De ce nu este vizibilă România pe hartă?

    Locație într-o zonă selectă a Bacăului. La baza unui bloc, în micul spațiu verde aferent, o duzină de scutece de unică folosință (gen pampers), plini ochi, înodați cu grijă și trimiși cu precizie peste geam. Mai multe generații, după starea de degradare, demonstrând o practică consecventă (foto).

   Ridic ochii și văd izolație exterioară proaspătă, termopane, arcade făcute la balcoane, în stilul verandelor mediteraneene. Păcat de toate acestea. La asemenea comportament, degeaba au plecat proprietarii la muncă pentru a demonstra acasă câștigurile materiale, după ce au fost ani de zile slugi la coccisuri octogenare. Unii ar spune: tipic românesc. Mie îmi vine în minte o imagine șugubeață, mustind însă de o ironie amară, despre motivele pentru care România nu este vizibilă pe planiglob.

Poate că și situația de mai sus s-ar încadra la acele motive…

Ce ne arată recensământul populaţiei la nivel naţional şi pentru judeţul Bacău?

    Cu ghionturi şi derapaje, recensământul s-a terminat. Nu însă şi prelucrarea datelor, pentru a căror finalizare la nivel preliminar vom avea de aşteptat până când vor înflori teii (!). Câteva concluzii se pot trage totuşi, chiar dacă „orice comparaţie între informaţiile difuzate astăzi şi datele oficiale privind populaţia stabilă a României, rezultate în urma precedentelor recensăminte de populaţie, din 1992 sau 2002, sunt lipsite de relevanţă” (declaraţie de presă, 1 noiembrie 2011), datorită neincluderii în cercetarea statistică a angajaţiilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ai celor patru servicii secrete (SRI, SPP, SIE, STS) şi militarilor (?!). Chiar dacă aceştia consumă cca 40% din cheltuielile anuale ale statului cu bugetarii, din punct de vedere numeric, la nivelul unităţilor administrative nu pot aduce modificări semnificative ale populaţiei judeţelor şi oraşelor. Cu alte cuvinte, tendinţele demografice sunt destul de clare. Succint am putea enumera:

 - continuarea evoluţiei descendente a populaţiei României. Singurul pariu care s-ar mai putea pune este cel legat de atingerea pragului de 20 milioane de locuitori, atunci când vor fi date publicităţii rezultatele definitive. Deocamdată vorbim de 19599506 persoane recenzate. Din punctul meu de vedere nu mai are nicio relevanţă pragul respectiv, regresul demografic fiind elementul cheie pentru politicile publice viitoare;

 - pierderea, pe ansamblu, a atractivităţii mediului urban, care îşi diminuează efectivele. Va fi interesant de văzut dacă nu vom asista la o răsturnare a ponderii dintre populaţia urbană şi cea rurală, devenind în acest caz un adevărat „studiu de caz” pentru Uniunea Europeană;

- modificarea ierarhiei urbane naţionale, în care eşalonul oraşelor mari, de peste 300000 locuitori se va subţia vizibil şi o parte a oraşelor mijlocii va dispărea sub pragul de 50000 de locuitori. Relativul dinamism economic al Clujului, Timişoarei şi Constanţei îşi va spune cuvântul şi în detaşarea lor faţă de restul „metropolelor regionale” (Craiova, Iaşi, Braşov);

-previzibil, la nivelul judeţului Bacău, toate cele 8 oraşe au înregistrat scăderi, care însă nu vor determina rocade între oraşele mici. Scăderi cu intensitate maximă sunt înregistrate, pentru moment, în dreptul localităţilor Slănic-Moldova (75,2% din populaţia din 2002) şi Oneşti (77.8%). Cea mai stabilă situaţie apare la Moineşti, unde numărul celor recenzaţi reprezintă 86,4% din populaţia stabilă existentă la penultimul recensământ. Municipiul Bacău ocupă o poziţie intermediară (84,3%), detaşându-se însă prin valorile absolute (deficit de peste 27 de mii de persoane, echivalent cu populaţia însumată a Comăneştiului şi a Slănicului.). Rămâne de văzut dacă ne vom păstra poziţia a XII-a în ierarhia naţională, lucru de care mă îndoiesc… Să vedem însă atunci şi cine va câştiga concursul anunţat la începutul recensământului (clic aici). 

Zâmbete la Salonul Internaţional al Umorului Bacău 2011

      O excelentă iniţiativă a Centrului Internaţional de Cultură „George Apostu” Bacău, cu sprijinul caricaturistului băcăuan Victor Eugen Mihai (VEN), a permis reluarea unei tradiţii întrerupte de peste un deceniu. La Salonul International al Umorului 2011 au participat nu mai puţin de 54 de caricaturişti din 21 de ţări, care au dat de furcă juriului în alegerea celor mai bune lucrări. În final, la premierea care a avut loc marţi seara, câştig de cauză au avut Vladimir Kazanevsky (Ucraina, Marele Premiu), Anatoly Stankulov (Bulgaria, Medalia de Aur), Raed Khalil (Premiul de Excelenţă), Pavel Botezatu şi Cristian Topan (România, ambii câştigând Premiul Special al Juriului) – foto. Toate caricaturile expuse la vernisaj pot fi considerate însă câştigătoare, prin umorul suculent, ironia fină sau inspiraţia în alegerea unor teme actuale de mare interes.

IMPORTANT: DEFERLĂRI ÎN VALURI NOI!

   Începând de astăzi, deferlările băcăuane sunt în haine noi!
  Mulţumită vouă, dragi cititori, am luat decizia - zic eu firească - de a trece pe un domeniu propriu. Mult mai uşor de accesat acum, tastând simplu: deferlari.ro.

Photo of the Day: Plâns de toamnă

Evoluţia intravilanului oraşelor din judeţul Bacău

     Eliberată de constrângerile sistemului totalitar, oraşele româneşti au avut după 1990 o dezvoltare teritorială contradictorie şi conjuncturală, în care factorii locali (aplicarea subiectivă a legilor fondului funciar, constrângerile/favorabilitatea sit-ului, reactualizarea şi respectarea planurilor urbanistice generale, existenţa unor direcţii preferenţiale de dezvoltare, evoluţia demografică, includerea unor trupuri izolate/localităţi componente în intravilan etc.)  au determinat apariţia unor tipologii atipice, marcate însă în cea mai mare parte de o evoluţie haotică, în care simpla devorare pe orizontală a spaţiului urban/suburban a primat faţă de minimele principii ale amenajării teritoriului şi urbanismului. 

    Judeţul Bacău nu face excepţie, intravilanul celor 8 oraşe suferind modificări majore, de la scăderi consistente (Slănic-Moldova) până la o triplare a suprafeţei teritoriului (Comăneşti) – fig.1. Dacă pentru oraşele mici, unde ponderea intravilanului în suprafaţa teritoriului administrativ este redusă (Dărmăneşti 4,5%, Târgu Ocna 14,4%, Comăneşti 18%), în cazul municipiului Bacău intravilanul ocupă în prezent peste 92% din suprafaţa administrativă de care dispune, impunând mari restricţii în dezvoltarea viitoare a reşedinţei de judeţ. Soluţii urbanistice s-ar găsi. Întrebarea este dacă vor fi puse în aplicare înainte ca oraşul să se sufoce…

 Fig. 1. Evoluţia suprafeţelor ocupate de intravilanele oraşelor băcăuane între 1993 şi 2011

    La nivelul judeţelor României, singura concluzie viabilă este că suprafaţa intravilană a avut un trend ascendent. Dinamica este mai puţin relevantă (fig. 2) datorită declarării peste noapte de noi şi noi oraşe, care transformă procentele de mai jos într-un simplu exerciţiu matematic.

 Fig. 2. Suprafaţa intravilană a mediului urban, pe judeţe (Sursa: econtext.ro)

Looking for the black sheep

Halloween de groază la ROCK IT PUB!

O atmosferă cu totul specială vă aşteaptă în această noapte şi mâine pe înserat, cu multe surprize de Halloween, numai la ROCK IT PUB!

Brrrrr...

Pârgăreşti, comuna oamenilor gospodari

      Situată în extremitatea vestică a Depresiunii Caşin, la poalele ultimelor contraforturi al Munţilor Nemira (vf. Coşna, 784 m), comuna Pârgăreşti este poate mai puţin vizibilă la scara judeţului, prin cea mai mică suprafaţă dintre toate comunele (21,2 kmp) dar şi prin localizarea ei în afara axei majore de comunicaţii oferită de Valea Trotuşului. Are o populaţie de 4845 locuitori (2002), care aparţin de cinci sate: Pârgăreşti, Bahna, Nicoreşti, Pârâul Boghii şi  Satu Nou, care gravitează economic spre Târgu Ocna (cel mai apropiat oraş – 5 km) şi Oneşti. Patrimoniu istoric, redus la câteva puncte de interes arheologic, trei monumente ale eroilor şi la biserica romano-catolică din Bahna (construită în anul 1900) este completat de un cadru natural pitoresc, care oferă largi perspective către Depresiunea Tazlău-Caşin. 

    Dincolo de această scurtă radiografie geografică, Pârgăreştiul impresionează plăcut prin calitatea oamenilor. Rar mi-a fost dat să văd prin judeţ sate de gospodari, în care abia mai există vreun gard rupt, un acoperiş degradat sau vreo grădină lăsată pârloagă. Şcoli reabilitate şi bine echipate (există chiar şi un teren de sport cu gazon sintetic), două biserici romano-catolice care impresionează prin dimensiuni şi arhitectură, parcuri recent amenajate în Pârgăreşti şi Satu Nou sunt câteva elemente care demonstrează ataşamentul oamenilor pentru locurile natale şi pentru valorile adevărate ale comunităţii. Au luat şi ei calea pribegiei peste mări şi ţări. Mulţi s-au întors însă şi au utilizat cu chibzuială fiecare ban câştigat cu năduf, demonstrând că mai pot exista şi sate româneşti în care să-ţi facă plăcere să trăieşti.

Calculează al câtelea om de pe planetă eşti!

    Inventivitatea în web pare că nu are limite. Confirmarea ne este oferită de data aceasta de brandul atât de serios al BBC-ului, care a născocit o aplicaţie pentru a descoperi unde vă aflaţi în curba evoluţie demografice actuale a Terrei. Introducând data naşterii, vi se oferă (estimativ) „numărul de ordine” al apariţiei dumneavoastră în specia umană. Joculeţul online a fost creat în acord cu estimările Organizaţiei Naţiunilor Unite, care preconizează depăşirea în câteva zile (!) a pragului de 7 miliarde de locuitori, un nou moment istoric al dinamicii populaţiei. Nu ni se spune însă care model demografic a fost preluat: cel optimist (creştere lentă şi stagnare) sau cel catastrofic (continuarea creşterii susţinute până la un moment în care mediul va intra în colaps). Oricum, nu este decât un joculeţ, dar care are ineditul său incontestabil. Încercaţi-l  aici.