Destinaţii de vis în Bacău

       Primăria Bacău a făcut publică pe site-ul instituţiei lista proiectelor depuse pentru obţinerea de finanţări nerambursabile de la bugetul local. Nu mai puţin de 103 proiecte supuse validării, împărţite la patru domenii: social (11 proiecte), culte (30), sport (20), educaţie, tineret, mediu (42). Cel puţin din titluri, proiectele par interesante, evidenţiind implicare pentru gestionarea unor situaţii particulare din comunitate sau racordarea la subiecte de actualitate, care pot obţine mai uşor punctaje de trecere. 

     Un titlu mi-a reţinut atenţia: Vacanţa de vis în cartierul tache (scris cu t mic, probabil din cauza tehnoredactării rapide). Trebuie să recunosc că viziunea şi creativitatea titlului proiectului m-a extaziat. Fără a cunoaşte obiectivele operaţionale, sunt convins că acestea ar fi condus la remodelări urbanistice de excepţie şi implicit apariţia unei nou areal turistic băcăuan, cu un grad ridicat de conectivitate la fluxurile majore ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est...Asta dacă ar fi reuşit să obţină validarea din partea edililor. Păcat, mare păcat...

       Oricum, dacă tot există un început, încep să mă gândesc serios la participarea în sesiunea de anul viitor, cu două proiecte cel puţin la fel de inovatoare: "Potenţialul balnear al cartierului Izvoare" şi "Reablitarea urbanistică şi identitară a zonei urbane "La căţeaua leşinată", model de succes pentru o nouă configurare  a sistemul de terase fluviale din intravilanul municipiului Bacău".

      În imagine, o perspectivă satelitară a cartierului Tache, în care putem deocamdată doar să ne imaginăm vacanţe de vis.

   

Culmea primăverii creştine

  Să te scoli cu noaptea-n cap, să fie 0 grade afară, iar calendarul să te anunţe că mai este o săptămână până la Paşti. Posibil ca  pe 17 aprilie să fiu nevoit să-mi sun Ionii şi Ioanele, pentru a le ura un LA MULŢI ANI călduros...

Extincţia unui alt monument al naturii din Bacău?

Exemplarul de plop alb (Populus alba) situat pe Insula mică de agrement Bacău, declarat monument al naturii prin avizul Academiei Române ‑ Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, se află într-o stare de degradare care-l va conduce la dispariţie.

             Arborele secular avea acum câţiva ani dimensiuni de invidiat: 39 m înălţime, 39,66 m diametru pe direcţia de dezvoltare maximă a coroanei, diametrul tulpinii (la 1,30 m înălţime faţă de sol) de 2,05 m. Acum din el nu a mai rămas decât o palidă rămăşiţă (foto dreapta), lăsată probabil să se prăbuşească. Sau de ce nu, ar putea veni şi un mic “ajutor” de la vreun topor ascuţit…

            Singura măsură luată de edili a fost acum câţiva ani, prin construirea unui gard protector cu înălţimea de 2 m şi un perimetru de 50 m în jurul plopului. Pentru extrema protejare a vizitatorilor, de anul trecut a fost interzis accesul pe insuliţă, prin închiderea accesului pe podeţul care asigură legătura dintre insula mare şi insula mică.

            Cu alte cuvinte am realizat protecţie şi conservare... A monumentului sau a celor responsabili de ocrotirea unor astfel de elemente cu semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică, cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea lor?!

In memoriam TEODOR GHEORGHE NEGOIŢĂ

Visul îndeplinit al unei nopţi polare: un băcăuan la capătul lumii.

     Cercetătorul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă, director al Institutului Român de Cercetări Polare şi preşedinte al Fundaţiei Antarctica Română, a fost înmormântat astăzi, la vârsta de 64 de ani,  în Sascut Sat, localitatea sa natală. 

      La data de 21 aprilie 1995, Teodor Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord, folosind schiurile, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare. A pus bazele primei şi unicei staţii de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă.

     De-a lungul carierei sale, a publicat peste 30 de lucrări ştiinţifice, în reviste reprezentative pentru lumea ştiinţifică internaţională şi a contribuit la popularizarea rezultatelor cercetărilor sale prin numeroase întâlniri, simpozioane şi sesiuni de comunicări în ţară şi străinătate.

      A fost decorat de Emil Constantinescu cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi de Traian Băsescu, la recomandarea Academiei Române, cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor (2009).

     Un adevărat exemplu  de curaj şi tenacitate, o viaţă închinată explorării celor mai neprietenoase ţinuturi de pe Terra, pe care  personal, ca împătimit al istoriei marilor descoperiri geografice, îl aşez în marele Pantheon al cercurilor polare,  alături de Roald Amundsen.

Stingeţi lumina, e ora Pământului...

     Astăzi,  ora 20:30, 50 de oraşe din România, printre care şi Bacăul, vor stinge luminile pentru o oră, alăturându-se campaniei mondiale Earth Hour. 

    În Bacău, Ora Pământului va fi marcată de două evenimente, organizate de asociaţiile Iubim Natura si STEP (Surf The Earth Project) la care sunt invitaţi să participe toţi locuitorii urbei:  marşul bicicletelor (ora 12,00, din faţa Casei de Cultură) iar de la ora 20,30, trupa The Spot vă aşteaptă în Piaţa Tricolorului cu un program de teatru.

    Dacă preferaţi să rămâneţi acasă, alăturaţi-vă mişcării romantice de a scoate câte ceva din priză. Alţii şi-au luat deja măsuri de siguranţă (foto)...

Photo of the Day: Dezlegare la peşte

Photo of the Day: Ultimul petic al iernii

şi urmele mantiei ei...

Au înflorit arborii în Bacău!

     Mai să crezi că e vorba de vreo anomalie bioclimatică sau cine ştie, o plantă parazită gen Rafflesia arnoldi, paraşutată din zonele intertropicale...

Google Earth a actualizat fizionomia Bacăului

          În sfârşit, antenele celor de la Google Earth s-au îndreptat şi spre zona noastră, înlocuind „anticele” imagini satelitare din 2003, cu altele de factura foarte recentă (24 august 2010).   

       Deocamdată doar pentru partea de nord a oraşului, dincolo de strada Mioriţei. Cu siguranţă, cât de curând întregul Bacău va căpăta o „fizionomie” actualizată, luând „faţa” altor centre urbane mai mari, care au rămas de data aceasta în urmă: Constanţa (mai 2009), Bucureşti, Timişoara (iulie 2009), Iaşi (august 2009) sau Cluj-Napoca (septembrie 2009).

       Mai jos, o imagine comparativă (2003 vs 2010) a cartierului Ştefan cel Mare, în care au devenit vizibile obiective noi, precum Selgros, Arena Mall, blocurile turn care străjuiesc Gepex Park, sensurile giratorii ş.a.m.d. 

     Poate e doar o iluzie, dar cred că s-a mai lucrat un pic şi la claritate (foto 2). 

Suntem din ce în ce mai puţini...

         Populaţia României a scăzut cu aproape 1,7 milioane locuitori în ultimele două decenii, ca urmare a modificării comportamentului cuplurilor faţă de reproducere, scăderii fertilităţii, dar şi din cauza migraţiei externe şi creşterii mortalităţii, a afirmat, luni, la un seminar al Fondului ONU pentru Populaţie, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), profesorul universitar Vergil Voineagu.
           ”România şi majoritatea ţărilor europene se confruntă azi cu un fenomen demografic îngrijorător, caracterizat prin reducerea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei. Lent, fără să atragă atenţia, dar inevitabil, a apărut vârsta a IV-a, cu pondere mare şi care este în continuă creştere”, a spus profesorul Voineagu.
    Acesta a precizat că, în România, numărul vârstnicilor de 75 ani şi peste s-a majorat de la 920.000 (în 1992) la 1,4 milioane, anul trecut.
     În 2010, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste (aşa-numiţii “longevivi”) a reprezentat 3% din totalul populaţiei, în creştere faţă de 1992, când ponderea era de 1,9%. Femeile sunt mai longevive, numărul lor fiind de aproape două ori mai mare decât cel al bărbaţilor.
     La nivel naţional, s-a remarcat o reducere a ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) - de la 22,7% în 1992 la 15,1% în 2010 -, iar în paralel a avut loc o creştere a ponderii vârstnicilor (65 de ani şi peste) - de la 11% în 1992 la 14,95 în 2010. De asemenea, în perioada menţionată, populaţia adultă (15-64 ani) a crescut constant de la 66% la 70%.
     Dintre cele 662.000 persoane care între 1992 şi 2010 s-au adăugat populaţiei vârstnice, peste 60% aparţin grupei de 75 ani şi peste.
     Sub aspectul repartizării teritoriale şi geografice, potrivit datelor prezentate de preşedintele INS, în judeţele Buzău, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman ponderea populaţiei vârstnice este de peste 17%, în timp ce în judeţele Braşov, Constanţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Sibiu ponderile au fost sub 13%.
   Cele mai “îmbătrânite” sunt regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, unde populaţia vârstnică are o pondere de 16,7% şi, respectiv, 16,5%. La cealaltă extremă se situează regiunea Nord-Vest cu doar 14% populaţie vârstnică.
    După cum a subliniat preşedintele INS, fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în cel urban. Aproape 19% din populaţia urbană a depăşit 65 de ani, iar dintre femei, cele vârstnice reprezintă aproape 22%.
         ”Efectele pe care procesul de îmbătrânire demografică le are asupra vieţii economice şi sociale sunt evidenţiate şi de rapoartele de dependenţă. Astfel, numărul persoanele de peste 65 ani care revin la o mie de adulţi s-a majorat de la 166 (în 1992) la 213 (în 2010), generând o sarcină socială sporită. Şi indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 484 (în 1992) la 986 (în 2010)”, a spus profesorul universitar Vergil Voineagu.
      În legătură cu evoluţia mortalităţii, preşedintele INS a arătat că “de-a lungul întregii perioade, mortalitatea în rândul bărbaţilor a fost mai mare decât a femeilor, diferenţele accentuându-se în ultimii ani. Totodată, rata mortalităţii populaţiei vârstnice din mediul rural a depăşit-o pe cea din urban”.
      Principalele cauze ale unei mortalităţi mai ridicate în mediul rural, conform aprecierii INS, sunt: accesul mai dificil la serviciile de îngrijire medicală, numărul redus şi slaba dotare a unităţilor sanitare, gradul mai mare de îmbătrânire demografică. În mediul urban, sănătatea populaţiei vârstnice este afectată de în special de poluare, alimentaţie nesănătoasă, singurătate şi stress.
     Bolile aparatului cardio-vascular reprezintă principala cauză de deces la vârstnici, chiar dacă e în uşor regres: 75,2% în 1992 şi 71% în 2009. A fost constatată şi o reducere a deceselor datorate bolilor aparatului respirator, genito-urinar, precum şi leziunilor traumatice. În schimb a crescut mortalitatea prin tumori şi boli digestive.

      În încheiere, preşedintele INS a arătat că, la orizontul anului 2030, populaţia României va marca, probabil, o scădere până la 19,2 milioane, iar peste alte două decenii va ajunge la circa 16 milioane. Numărul persoanele vârstnice (peste 65 de ani) va creşte de la 3,2 milioane în 2010 la peste 5,1 milioane în 2050, ponderea în totalul populaţiei ridicându-se de la 14,9% la 31,5%. Într-un ritm alert va spori şi ponderea celor de peste 80 ani - de la 4,4% în 2030 la 7,7% în 2050.

Sursa textului: AGERPRES