la data de 1 aprilie 1946 (actualul sediu al aerogării datează din 1971),
suflu care nu se rezumă doar la o politică investiţională consecventă. O bilă
albă pentru oraşul lui Bacovia în tradiţionala competiţie (?!) cu dulcele târg.
Bilă sau doar balon de săpun, pentru că în România legităţile economice şi
geografice pot fi date uşor peste cap…
Etichete:
investitii,
strategii,
Utilităţi
55 km de speranţă
Recenta reabilitare a drumului judeţean DJ 252 poate fi considerată
una din cele mai importante reuşite pentru infrastructura rutieră a judeţului
Bacău. Cei 55 de km modernizaţi pe traseul Huruiesti - Găiceana - Parincea-Bibireşti - Buhoci (fig. 1) reprezintă o şansă de a scoate din izolare şi promiscuitate aproape 20000 de
locuitori ai comunelor Parincea, Găiceana, Huruieşti, Pâncesti, Buhoci şi
Ungureni, situate într-una din cele mai sărace regiuni geografice din ţară. O
şansă pentru dezvoltarea întregii zone care desparte bazinul hidrografic al
Siretului de cel al Bârladului, dominate de un interfluviu prelung (Culmea
Arinoasa), prea puţin atractiv pentru practicarea unei agriculturi intensive,
datorită versanţilor abrupţi care urcă la una din cele mai mari altitudini din
această parte a Podişului Moldovei (525 m în Dealul Poiana Neamţului, la
sud-est de satul Soci, altitudine egală cu cea din vatra staţiunii montane
Slănic-Moldova!).
Un prim pas. Nu trebuie uitat însă că o cale de comunicaţie
nu reprezintă decât unul din factorii de localizare ai unei economii care se
doreşte a depăşi stadiul de subzistenţă. Altfel ne vom plimba peste ani prin
zonă ca într-o rezervaţie amazoniană sau no
man's land.
Etichete:
Colinele Tutovei,
investitii,
judeţ,
Utilităţi
marți, decembrie 27, 2011
Revelion în centrul Bacăului
Pentru cei care iubesc petrecerile în sânul comunităţii, ideea rămâne valabilă, la fel ca şi în anii trecuţi.
Propuneri verzi pentru edili
De un deceniu, acoperişurile verzi sau grădinile suspendate nu mai reprezintă deloc o noutate în arhitectura ecologică a oraşelor, de la New York şi până la Beijing. Ultimul proiect ambiţios vine acum din Beirut (clic AICI). Prin Bacău nu s-ar putea încerca? Desigur, fâţa (ori octogenarul, după caz) de la celebrele noastre asociaţii de locatari ar strâmba din nas, cu putere de literă de lege...
Ar fi de domeniul SF-ului să avem o perspectivă ca cea de mai jos? Intrăm şi noi în anul 2012. Totuşi.
luni, decembrie 26, 2011
Centura Bacăului, cea mai ieftină autostradă?
Conform
zf.ro, "Ministerul Transporturilor vrea să construiască centura Bacăului la
standard de autostradă cu circa 97 de milioane de euro, în contextul în care
lungimea şoselei este de 30,8 kilometri, potrivit unor hărţi prezentate de
instituţie. Cu alte cuvinte, centura Bacăului, ce ar urma să fie scoasă la licitaţie în
luna martie, va costa circa 3,1 milioane de euro pe kilometru. Astfel, această
centură va fi cea mai ieftină autostradă construită în România, în contextul în
care costul mediu al unui kilometru de autostradă în România se ridică la circa
9 milioane de euro. În prezent se află în execuţie circa 434 de kilometri
de autostradă, cu o valoare totală de peste 4 miliarde de euro."
Articolul complet în ZIARUL FINANCIAR.
Etichete:
investitii,
strategii,
străzi,
Utilităţi
deferlări.ro în 2011. Top recomandări.
Orice
final de an aduce şi o necesară retrospectivă a celor mai
importante evenimente petrecute de-a lungul a 12 luni efervescente. Din
punctul de vedere al deferlărilor, este primul an de blogging cu ceva coerenţă,
în care, prin frecvenţa postărilor şi tematica aleasă, am încercat să prezint
băcăuanilor aspecte relevante din viaţa comunităţilor circumscrise limitelor judeţului Bacău. Aproape 500 de postări,
peste 70000 vizitări de pagină, 25000 de vizitatori unici, un domeniu propriu
începând cu luna noiembrie. Mai importante decât statisticile sunt însă noile
experienţe avute în calitate de blogger, persoanele nou cunoscute, dorinţa
comună de a promova Bacăul pe net. Şi satisfacţia personală de a vedea că în
vocabularul multor băcăuani a intrat un nou cuvânt: deferlări.
Pentru
că, firesc, nu întotdeauna cele mai vizitate articole intră şi în categoria
recomandărilor (deh, un vernisaj nu se poate lupta cu anunţarea unui festival
al berii, spre exemplu...), am încercat mai jos o selecţie - incompletă - din
articolele postate pe blog de-a lungul anului, pe care le consider relevante
din perspectiva nişei domeniului la care deferlări.ro a accesat. Pentru a citi
integral articolul daţi clic pe titlu.
CATEGORIA URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI:
CATEGORIA ANALIZE
ŞI STUDII:
CATEGORIA ETERNA
ŞI FASCINANTA ROMÂNIE (CLASIC ROMÂNESC):
CATEGORIA PROMOVAREA
JUDEŢULUI:
CATEGORIA MEMORIA LOCURILOR. BACĂUL
DE ALTĂDATĂ:
CATEGORIA MEDIU:
În final aducem
mulţumiri toturor cititorilor care au zăbovit pe blog în 2011, mulţumiri pentru
aprecierile şi recomandările făcute, trăind speranţa ca şi la anul vom reuşi să
ţinem aproape prin teme de interes citadin şi nu numai. Făcând o paralelă cu
legenda meşterului Manole, fac apel la fibra optimismului nostru ancestral şi sper că noul an va aduce limanul românesc mai aproape de orizonturile
dorite, că permanenta deferlare spre linia de ţărm va cunoaşte mult mai multe
acumulări decât alunecări, erodări sau meandrări fără rost, pentru o construcţie
cât mai durabilă a spaţiilor noastre interioare şi colective.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)