Lucrări de reameajare a locurilor de joacă din Bacău

      Au demarat lucrările de reamenajare a unor locuri de joacă din oraş. Este vorba de amplasamentele situate pe str. Hatman Berescu (cartier "Ştefan cel Mare", suprafaţă 1115 mp) – foto, str. Bicaz nr. 7 (550 mp), str. Teiului (cartier A.N.L., 600 mp), str. Costache Negri nr. 3-5 (463 mp) şi str. Republicii 73 - Aeroportului 76 A (600 mp). Locul de joacă din Parcul "Cancicov" va fi şi el reabilitat, echipamentele  urmând a fi schimbate cu altele moderne.

         Modernizarea acestor spaţii de joacă se încadrează în obiectivele prioritare de investiţii ale acestui an pentru administraţia locală: „Ca şi trotuarele, locurile de parcare şi spaţiile verzi, şi locurile de joacă reprezintă o prioritate a acestui an. Este necesar să existe locuri în care copiii să se poate destinde, să socializeze, să fie atraşi de natură şi de mişcare în aer liber” (Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău).

Foto: locul de joacă pentru copii de pe str. Hatman Berescu (Parcul "Nord"), 1 septembrie 2011

Harta localurilor din Bacău

  O excelentă idee pusă în practică pentru centrul istoric al Bucureştilor. În Bacău nu s-ar putea încerca un astfel de proiect, respectând desigur proporţiile?

Sursa foto:gandul.ro

Femela relictă din Parcul Trandafirilor

     Ca specie reclictă ce este, Ginkgo biloba (sau arborele pagodelor, cum este cunoscut popular) a văzut o mulţime, de la dinozauri şi formarea Carpaţilor până la mersul legănat al frumuseţilor locale prin centrul oraşului. 

     Reprezentantul din Parcul Trandafirilor este un exemplar viguros, cu un habitus fastigiat care îl face remarcat de departe. Unul din puţinele monumente ale naturii ale oraşului care are o stare bună de vegetaţie. 

    Mai puţin cunoscut este faptul că exemplarul în cauză este femelă, dat fiind faptul că specia prezintă o caracteristică mai rar întâlnită în lumea vegetală: este dioică, adică  arborele poate avea numai flori mascule sau numai flori femele. Doar exemplarele femele formează fructe de tip drupe false, care seamănă cu o cireaşă sau caisă galben-verzui. De altfel, numele genului, Ginkgo, vine din cuvântul chinezesc Ginkyo, ceea ce înseamnă “caisa de argint”.  Numele speciei, biloba, vine de la faptul ca frunza sa, în forma de evantai, are o crestătura în mijloc, formându-se, astfel, doi lobi.

    Frunzele sunt verzi cât timp au căldură, dar peste câteva săptămâni vor ajunge la un galben viu, de o frumuseţe care a fascinat pe cel care a avut norocul sa le vadă, deoarece de multe ori se întâmplă ca acestea să cadă  în decurs de numai câteva ore. 

Un nou târg organizat de C.C.I. Bacău

         Camera de Comerţ şi Industrie Bacău organizează în perioada 31 august -  4 septembrie TÂRGUL DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE. Ca şi la alte manifestări asemănătoare, târgul va avea loc  la Central Plaza Bacău, zilnic între orele 10 şi  20.

Bacăul, oraş de rangul 1 sau 2?!

Prin Legea Nr. 351 din 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, municipiul Bacău a fost încadrat (în acord cu mărimea demografică, importanţa în reţeaua de aşezări şi polarizarea în teritoriu) în categoria  localităţilor de rangul I (municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european), alături de alte 10 oraşe: Braşov, Brăila, Galaţi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara. Firesc, capitala este singurul oraş de rangul 0.

Nu mică mi-a fost mirarea să citesc în proaspăta strategie de dezvoltare durabilă a municipiului Bacău informaţia: “fost municipiu de rang 1, actualmente de rang 2 (actualizat în 2007)”- foto. 

 Rangul II aparţine conform legii menţionate “municipiilor de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi”, în care sunt incluse oraşe precum Adjud, Calafat, Slobozia, Tecuci etc. 

De curiozitate am căutat în legislaţia din 2007 şi nu am găsit nicio  explicaţie. Nici măcar în Legea  nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 351/2001, la care presupun că strategia locală face referire. Înţeleg că din cele 11 oraşe, doar Bacăul a scăzut demografic la ultimul recensământ (2002) sub pragul de 200000 de locuitori, dar acesta nu este un criteriu definitoriu pentru a retrograda un centru urban a cărui zonă de influenţă depăşeşte limitele administrative ale judeţului. În plus, conform reglementărilor în vigoare, trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate. 

Dilema mea nu este deloc lipsită de importanţă, deoarece prin această ierarhizare Bacăul va avea sau nu acces la fonduri guvernamentale şi mai ales europene, în condiţiile în care reţeaua urbană comunitară este gândită actualmente după un model de dezvoltare policentrică. Găsim totuşi pe undeva o explicaţie sau măcar un act normativ pe această temă?

Comerţ băcăuan

Dincolo de gard ar mai rămâne să întrezărim poiana lui Iocan...

Grav accident rutier în Bacău

     În această seară, în jurul orei 22,10 a avut loc un grav accident rutier cauzat de neacordarea priorităţii la intersecţia străzilor 22 Decembrie şi Venus. Ciocnirea violentă a celor două autoturisme a determinat sosirea echipajului SMURD pentru acordarea primului ajutor şi transportarea răniţilor la spital.

România profundă: Cum protejăm apa Bacăului!

     Recunosc că nu m-aş fi gândit la asemenea ingeniozitate! Pentru a proteja frontul de captare a apei potabile Gherăieşti, cineva s-a gândit că cea mai bună soluţie ar fi implantarea unei porţi în mijlocul podului pietonal de peste canalul Bistriţei. Excepţional, nu?

În acest fel, una din sursele de apă pentru oraş devine securizată la maxim!

Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Bacău

După ce în luna noiembrie a anului trecut a fost finalizată strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Bacău în orizontul de timp 2010-2021, a venit rândul şi municipiului Bacău să aibă un astfel de document programatic, care a fost aprobat de C.L. Bacău pe 5 august 2011 şi publicat pe site-ul primăriei acum câteva zile. Strategia a fost realizată în cadrul proiectului „Politici Publice de Dezvoltare Locală – planificare strategică pe termen mediu şi lung”, finanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”.

 Strategia municipiului este extinsă pe 395 de pagini, fiind sistematizată pe următoarele domenii: auditul situaţiei existente, analiza SWOT, viziunea strategică de dezvoltare, obiective strategice, politici, programe, politici publice, parteneriat intersectorial, sistemul de monitorizare, evaluare şi control, plan de acţiune.

O scurtă privire asupra documentului mi-a arătat că această strategie are la bază Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU Bacău) şi planul urbanistic general, corelând şi structurând destul de bine informaţiile şi obiectivele sectoriale. Să sperăm că strategia va fi un document de lucru şi nu doar un dosar care se va pierde în sertare, aşteptând orizontul de timp 2020, 2030....2050 ş.a.m.d.

Liber pe podul de la Letea Veche

       Şoferii pot răsufla uşuraţi, nemaifiind obligaţi să aştepte minute în şir la semafor, pentru a circula pe o singură bandă. Podul de pe cursul vechi al Bistriţei, care face legătura între cartierul băcăuan Izvoare şi comuna Letea Veche, situat pe D.J. 207G, km 7 + 128, a fost redeschis circulaţiei pe ambele sensuri (foto). Lucrările de reabilitare începute în luna februarie au avut în vedere refacerea integrală a carosabilului şi reabilitarea trotuarelor, suma alocată de la C.J. Bacău fiind de 248,1 mii lei. O investiţie mai mult decât binevenită, având în vedere că podul susţine o mare parte din traficul greu din oraş.

Pentru a vedea starea podului înainte de începerea lucrărilor, clic pe peisaj selenar.