Personaje celebre la Bacău

      Până pe 6 martie, Bacăul găzduieşte la Galeriile „Alfa”  expoziţia „Mit, ficţiune şi realitate”, unde puteţi admira peste 80 figuri celebre  (mitologie, desene animate,  filme de top) aparţinând  Muzeului Figurilor de Ceară din Sankt Petersburg. Pentru 5 lei (copii, studenţi, pensionari) sau 7 lei (adulţi), puteţi face cunoştinţă cu exponate în mărime naturală, extrem de bine realizate, reprezentăndu-I pe Shrek, Albert Einstein, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Leonardo da Vinci, Nefertiti, Agatha Christie, Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici, Harry Potter, Hercules, Johnny Deep ş.a. Nu ar fi lipsit de interes să faceţi şi propuneri pentru extinderea colecţiei, cu personaje mai mult decât faimoase din lucitorul spectru politic românesc...

Tenacitate de efemeridă

Având în vedere specificul meteorologic al ultimelor zile, e demnă de admirat tenacitatea fragilului mesager...

P.S.: Până la mijlocul săptamânii, condiţiile meteo vor fi de “iarnă autentică”, urmând ca primăvara să se instaleze in jurul datei de 10 martie, a anunţat  directorul Agentiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu. “Pe 22-23, marti-miercuri, urmeaza doua zile de iarna autentica. Urmeaza 24-28, temperaturi destul de scazute la munte, minus 15 grade. In sud este la limita, ne asteptam la minus 8, minus 9. Pana in data de 28 ramane iarna. De la 1 martie pana la 6 martie, temperaturile incep să crească si spre primavară ne indreptam după data de 10 martie, cu temperaturi de 10 grade”, a spus acesta.

Bacăul de altădată, altfel!

       Fotografia reprezintă documentul, certificatul memoriei, forma cea mai facilă de a lua în posesie spaţiul, dar şi sentimentul subconştient al duratei şi al istoriei, spunea un istoric român contemporan. 
        Foarte adevărat, indiferent dacă ne referirim la memoria colectivă sau doar la palimpsestul personal. Pentru argumentare, vă invit la un regal imagistic din perioada 1911-1913, sub forma unui colaj de cărţi poştale ilustrate, circulate în Bacăul începutului de veac XX. O colecţie cu o istorie aparte, despre care voi aminti poate cu altă ocazie, şi care, printr-o conjunctură fericită, nu a ajuns la coş (cum din neatenţie era să se întâmple) ci la subsemnatul. O radiografie extraordinară a fizionomiilor sociale demult trecute, fiecare cu istoria şi parfumul ei ascuns...

        Nu-mi rămâne decât să vă urez vizionare plăcută!

Clic pe imagini pentru zoom

Un milion de euro pentru spaţiile verzi din judeţ

         La iniţiativa Ministerului Mediului şi Pădurilor a fost a adoptată Hotararea de Guvern nr. 110 din 9 februarie 2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21 septembrie 2009 - 12 octombrie 2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

            În sesiunea organizată în perioada 21.09.2009 - 12.10.2009 au fost depuse 1056 proiecte, dintre care, în urma analizei condiţiilor de eligibilitate, au fost selectate 285 de proiecte în vederea finanţării, în valoare totală de 214 milioane de lei, urmând în perioada imediat următoare ca unităţile administrativ teritoriale ale căror proiecte au fost aprobate, să organizeze licitaţii în vederea realizării acestora.

            Judeţul Bacău este prezent de data aceasta cu un număr record de proiecte aprobate, în trei localităţi urbane (Moineşti, Slănic-Moldova, Târgu Ocna) şi trei comune (Tamaşi, Sascut şi Plopana), însumând sume alocate în valoare de peste 4 milioane lei (aprox. 976000 euro, foto).

Proiecte aprobate

             Este de lăudat iniţiativa unui număr tot mai mare de primării de a atrage fonduri extrabugetare pentru creşterea calităţii locuirii, segmentul în cauză fiind accesat în sesiunile anterioare doar de municipiul Bacău, prin proiectele care vizau amenajarea Parcului Catedralei (1,54 mil. Lei) şi a Parcului Olimpic (1,98 mil. lei,  în execuţie).

            Ca un comentariu personal, mi se par ridicole sumele alocate celor două staţiuni considerate de interes naţional (Slănic-Moldova şi Târgu Ocna), care, din câte am  observat în anexa hotărârii, nu se pot ridica la nasul unor “celebre” localităţi, cunoscute desigur  în întreaga ţară pentru potenţialul balnear, turistic, cultural ş.a.m.d.: Răcari – Dâmboviţa (0,9 mil. lei), Prundu-Giurgiu (1 mil. lei), Vlădeşti-Argeş (1,06 mil. lei), Oşeşti-Vaslui (1 mil. lei), Gighera-Dolj (1,36 mil. lei), Făurei – Brăila (1,02 mil. lei), Tărtărăşti-Dâmboviţa (0,9 mil. lei) etc….

            Prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi se are în vedere reducerea concentraţiilor de noxe din aer, creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora de standardele europene în domeniu, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea sau extinderea celor existente. Derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, programul amintit vine în completarea actelor normative prin care autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să adopte politici de extindere a suprafeţelor verzi şi să elaboreze programe etapizate de realizare a acestor obiective.

        Demarat în anul 2008, acest program binevenit a permis finalizarea până în prezent a  263 de investiţii, alte 102 proiecte fiind  în derulare. În total vor fi amenajate cca 630 de spaţii verzi, pentru care au fost alocaţi 450 milioane lei.

       Mai jos, câteva imagini cu patrimoniul verde al oraşelor câştigătoare: Slănic-Moldova (parcul staţiunii), Moineşti (Parcul Central) şi Târgu Ocna (Parcul Trandafirilor).

Slănic-Moldova, 2010

Moineşti, 2010

Târgu Ocna, 2011

Apus de Soare în Parcul Gherăeşti

            Acum câteva zile, când iarna încă nu revenise. O linişte desăvârşită, întreruptă doar ce scrâşnetul vreunui tren care se scurgea molatic peste Bistriţa. Câteva raze timide printre bătrânii plopi, care au prins şi timpuri mai animate. Vorba cronicarului la sfârşit de veac XIX:

 „Erau mulţi care se duceau şi afară din oraş la Lunca lui Rugină. Pe iarba din luncă şi printre copaci erau presărate sute de mese, împrejurul cărora şedeau jos sute de târgoveţi. Fiecare avea pe masa lor miel fript şi pâine frumoasă. Ulcioare, ploşti, cofe cu vin aveau toţi la îndemână. Câte un scripcar şi un cobzar erau la multe mese. Toţi mâncau, râdeau, beau, cântau şi jucau. Armendelu era în strălucirea lui. Azi?...S-au pierdut multe din aceste obiceiuri. Numai Lunca lui Rugină n-a ruginit. Tot se mai petrece în ea…dar nu ca atunci.”

S-a micşorat judeţul Bacău!

Sau cel puţin aşa indică softul de monitorizare a traficului, FEEDJIT Live (foto). Marele câştigător este judeţul vecin, Vasluiul, care pare-se că s-a extins tentacular, atât pe Valea Zeletinului (Podu Turcului), cât şi pe malurile Trotuşului (Oneşti). Nu le-a fost însă de ajuns, au  înglobat chiar şi estul judeţului Neamţ, cu Roman cu tot. Explicaţii plauzibile: ori s-a defectat sistemul de poziţionare globală a providerului, ori ei pun deja în aplicare ideile "savante" ale unor politicieni dâmboviţeni, care ţin morţiş la o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării....Vom vedea!

Salzburgul României

      Recunosc că dintotdeauna am avut o slăbiciune pentru acest mic oraş - staţiune. Pentru liniştea pe care o degajă, pentru cadrul natural fermecător, pentru aspectul de cochet oraş - grădină. Pentru concentrarea de superlative legate de spiritualitatea creştină, monumente de patrimoniu, aurul alb şi atâtea altele pe care vă invit să le (re)descoperiţi cu plăcere. Un creuzet de specificităţi  aproape imposibil de găsit la alte localităţi din ţară, şi nu mă refer aici doar la cele cu acelaşi rang în ierarhia urbană. Cunoscându-i locurile şi oamenii, încet, încet, îţi dai seama că acea comparaţie cu mult mai cunoscutul oraş din Austria nu e chiar patriotism local fără acoperire...

     Dacă încă nu aţi intuit despre ce oraş e vorba, ofer mai jos câteva repere imagistice:

 

Kilometrul zero plus-minus 5 ani

O privire comparativă între două repere temporale: aprilie 2005 şi noiembrie 2010.

ÎNCHIDEŢI AMURCO! OPRIŢI POLUAREA!

         Toţi băcăuanii care nu mai suportă poluarea cu amoniac de la Amurco (Combinatul de Îngrăşăminte Chimice – CIC) sunt aşteptaţi la o acţiune de protest. Aceasta va avea loc marţi, 15 februarie 2011, de la ora 10.15, în faţa Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, str. Oituz, nr. 23 (vis-a-vis de Tribunal).

      Protestul se va desfăşura în paralel cu întrunirea comisiei care se pregăteşte să emită autorizaţia de mediu pentru Amurco. Mitingul este autorizat. Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai societăţii civile şi locuitori din Bacău şi din comunele Nicolae Bălcescu, Cleja, Faraoani şi Letea Veche.

     Autorităţile trebuie să ţină seama de poziţia cetăţenilor faţă de poluarea cu amoniac. Grupul “Închideţi Amurco!
Opriţi poluarea!” solicită Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului să nu elibereze autorizaţia de mediu, până când Amurco nu îşi rezolvă problemele de poluare.

Sursa: comunicat grup de iniţiativă "Închideţi AMURCO! Opriţi poluarea"

S-a mai dus un simbol al oraşului

       Este vorba de efigia din bronz masiv a mareşalui Ion Antonescu, amplasată pe faţada casei Anania, monument istoric al oraşului, situat în zona centrală, pe strada George Bacovia nr 49. Clădirea de patrimoniu, construită în anul 1910, este una din puţinele clădiri istorice ale Bacăului, care, deşi aflată într-o stare mediocră de întreţinere, păstrează o fizionomie aparte, atrăgând atenţia printr-o arhitectură deosebită. Furtul însemnului comemorativ a condus şi la distrugerea plăcii de marmură  amplasată ca mărturie a evenimentelor petrecute în timpul primului război mondial, când în această  locaţie a funcţionat  Comandamentul Armatei a II-a. Ca şef al Secţiei Operaţii din cadrul marelui Cartier General, Ion Antonescu a participat semnificativ la organizarea şi desfăşurarea bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

      Prin devastarea monumentului, Bacăul nu numai că pierde un însemn imagistic preţios al istoriei locale şi naţionale, ci şi, poate mai grav, suportă un atentat la memoria colectivă.