Bacăul cu autostradă?

   Bacăul are şansa de a fi traversat de o autostradă, parte a viitoarei axe europene de transport care va asigura legătura dintre nordul şi sudul continentului, în lungul importantului istm ponto-baltic. 

      Proiectul de construcţie a unei autostrăzi care să lege Marea Neagră de Marea Baltică va fi discutat în luna octombrie, la Cernăuţi, a anunţat directorul proiectelor de reţele rutiere şi feroviare al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.

            Potrivit proiectului prezentat de autorităţile române şi ucrainene, autostrada preconizată va fi construită pe traseul E85, de la Mărăşeşti spre Siret, apoi prin Cernăuţi, Ternopil şi va fi conectată la autostrada Cracovia-Lvov-Kiev, care este în construcţie şi astfel vor fi interconectate coridoarele europene III, IV şi IX.

     În acest fel, proiectul autostrăzii  Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti-Tişiţa, care era prevăzută în planul de amenajare a teritoriului naţional, aprobat prin Legea 363/2006, are toate şansele de a fi scos de la naftalină…

Noua sală polivalentă din Bacău devine realitate

Conform inimabacaului.ro, a fost semnat contractul de construire a noii săli polivalente din Bacău. Investiția de 58,15 mil. lei are ca termen de execuție 24 de luni, licitația internațională fiind câștigată de un consorțiu polono-finlandez. Obiectivul va avea o capacitate de 6000 de locuri, fiind amplasat în cartierul C.F.R., în zona Ștefan Gușe –Tineretului – Constanței. 

 

 Pe aceeași temă: http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/01/polivalenta-unei-noi-sali-de-sport.html

Sursa foto: inimabacaului.ro

Clasificarea spitalelor din judeţul Bacău

    Ministerul Sănătăţii a publicat recent pe site-ul instituţiei lista completă a spitalelor clasificate, şapte dintre unităţile medicale din ţară fiind încadrate în categoria întâi, iar cele mai multe au fost încadrate la categoriile a patra şi a cincea.

Lista cuprinde 461 de unităţi spitaliceşti din întreaga ţară, clasificate pe judeţe şi categoria în care au fost încadrate.

Conform clasificării, cele mai bune spitale din ţară, încadrate în categoria I, sunt:

Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon"  Iaşi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca

Prima clasă de clasificare o reprezintă cea de competenţă foarte înaltă, care corespunde practic profilului de spital regional de urgenţă.

Clasa a doua de clasificare este cea de competenţă înaltă, iar în aceasta sunt incluse spitalele care deservesc un judeţ şi judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mare de complexitate.

Clasa a treia este de competenţă medie, reprezentând unităţile care deservesc raza judeţului şi, prin excepţie, judeţe limitrofe, precum spitalele judeţene de urgenţă neclinice care nu sunt în centre universitare.

Clasa a patra este reprezentată de competenţa de bază, în care sunt incluse unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială şi care se limitează la afecţiuni cu grad mic de complexitate.

Clasa a cincea este de competenţă limitată, respectiv unităţi medicale pentru boli cronice sau servicii medicale într-o singură specialitate

    Judeţul Bacău nu stă deloc bine, doar trei unităţi reuşind să se încadreze în categoria a III-a, prin unităţile din Bacău, Oneşti şi Moineşti (foto). Concluzia în trei cuvinte: să fim sănătoşi!

Centrul ca în vremuri de război

Chiar se lucrează cu intensitate la schimbarea pietonalului din centru. Lucrul mecanic depus se pare că a depăşit chiar capacitatea de rezistenţă a utilajelor! Să nu fie de deochi...

Harta istorică a economiei băcăuane

 Harta economică a judeţului Bacău în anii `80

Pe când judeţul era undeva pe locurile 7-8 ca valoare a producţiei industriale. Acum putem încadra harta în categoria reprezentărilor istorice, cu valoare de patrimoniu...

Photo of the Day: Wonder

Probleme la împărţirea teritorial - administrativă?

   Conform www.timesnewroman.ro, se pare că la nivelul viitor judeţ Moldova de Nord (!) au apărut deja disensiuni privitoare la decupajul teritorial... Cităm:

Împărţirea României pe regiuni va lăsa judeţul Vaslui pe dinafară

    Nimeni nu vrea să aibă de-a face cu judeţul Vaslui atunci când vine vorba de reorganizarea teritorială. În proiectul de lege care vizează împărţirea României pe regiuni, Vasluiul este pisica moartă pe care vecinii şi-o aruncă unii altora peste gard, pentru că pute.
Prefectul de Iaşi este de-a dreptul revoltat că ar putea face parte din aceeaşi regiune cu Vasluiul. „Fiecare regiune şi-a ales ce judeţ a vrut, iar la urmă am rămas noi cu tot Vasluiul pe cap”, se plânge prefectul. „Nu înţeleg de ce trebuie să-l luăm noi pe tot? Corect ar fi să-l fi împărţit, ca să-l suportăm cu toţii în mod egal. Vasluiul nu e vina noastră, nu înţeleg de ce trebuie să pice pe capul nostru?”
   Ca soluţie provizorie, România a oferit Republicii Moldova cinci milioane de euro ca să găzduiască Vasluiul, până când acest judeţ nefast va putea fi acoperit cu pământ. Dacă nici asta nu va merge, judeţul Vaslui va fi primit ca pedeapsă de una dintre regiunile cu care se învecinează.

Sursa articolului: http://www.timesnewroman.ro/politic/4796-impartirea-romaniei-pe-regiuni-va-lasa-judetul-vaslui-pe-dinafara

Un studiu surprinzător

95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca

Un studiu demarat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene a relevat, în mod absolut surprinzator, ca 95.26% dintre români, înteleg spontan limba oficiala a Republicii Moldova, respectiv limba moldoveneasca. Fenomenul este cu atât mai teribil cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989. Uluiti, cercetatorii britanici afirma ca singura explicatie plauzibila este ca românii sunt înzestrati genetic cu inteligenta deosebita, talent în comunicare si o profunda înclinatie spre limbi straine. Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna. Studiul a fost demarat de autoritatile europene în încercarea de a cuantifica necesarul de traducatori autorizati din limba româna în limba moldoveneasca.

Metehne vechi

O imagine clasică  a comportamentului rururban dar şi a creativităţii debordante de care dau dovadă unii citadini...

Photo of the Day: Arhipelag