Ziua spiritualităţii la Şcoala de Vară "Valea Bistriţei - materia ce naşte energie"

    Programul Şcolii de Vară „Valea Bistriţei – materia ce naşte energie”, organizată de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, a adus pe parcursul zilei de ieri, prin temele abordate, o excelentă caracterizare a multiplelor faţete pe care Bistriţa le poartă şi le îmbogăţeşte spiritual. Informaţii inedite, imagini sugestive, cercetări mai puţin cunoscute au fost prezentate de lectorii Luminiţa Drugă, Sorin Preda, pr. Cornel Elisei, Alin Popa, Violeta Popa şi subsemnatul, care au reuşit să aducă mai aproape de auditoriu specificul unuia dintre cele mai importante cursuri de apă ale Moldovei Apusene.

         Extraordinare au fost prestaţiile sculptorului Costică Şerbănescu şi ale meşterilor veritabili din comuna Oituz. Aceştia au reuşit să readucă la viaţă, pentru câteva ore, secretele prelucrării lemnului, vechi meşteşuguri şi obiceiuri populare care s-au bucurat de un succes deplin în rândul tinerilor cursanţi şi nu numai.

Specii noi la Universitatea "Vasile Alecsandri"?

      O plăcuţă amplasată lângă un arbore din micul scuar verde de la Universitatea “Vasile Alecsandri” (corpul B) identifică preţios  exemplarul ca fiind  paltin roşu (Acer pseudoplatanus purpureum - ?!). Nu sunt un mare specialist în dendrologie, dar cred că e vorba de un banal paltin de munte (Acer pseudoplatanus) şi nicidecum de arţar sau paltin roşu (Acer rubrum).

Pentru confirmare, cel mai bună metodă ar fi să aşteptăm până la toamnă, pentru a vedea dacă frunzele capăta sau nu tenta cea roşie....

Cam aşa ar trebui să arate paltinul la toamnă...

Photo of the Day: Terapia ocupaţională

Un nou concert în Parcul "Catedralei"

A început Şcoala de Vară la Universitatea "Vasile Alecsandri"

     După cum anunţam într-o postare trecută, astăzi a început Şcoala de Vară "Valea Bistriţei - materia ce naşte energie", în organizarea Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău.
     După momentele de deschidere, care au prilejuit luări de cuvânt ale gazdelor şi oficialităţilor locale, programul a continuat cu o sesiune de comunicări având ca teme: Hidrocentrala Bicaz (film documentar, 1960), proiectul eolian aflat în derulare în comunele Filipeşti şi Bereşti-Bistriţa, programul RURENER - energia regenerabilă în zonele rurale.
    Şcoala de vară va continua zilele următoare cu noi prezentări, workshop-uri, concursuri de creaţie artistică, campanie de ecologizare în zona Lacului Lilieci, vizită în Parcul Hemeiuşi, aplicaţie practică pe traseul Bacău - Hanul Ancuţei - Târpeşti - Poiana Largului - Stejaru - Pângăraţi - Bistriţa.
     Prima ediţie se va încheia sâmbătă, cu prezentarea şi evaluarea proiectelor participanţilor, după care va urma festivitatea de premiere. Mai multe detalii despre Şcoala de Vară puteţi obţine accesând  site-ul manifestării .

  Un mic fotoreportaj de la prima zi a activităţilor de astăzi:

Mai mult verde urban?

     Conform comunicatului de presă nr. 153 din 18 iulie al Institutului Naţional de Statistică, privind utilităţile publice de interes local, spaţiile verzi urbane existente la nivelul anului 2010 însumau 22005 ha, în creştere cu 773 ha faţă de anul anterior. OK la prima vedere, dacă nu am avea în vedere următoarele elemente de referinţă:

- în acelaşi interval de timp (2009-2010) suprafaţa intravilanelor oraşelor a crescut cu 14728 ha, prin modificări urbanistice sau prin declararea ad-hoc a vreunor sate drept localităţi urbane, de care habar nu au nici cei de prin comisiile de specialitate de pe malul Dâmboviţei…Oricum ar fi, se menţine ritmul haotic de extindere teritorială haotică a urbanului românesc, fără a se respecta reglementările actuale de urbanism.

- în 17 ani, suprafaţa oraşelor aproape că s-a dublat, în schimb spaţiile verzi au rămas, cu mici fluctuaţii, cam la aceleaşi valori. Chiar şi în condiţiile în care în această categorie au fost încadrate şi imaşurile din „oraşe” precum Lehliu Gară şi Budeşti sau terenurile lăcaşurilor de cult, cu tot cu cimitire şi anexele bisericeşti, tot nu iese la socoteală…Devine evident de ce spaţiile verzi urbane au devenit rarităţi, cu o pondere care a scăzut de la 9,12% (1993) la doar 5,18% din suprafaţa intravilanelor…

- în ciuda unor măsuri privind creşterea suprafeţelor ocupate de verdele urban, prin finanţarea unor investiţii (a se vedea, spre exemplu, Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi), nu am ajuns nici măcar la nivelul anului 1990, când România avea 22081 ha de terenuri cu această utilizare. Atunci erau doar 237 oraşe. Acum sunt 320. Să nu ne îmbătăm deci  cu apă de ploaie, aşa cum s-au grăbit să  facă unele publicaţii centrale, care în goană după „noutăţi”, au renunţat la o minimă analiză a fenomenului… Agresiunea verdelui urban din păcate continuă iar intensitatea degradării nu este vizibilă decât într-o mică măsură prin prisma datelor statistice…

Aşteptăm cu interes publicarea la nivel local a datelor referitoare la oraşul Bacău. Să vedem dacă ne turmentăm cu aceeaşi apă, scuipăm în sân sau facem cruce…

Şcoală de Vară la Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacău

La împlinirea celor 50 de ani de existenţă, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (U.V.A.B.) îşi propune, dincolo de analizele făcute pe marginea tradiţionalului bilanţ al activităţii, să forţeze discret „porţile” viitorului, prin reconsiderarea rolului şi, mai ales, a poziţiei ocupate de U.V.A.B. în cadrul regiunii Moldovei centrale şi nu numai.

În acest sens, devine extrem de oportună demararea proiectului Şcolii Internaţionale de Vară cu titlul Valea Bistriţei – Materia ce naşte energie. Mediu. Inginerie. Istorie. Titlul proiectului este, prin el însuşi, o invitaţie la Cunoaştere, la redescoperirea multiplelor valenţe ştiinţifice întreţinute de acest minunat curs de apă care este Valea Bistriţei.

Pornind de la una din legile existenţei universale – Energia înseamnă Viaţă – Şcoala Internaţională de Vară îşi propune să investigheze ştiinţific rolul major pe care râul Bistriţa l-a avut în dezvoltarea comunităţilor umane din regiunea de nord-vest a Moldovei. Referinţele bibliografice din domeniile Inginerie, Mediu, Geografie, Etnografie şi Istorie relevă faptul că studiile ce au avut ca principală temă Valea Bistriţei nu oferă cercetătorilor o perspectivă de ansamblu, interdisciplinară, acestea cantonându-se strict în limitele fiecărui domeniu. 

Începând de mâine şi timp de şapte zile, Valea Bistriţei va intra sub lupa unor interesante analize şi cercetări interdisciplinare, care vor scoate în evidenţă rolul de axă structurantă a acestei artere hidrografice în viaţa Moldovei Apusene. Mai multe detalii despre program se pot accesa AICI.

S.O.S. Slănic-Moldova!

      Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au semnat pe 14 iulie 2011 un protocol de colaborare privind promovarea şi dezvoltarea turismului medical. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România sunt de asemenea părţi implicate în acest protocol prin care se pun bazele cooperării pe termen lung, între instituţii ale statului în scopul crearii unui produs turistic competitiv, în perspectiva asigurării transfrontaliere a serviciilor medicale începând din 2013.

    „România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa, din potenţialul balnear ar Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem 2 mari provocări în domeniul turismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni. În acest sens, Ministerul Sănătăţii are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3359 de paturi. Trebuie să conştientizăm şi faptul că sănătatea este cea mai mare valoare a noastră: oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din 10 pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră. Putem avea un avantaj: servicii de calitate şi la un preţ inferior” a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, cu această ocazie.

       În contextul semnarii acestui protocol, s-a vorbit şi despre evaluarea resurselor terapeutice pentru 10 localităţi, studiul fiind efectuat de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie. Aceste localităţi “urmează a fi declarate, prin hotărâre de guvern, staţiuni balneoclimatice” (?!). Este vorba de Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimaneşti-Caciulata  şi Ocna Sibiului.

      După mai bine de un deceniu, în sfârşit s-au găsit niscai minţi luminate care să aşeze la aceeaşi masă diverşi factori cu putere de decizie, care să readucă turismul balnear la valoarea potenţialului său. 

     O întrebare mă frământă totuşi: de ce nu a fost inclusă în respectiva listă şi staţiunea SLĂNIC-MOLDOVA, care posedă factori naturali de cură de o excepţională valoare, recunoscută de altfel în întreaga Europă de peste 130 de ani? Chiar nu mai interesează pe nimeni soarta vechii perle a Moldovei? Sau o fi vorba de o ignorare deliberată?

Harta izvoarelor minerale din Slănic-Moldova

Târg de produse naturiste în centru

   Până mâine, cei doritori de produse naturiste îşi pot îndrepta paşii spre piaţeta din faţa Casei de Cultură, unde pot găsi o gamă variată oferită de staţiuni de cercetare, producători şi societăţi de profil, sub forma ceaiurilor, suplimentelor nutritive, uleiuri minerale, produse cosmetice, produse alimentare preparate tradiţional etc.

Roşia Montană la Bacău

   În această seară, un grup de susţinători ai campaniei "Salvaţi Roşia Montană" au protestat împotriva undei verzi date începerii exploatării aurifere din Munţii Apuseni.

 
    Băcăuanii aflaţi în trecere prin centrul oraşului au asistat placizi la mica manifestare. Un interes mai mare cred că ar fi avut până şi campania de reducere a experienţelor nucleare din atolul Mururoa, în Polinezia franceză...