Un foarte interesant interviu cu prof. univ. dr. Ioan Ianoş, somitate în domeniul geografiei umane şi organizării teritoriului, despre noua împărţire administrativă a României:
Este un anunţ prea în pripă, spune profesorul Ioan Ianoş de la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti. Ianoş a lucrat în anii 2000 la trasarea actualelor regiuni de dezvoltare care au fost apoi prezentate UE şi acceptate ca atare. El adaugă însă că doi ani de zile echipa sa lucrat la acest proiect şi argumentează în continuare de ce "grăbeşte-te încet" este o sintagmă foarte potrivită pentru un demers ca acela de faţă.
Logica principală în împărţirea în regiuni stă în capacitatea unei astfel de structuri de a dezvolta relaţii cu alte regiuni similare la nivel european, spune Ianoş.
"Organizarea în regiuni trebuie să aibă în vedere plasarea oraşelor pe paliere de dezvoltare astfel încât fiecare dintre localităţi să ofere servicii complementare."
Totuşi, noua organizare în regiuni urmează a fi făcută pe arhitectura existentă a vechilor judeţe (în sensul că nu se va "rupe" din judeţe, ele urmând a fi "conturul" regiunilor), în condiţiile în care fiecare dintre acestea au calitatea de ordinator de credit, drept urmare venitul său va merge cu totul la o regiune sau alta.
Pe de altă parte, cinci oraşe mari din România au calităţile necesare pentru a avea calitatea de "capitală" a uneia dintre noile regiuni administrative, spune profesorul bucureştean. Astfel, Timişoara, Iaşi, Craiova sau Cluj pot asigura o paletă de servicii suficient de vastă, fiind capabile să furnizeze aproape toate serviciile care sunt furnizate în Capitală. În plus, Constanţa are o capacitate de furnizare de servicii publice aproape la fel de bună şi poate ajunge din urmă celelalte cinci oraşe, arată el.
"Aceste oraşe, în jurul cărora vor gravita regiunile, trebuie să asigure servicii la o masă critică de populaţie din regiune, minimum 2 milioane de locuitori, şi să asigure o relaţie de ierarhizare între servicii. Trebuie făcută şi o complementaritate între judeţele bogate şi cele sărace", explică Ianoş. Totuşi, profesorul subliniază că introducerea noii structuri administrative nu poate fi făcută brusc, evidenţiind necesitatea "pregătirii terenului" pentru o astfel de mişcare, în condiţiile în care există riscul de apariţie a unor inegalităţi între centrele administrative şi celelalte oraşe care gravitează în jurul lor sau între regiuni.
"Regiunile actuale sunt competitive. Prima organizare ar fi ca regiunile de dezvoltare actuale să fie transformate în regiuni administrative. Ar trebui să fie realizaţi poli rurali şi poli locali care să asigure o dezvoltare endogenă pe întreg teritoriul regiunii administrative."
Cu toate că terenul este aparent pregătit, în condiţiile în care regiunile de dezvoltare din prezent funcţionează ca un pas intermediar către introducerea noilor structuri, ar trebui să treacă cel puţin 1,5 - 2 ani pentru a fi luate toate măsurile pentru a putea avea un cadru administrativ complet funcţional.
"Am lucrat aproape doi ani la proiectul privind regiunile de dezvoltare pe care l-am înaintat Comisiei Europene."
În plus, există riscul ca în cazul aplicării unui proiect redactat superficial să apară la nivel local inadvertenţe între oraşe de genul celor cu care se confruntă Africa după ce în urma Conferinţei de la Berlin graniţele au fost trasate arbitrar. "Bineînţeles că nu vor apărea conflicte violente ca în Africa, dar, spre exemplu, atunci când lucram la planul de dezvoltare regională, Clujul nu a dorit să fie în aceeaşi regiune cu Alba sau Buzăul nu a vrut să fie alături de Ploieşti", spune Ioan Ianoş.
Sursa: Interviul şi harta au fost preluate din
Ziarul Financiar (
http://www.zf.ro/analiza/nu-sunt-in-stare-sa-reduca-birocratia-dar-cred-ca-pot-desfiinta-judetele-guvernul-anunta-bomba-reorganizarii-administrative-vedeti-aici-care-ar-putea-fi-impartirea-si-capitalele-noilor-regiuni-8321815)
Notă: Evidenţierea unor pasaje din interviu îmi aparţine.
