Dantelării de martie

Iarna-i ici, vara-i departe....

Rugaminte completare chestionar pe tema calităţii locuirii urbane în judeţul Bacău

     Dacă sunteţi locuitorul unuia dintre oraşele judeţului Bacău, v-aş fi foarte recunoscător dacă puteţi rupe câteva minute din timpul dumneavoastră preţios, pentru a completa un mic chestionar, existent la adresa:
http://chestionarspatiiverzi.blogspot.com/.

     Ar fi nemaipomenit dacă l-aţi putea trimite şi la lista dumneavoastră de prieteni, cu aceeaşi observaţie: să fie citadini ai judeţului Bacău.

Vă mulţumesc foarte mult!

Margine tăioasă de primăvară

Un mic mărţişor de început de primăvară, în acord cu starea vremii...

Meniu de duminică

Astăzi, la orele prănzului. Duminică, duminică, dar la marele combinat se lucrează mai ceva ca în vremurile bune, de cincinal stahanovist. Aţi mirosit cumva de ce? Pentru desert puteţi accesa
  http://www.criticati.ro/cocktail-poluant 

Stadionul invizibil

          Am trecut recent prin zona Tic-Tac şi mi-am adus aminte de proiectul noului stadion, care făcea valuri prin 2008, având la activ chiar şi un plan urbanistic zonal aprobat. Construirea lui în cartierul C.F.R., sub forma unui complex sportiv multifuncţional, ar fi condus, implicit, la dezafectarea actualului obiectiv, ridicat  în 1966.

       Nu am mai auzit nimic de proiect. Pe un forum al unei televiziuni locale, la întrebarea „Unde vrei sa mergi la stadion in Bacău?”, comentariile din 2010 şi 2011 sunt din ce în ce mai apatice. În rest linişte…

       Detaliile de proiectare ale prezumtivei investiţii sunt cât se poate de suculente: „Proiectul se va numi “Complex de sănătate şi servicii – Construire baza sportivă – Stadion Municipal”, obiectiv de investitii cu o solutie arhitectural-structurala spectaculoasa ce va constitui o piesa reprezentantiva, un semnal si un simbol pentru oras. Proiectul cuprinde, in afara stadionului, o sala de sport, teren de antrenament, pista de atletism si un hotel. Noul stadion municipal va avea o capacitate de 20.000 de locuri. Aleile pietonale vor avea minim sapte metri latime, iar in caz de nevoie vor putea deveni si carosabile. Parcarea va avea o capacitate de aproape 2.000 de autoturisme si se va situa pe minim 4 hectare de teren. In proiect, este luata in calcul chiar si amenajarea unei parcari subterane. Accesul la stadion va fi impartit pe aces public, vip, sportivi si servicii. Zona destinata publicului va fi amenajata printre altele cu un muzeu al trofeelor, magazin vinzare articole sportive, toalete, ascensoare pentru persoanele cu handicap, pachete gradene, bufet, un fast-food cu 200 de locuri, o cafenea cu 80 de locuri si optional chiar un club de fitness, loc de joaca pentru copii si bowling. Zona vip va avea un salon de relaxare si vizionare, camere interviu, loja vip, acces la cafenea, salon de discutii private de 15 metri patrati, acces la vestiarele sportivilor, dar si birourile administrative. Pentru sportivi se vor face vestiare, garderoba, piscina pentru 30 persoane, sauna cu bazin mare, sala incalzire, sala forta, cabinet medical sau doua sali de instruire tactica. Stadionul va include si dotari specifice pentru presa, precum si alte anexe. Studiul de fezabilitate, urmatorul pas al investitiei, va arata si sumele ce trebuie luate in calcul pentru ridicarea unui astfel de edificiu. Noul stadion din Bacău va semăna cu International Stadium din Haifa. Singura diferenţă este ca stadionul din Haifa, care se află in faza de constructie (Sursa: Ziarul de Bacău, 6 octombrie 2008).

        Una peste alta, numeroasele discuţii pro şi contra care au ţinut capul de afiş al presei pentru câteva zile s-au pierdut în negura timpului. Presupun ca şi proiectul de mai sus…

Judeţul amoniacal

Sursa: A.P.M. Bacău

Conform ultimului raport anual privind starea mediului în judeţ, elaborat de APM Bacău pentru anul 2009, emisiile  de amoniac ar proveni din următoarele surse: agricultură (39,30 %), procesele de producţie a  îngrăşămintelor pe bază de azot (25,88 %), tratarea şi depozitarea deşeurilor (34,77 %). 

Gazul buclucaş a rămas cam ultima noxă care nu s-a înscris în trendul descrescător al noxelor monitorizate (foto). 

Cauza o cunoaştem cu toţi. 

Aşteptăm cu interes următoarele rapoarte  anuale ale APM Bacău,  unde în dreptul respectivelor procese de producţie să fie înregistrată, cu  o mai mare fidelitate oferită de trei zecimale, o valoare fixă: 0,000 %.

Prea mult spaţiu verde sau prea puţin asfalt?

             Prezentam acum câteva zile de performanţa judeţului de a pune mâna pe aproape 1 milion de euro prin 6 proiecte aprobate în vederea amenajării de spaţii verzi intravilane (http://lucian-bacau.blogspot.com/2011/02/un-milion-de-euro-pentru-spatiile-verzi.html), amintind însă şi de câteva "ciudăţenii" care nu prea au legătură cu specificul dezvoltării teritoriale pe baze durabile. Am primit confirmarea (dacă mai era nevoie...) dintr-o analiză făcută pe cursdeguvernare.ro, publicată o zi mai târziu, care merită citită. O redăm în totalitate în cele ce urmează.

Guvernul dă 30 de milioane de euro pentru spații verzi la sate. Pentru orașe dă 23 de milioane

        Guvernul a alocat 30 de milioane de euro pentru înființarea de spații verzi la sate, printr-o hotărâre de guvern adoptată pe 9 februarie. Suma face parte dintr-un total de 53 de milioane de euro alocați pe 2011 pentru realizarea de spații verzi în circa 280 de localități din țară. Din acestea, 80 sunt orașe (cu circa 23 de milioane de euro alocați) și 200 sunt sate (cu 30 de milioane de euro alocați).

Banii vin de la Ministerul mediului și sunt obținuți din taxa de primă înmatriculare.

      Cele mai mari sume pentru proiectele comunale de „îmbunătăţire a calităţii aerului prin amenajarea de spaţii verzi” ajung la 250.000 de euro pe fiecare proiect.

Iată câteva exemple de comune în care guvernul pompează milioane de euro pentru plantări de spații verzi, deși unele dintre ele au chiar prea mult spațiu verde: nu au asfalt.

1. Comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, care primeşte 250.000 de euro, pentru amenajarea unui spaţiu verde în localitate, prin hotărârea de Guvern adoptată pe 9 februarie. Banii ajung la nivelul a jumătate din bugetul de care a beneficiat comuna în anul 2010, care a fost de circa 540.000 de euro, incluzând fondurile pentru plata salariilor profesorilor care predau în localitate.

Comuna este așezată la poalele subcarpaților în apropiere de Câmpulung Muscel, e înconjurată de păduri, locuitorii cultivă pomi fructiferi.

În materie de asfalt, comuna argeseană este traversată de un drum judeţean şi beneficiază de un drum comunal asfaltat pe 4 km, din fonduri SAPARD. Vlădeştenii nu au în prezent apă curentă şi canalizare, decât în stadiu de proiect.

2. În judeţul Mureş, la comuna Zău de Câmpie, Guvernul trimite 235.000 de euro pentru amenajarea de spaţiu verde, suma fiind egală cu o treime din bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei, pe anul 2010. Comuna are 3.500 de locuitori şi se întinde pe 5.000 de hectare, din care 3,5 hectare le ocupă una dintre cele mai importante rezervaţii de bujor de stepă din România.

3. Cele mai mari sume, prin HG din 9 februarie, le primeşte comuna Roseţi, din judeţul Călăraşi. Cei 6.000 de locuitori ai comunei vor avea nu unul, ci două parcuri, pentru fiecare fiind alocaţi câte 235.000 de euro. Anterior, printr-o altă hotărâre emisă de Guvern în cadrul Progaramului de îmbunătăţire a mediului, s-au mai alocat, în 2010, 235.000 de euro. Dacă se investesc peste 700.000 de euro în spaţii verzi, în materie asfalt, roseţenii circulă pe drumul naţional 3, care le tranzitează comuna. Sătenii au şi uliţe acoperite cu pietriş. Apa și canalizarea sunt în stare de proiect.

4. Comuna Călăraşi, județul Botoșani. Guvernul îi trimite anul acesta circa 210.000 de euro pentru spaţii verzi, reprezentând aproximativ 20% din întregul buget al comunei pe anul 2010. Sătenii din Călărășii de Botoșani par să aibă însă prea mult spațiu verde: au asfalt doar pe drumul principal. Apă și canalizare doar în pe hârtie și în promisiuni.

5. Comuna Loamneş, judeţul Sibiu. Guvernul a alocat circa 220.000 de euro pentru amenajarea de spaţii verzi, adică aproximativ a cincea parte din întregul buget pe 2010 al comunei.

În materie de şosele, cei 3.300 de sătenii au un drum comunal asfaltat, uliţele satului fiind pietruite, după cum ne-a spus doamna primar Maria Greavu. Prin localitae, trec şi două drumuri judeţene. Primăria derulează în prezent proiecte de canalizare şi reţea de apă curentă.

6. Comuna ilfoveană 1 Decembrie, Executivul alocă pentru spaţii verzi circa 218.000 de euro. Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei de 10.000 de locuitori a fost în anul 2010 de circa 3 milioane de euro. În materie de drumuri asfaltate, localitratea stă mai bine decât comunele enumerate mai sus. Având în vedere apropierea de Bucureşti, e nod rutier major, însă 1 Decembrie are şi drumuri doar pietruite. Locuitorii comunei beneficiază şi de reţea de apă curentă, canalizare şi gaze.

De unde vin banii, unde vrea să ajungă guvernul

      Elanul cu care Guvernul – prin Ministerul Mediului, dislocă aceste sume din Fondul Naţional de Mediu (şi în principal din banii colectaţi prin taxa de primă înmatricuzlare) – investeşte zecile de milioane de euro pentru spaţii verzi la sate apare în condiţiile în care România – în special în mediul rural – se remarcă negativ prin slaba reţea de drumuri asfaltate.

      Guvernul îşi motivează investiţiile realizate în cadrul Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii mediului prin faptul că România trebuie să asigure 26 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor în fiecare localitate, până la sfârşitul anului 2013, conform directivelor Uniunii Europene şi legislaţiei în vigoare.

        Conform cifrelor prezentate de Guvern, în prezent, media spaţiilor verzi pe cap de locuitor este 9 metri pătraţi la nivel naţional, iar în mediul urban este de 5 metri pătraţi pentru fiecare locuitor. Prin urmare, în mediul rural, proporţia ar fi de 13 mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor.

        În ciuda spaţiului verde redus, România stă cel puţin la fel de prost şi în privinţa asfaltului. La nivel naţional, fiecare 1.000 de locuitori se bucură de 1 km de drum asfaltat, în timp ce vecinii noştri unguri se laudă cu o proporţie de aproape zece ori mai bună: 1 km de şosea asfaltată la 141 de locuitori, potrivit unor statistici ale Enciclopediei Britanica.

      Raportat la suprafaţa generală de teren, România are 0,09 km de drum asfaltat la fiecare kmp de teren. Spre comparaţie, Franţa beneficiază de o densitate de 1,72 km de şosea la kmp de teren, potrivit unor date citate de Revista de Transport şi Logistică.

Niculae Rădulescu-Dobrogea, Eco Civica: În Bucureşti creşterea spaţiului verde s-a inventat, iar în comune se cheltuiesc bani degeaba

       Preşedintele asociaţiei ecologiste Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea, este unul dintre cei care au reclamat cel mai vehement restrângerea spaţiului verde, însă consideră că alocarea de bani pentru parcuri la sate reprezintă o risipă de fonduri.

„În Bucureşti, creşterea suprafeţelor de spaţiu verde s-a inventat, iar în comune se face această cheltuială inutilă şi absolut de râsul lumii. Ne facem de băcănie în toată Europa, mai ales în situaţia în care atât de mulţi bani ne lipsesc şi pentru alte lucruri. Bucureştiul a crescut peste noapte de la 8 metri şi ceva de spaţiu verde pe cap de locuitor, la 20 şi ceva. În suprafaţa aceasta s-a băgat şi luciul de apă, şi coroanele copacilor, sunt nişte gogomănii”, a spus Rădulescu-Dobrogea.

         El a precizat, însă, că spaţiul verde trebuie calculat în funcţie de suprafeţele publice, fapt care explică de ce Guvernul consideră că în mediul rural este o pondere scăzută a zonei verzi.

„Nu pot să cred că este un procent atât de scăzut de spaţiu verde la ţară, dar dacă vorbim de spaţiu verde amenajat, public, atunci, da”, a spus ecologistul.

      Cu toate acestea, el a arătat că normele europene în materie de spaţiu verde nu sunt atât de rigide în privinţa zonelor neamenajate, ci au în vedere în primul  rând sănătatea locuitorilor.

Sursa: cursdeguvernare.ro, 20.02.2011

Harta turistică a judeţului Bacău

    Nu credeţi că judeţul ar avea nevoie de o hartă turistică, care să promoveze obiectivele naturale şi antropice, deloc de neglijat numeric sau cultural-istoric? Puţinele încercări făcute după 1989 au fost modeste cartografic, s-au limitat la dimensiuni de broşură, fiind tipărite în tiraje foarte limitate. Cu siguranţă cerere există, şi nu numai din orizontul nostru local. Un exemplu recent îl aduc din Cluj, unde autorităţile au reuşit  să întocmească un astfel de instrument util. Uitându-ne pe hartă (foto), observăm că avem şi noi prin zonă aceleaşi instituţii care pot sprijini un astfel de demers. Sau ne lipseşte ceva, care mie îmi scapă? Nu, nu mă refer la contextul politic...

Ne-am apropiat de Pacific!

      Bacăul a reuşit performanţa de a comprima spaţiul. 

      Cei peste 9700 de km care ne despart de Asia de Sud-Est nu au constituit un impediment pentru încheierea unui acord de înfrăţire cu oraşul filipinez Mandaue (satelit al aglomeraţiei urbane Cebu, 337000 locuitori).     

       A fost o perioadă în care toată lumea umbla cu limba scoasă după  twinning  (văzând-o probabil ca o modalitate de a adăuga covrigi în coada căţeilor), inscripţionându-se apoi cu mândrie, pe plăcuţe indicatoare la intrare în localităţi, nume demne de un search pe wikipedia. Marea majoritate a acestor acorduri s-a diluat extrem de rapid, rămânând ca simple informaţii bune pentru a mai acoperi pe hârtie spaţiile libere din dreptul realizărilor administraţiilor publice.

       După ceva ani de acalmie, se pare că ne-am maturizat însă. Ne-am ancorat puternic în spiritul mondializării şi globalizării, înlăturând graniţele continentale şi sperând la colaborări fructuoase între comunităţi. 
      Deşi nu-mi este prea clară finalitatea, aştept cu optimism rezultate palpabile dinspre această „capitală a mobilei”, după cum a fost ea supranumită pe aici. Pentru diversitate, complementaritate, viabilitate, şi vizibilitate geospaţială, aş propune însă să finalizăm aplatizarea Pământului (după expresia celebră aparţinând lui Thomas Friedman) prin începerea demersurilor de înfrăţire cu următoarele localităţi: Pago Pago (Samoa Americană, Pacificul de Sud),  Timbuktu (Mali, Africa), Chuquicamata (Chile, America de Sud) şi Arctic Village (Alaska, S.U.A.). 

Bună propunerea?

Bacăul în topul deprecierii valorii proprietăţilor rezidenţiale vechi

        Conform unui studiu publicat de cotidianul Gândul, fondul locativ urban se depreciază constant, indiferent de vechimea construcţiei sau poziţionarea ei în textura oraşelor. Din acest punct de vedere, Bacăul cunoaşte un declin semnificativ, comparabil cu tendinţa generală evidentă de anul trecut în multe oraşe de talie mijlocie şi mare. Lăsând de o parte cauza generatoare (omniprezenta şi deloc terminata criză), fenomenul nu poate fi decât îmbucurător, avându-se în vedere preţurile nejustificat de mari la care ajunseseră locuinţele.

În continuare spicuim din  radiografia imobiliară a momentului, preluată din cotidianul Gândul: 

           Piteştiul este oraşul în care s-au înregistrat cele mai mari scăderi ale preţurilor apartamentelor vechi din România. O locuinţă din acest oraş s-a ieftinit cu 12,3% în cel de-al doilea semestru al lui 2010 faţă de primele şase luni ale anului, potrivit datelor unui studiu al companiei de evaluare Darian. Astfel, cumpărătorul unui apartament de două camere de 50 de metri pătraţi ar trebui să plătească 41.650 de euro pentru o astfel de locuinţă.

            Pe locul secund în topul deprecierii valorii proprietăţilor rezidenţiale vechi este Capitala. Imobilele din Bucureşti rămân însă cele mai scumpe din ţară ca preţ unitar, în pofida faptului că, în numai şase luni, au pierdut în medie 11,1% din valoarea de piaţă. În aceste condiţii, acelaşi apartament de două camere, situat în cel mai mare oraş al ţării, costă aproximativ 55.450 de euro.

        Un declin semnificativ al preţurilor în ultima jumătate a lui 2010, de 10,1%, s-a consemnat şi în Galaţi. Apartamentele de două camere, situate în imobile vechi, era evaluat la finele lui 2010 la 35.600 de euro. Ieftinirii importante, de peste 9%, s-au înregistrat şi în alte oraşe mari ale ţări, precum Bacău sau Satu Mare (vezi harta). Un caz aparte, la nivel naţional, îl reprezintă piaţa imobilară din Reşiţa. În condiţiile în care locuinţele nu s-au scumpit în nicio localitate din România, apartamentele vechi din această localitate au reuşit performanţa de a conserva valoarea de piaţă de la începutul anului trecut. Două camere în oraşul bănăţean au costat de-a lungul lui 2010 aproximativ 26.000 de euro.

Apartamente noi nu au cumpărători

        Un segment aparte al pieţei rezidenţiale autohtone este reprezentant de apartamentele noi. "Numărul anual de spaţii locative noi la nivel naţional este de aproximativ 40.000 de unităţi, dintre care în 2010 au fost tranzacţionate doar 10-12.000 de unităţi, care raportate la un număr dde tranzacţii de câteva sute de mii, conduce la un procent foarte redus de tranzacţii cu imobile noi".
      Vânzările slabe de locuinţe noi i-au determinat pe dezvoltatorii din oraşe mari precum Cluj-Napoca sau Constanţa să vină cu preţuri pe metru pătrat inferioare celor ale locuinţelor vechi. Astfel, acelaşi apartament de două camere, de 50 de metri pătraţi, însă construit în ultimii ani este mai ieftin faţă de unul similar, dar vechi, cu circa 900 de euro în cel mai mare oraş al Transilvaniei. Acestea sunt însă excepţii de la regula care spune că imobilele noi se vând mai scump decât cele vechi. În Capitală se observă cea mai mare discrepanţă de preţ între un metru pătrat nou şi unul vechi, de 20,2%, valoarea unui apartament nou cu două camere, fiind în medie, de 64.450 de euro.

Ce se întâmplă cu preţurile în 2011

      Şi chiriile au urmat trendul descendent al pieţei. Cele mai abrupte scăderi s-au înregistrat în cazul locuinţelor vechi din Capitală, unde, de-a lungul lui 2010, proprietarii şi-au redus pretenţiile financiare cu 32,2%, potrivit aceleiaşi surse. Reduceri consistente, cuprinse între 10% şi 20% s-au mai înregistrat şi în alte oraşe mari precum Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Iaşi, Ploieşti sau Buzău. Lucrurile au stat diferit în ceea ce priveşte chiriile cerute pentru apartamentele noi. În Bucureşti, ele s-au diminuat în 2010 faţă de 2009 cu numai 1,4%. Considerabil mai ieftin au închiriat proprietarii din Râmnicu Vâlcea. Ei au renunţat la 18,8% din sumele pe care le încasau lunar în 2009. Scăderi de două cifre al chiriilor s-au înregistrat pe acest segment şi în Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Galaţi.
     Sfârşitul acestui an va aduce mult aşteptatul final al crizei de pe piaţa imobiloară locală, opinează reprezentanţii Darian. "Tendinţa de scădere a preţurilor se va apropia de punctul terminus în cursul anului curent, când piaţa se va stabiliza. În prima jumătate a anului va continua scăderea preţurilor, dar într-un ritm redus, de o cifră, după aceea urmând o stabilizare", a declarat Adrian Popa Bochiş, director-evaluare companii al firmei Darian. În plus, el estimează pentru acest an continuarea executărilor silite, care, dublată de relaxarea condiţiilor de finanţare, ar putea duce la înlesnirea tranzacţionării acestor imobile.

Sursa articolului şi a reprezentării cartografice : www.gandul.info