Vecini cu sălaşul

 Ca vecini, măcar să avem habar de ce limite îşi trasează unii pe hârtie. Nu de alta, dar să nu ne trezim în curtea reprezentanţei de la Bruxelles, când de fapt admirăm Valea Oltului...

Înălţarea Domnului

        Astazi, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, creştinii sărbătoresc praznicul Inălţării Domnului. Prin deciziile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 şi 2001,  sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. 

       În Bacău, singurul lăcaş de cult cu hramul "Înălţarea Domnului" este chiar catedrala din centrul oraşului - http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/02/megaconstructii-catedrala-inaltarea.html

Macheta catedralei (sursa: danvrinceanu.blogspot.com)

Stadiul actual al lucrărilor la Catedrala Ortodoxă "Înălţarea Domnului" din Bacău

Evoluţia populaţiei judeţului Bacău

În aşteptarea noului recensământ, o privire sintetică a dinamicii populaţiei între 1992 şi 2002.

A mai dispărut un monument al naturii...

       Conform Ziarului de Bacău, plopul de pe Insula de Agrement din Bacău, declarat  monument al naturii, a ars partial, luni spre marti noapte, 30/31 mai 2011.  In jurul orei 04.00, la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) “Maior Constantin Ene” Bacau s-a sesizat faptul ca arborele a fost cuprins de flacari, in urma apelului, un echipaj din cadrul Detasamentului de Pompieri deplasindu-se imediat pentru stingerea incediului. Cel mai probabil, spun reprezentantii ISU Bacau, incediul a avut drept cauza utilizarea focului deschis in spatii deschise, fara supraveghere. (Ziarul de Bacău, 1 iunie 2011).

 Ceea ce aminteam pe 27 martie în postarea http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/03/extinctia-unui-alt-monument-al-naturii.html, din păcate s-a adeverit...

 

Ne-a mai rămas arborele pagodelor din Parcul Trandafirilor şi Magnolia lui Bacovia...

.

Populaţia satelor din zona Bacăului

O diferenţiere după criteriul demografic a satelor din zona de influenţă imediată a oraşului Bacău. Cum prinde culoare satul românesc...

Cum au ieşit judeţele din recesiune

Potrivit unui studiu publicat de econtext.ro, judeţul Bacău se situează pe locul 15 într-un top al scăderii puterii economice, din cele 32 de judeţe care au înregistrat scăderi. Doar 10 judeţe se pot lăuda că au trecut cu bine de perioada recesiunii: Argeş, Cluj, Timiş, Braşov, Arad, Prahova, Sibiu, Alba, Călăraşi şi Suceava.

Sursa:http://www.econtext.ro/eveniment--2/dosar/exclusiv-recesiunea-rupe-romania-in-doua-harta-judetelor-care-s-au-imbogatit-sau-au-saracit-in-recesiune.html

Toponime de Bacău: Tic-Tac şi Orizont

 Curios nume pentru o intersecţie aglomerată...

O imagine panoramică a cartierului Orizont. Nu vă uitaţi în stânga, priviţi tot înainte...

Trebuie să recunoaştem că la toponomastică stăm bine! Pentru cei care nu cunosc oraşul, chiar îmi pare rău că nu am nici o vedere de ansamblu a zonei "La căţeaua leşinată"...

Oaza de linişte maramureşeană din Bacău

     Bisericuţa de lemn în stil maramureşean de pe strada Călugăreni e imposibil să nu atragă atenţia în marea de blocuri anoste care caracterizează fizionomia părţii de nord a oraşului. Sfinţit în luna octombrie a anului trecut, lăcaşul de cult cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului” a fost creat în sprijinul persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire din întreaga Arhiepiscopie a Romanului şi Bacăului. 

    Biserica a fost construită în intervalul 30 aprilie  - 26 mai 2010 de către meşteri lemnari din celebra localitate maramureşeană Bârsana, pe o suprafaţă de teren de 444 mp oferiţi  de către Consiliul Local Bacău.

    O scurtă caracterizare a arhitecturii deosebite ne este prezentată de site-ul acestui obiectiv de cult (http://acoperamantulmaiciidomnuluibacau.uv.ro/):

“Biserica noastră este o urmaşă a construcţiilor vechi din Maramureş, acum monumente istorice UNESCO. Planul bisericii este dreptunghiular şi simplu, cu un turn-clopotniţă de 27 de metri amplasat pe pronaos - prevăzut cu un foişor în vârful căruia este fixată o Sfântă Cruce.

            Biserica are doar o absidă centrală ce prelungeşte forma dreptunghiulară (de navă) înspre est, element păstrat din tradiţia bizantină, de a orienta altarul spre est. Acoperişul din şindrilă îţi creează senzaţia de fină dantelărie din lemn. Fiind ascuţit în partea superioară, cu laturile foarte abrupte, permite scurgerea rapidă a ploii şi zăpezii. Pridvorul deschis aflat în partea vestică (la intrare) este aidoma caselor ţărăneşti, cu stâlpi bogat ornamentaţi sculptural.

            Pereţii sunt din bârne fără decoraţiuni, singura excepţie fiind frânghia răsucită sculptată - brâul împletit, care înconjoară biserica (simbolul Sfintei Treimi).

            Biserica este compartimentată în interior după specificul bisericilor ortodoxe în pronaos, naos şi altar, intrarea fiind prin pridvor.

            Concepţia arhitecturală complexă este absolut remarcabilă, fiecare element având un rol dublu, constructiv şi decorativ. Dimensionarea denotă un deosebit simţ al proporţiilor: spaţiul interior este conceput la scară umană, rămânând în acelaşi timp impunător”

Oglindiri

O nouă împărţire administrativă a României?

       În anul 1998, programul PHARE, sub umbrela U.E., a introdus în România un nou model de amenajare teritorială, fondat pe împărţirea teritoriului naţional în mari unităţi regionale, pe principiul descentralizării şi al parteneriatului, care avea drept scop reducerea decalajelor interregionale şi uşurarea accesului la fondurile europene, conform criteriilor agreate de Bruxelles. 

   Cele 8 regiuni de dezvoltare înfiinţate (fig. 1) nu reprezintă însă unităţi administrative suprajudeţene ci doar asociaţii de judeţe care dispun de un consiliu regional şi de un organ executiv, reprezentat de Agenţia de Dezvoltare Regională. 

      Numărul, structura internă, locaţia oraşelor alese ca sediu de agenţie au iscat numeroase controverse la momentul respectiv. Să ne amintim numai de „bătălia” dintre Bacău şi Iaşi, din care a ieşit câştigător oraşul Piatra-Neamţ. Geografii şi istoricii au argumentat convingător carenţele deciziilor politice, fără nici un succes.

     În viitorul apropiat se pare că vom avea parte de noi decupaje administrative (fig. 2). Deocamdată nu-mi este clar dacă noua împărţire va dizolva administrativ vechile judeţe sau este vorba de o redimensionare a regiunilor de dezvoltare existente, care se vor dubla ca număr…
a.

Harta unei noi împărţiri administrative? (sursa:gandul.info,19 mai 2011)

    Alte propuneri venite în ultimul deceniu din partea unor grupuri de lucru parlamentare sunt prezentate mai jos. În toate aceste documente, rolul Bacăului este  micşorat din punct de vedere teritorial şi administrativ, contrar realităţilor istorice şi geografice...
b.

c.