De prin ramurile industriei alimentare

                După cum se vede, stăm bine în sectorul alimentar pe la carnea de pasăre şi cea de porc. Dar cu o floare şi cu un fir de polen nu prea se face primăvara industriei uşoare băcăuane...

  

Photo of the Day: copci în intravilan

Lebede pe Bistriţa

O familie de lebede albe (Cygnus olor)  pe canalul de fugă al Bistriţei, îndreptându-se agale, la ora prânzului, spre sfufărişurile de la coada Lacului Bacău II.  Rezoluţie originală, pentru un posibil wallpaper de zile cenuşii...

Comparaţii galactice

         De curând, telescoapele Hubble şi Spitzer ale NASA au descoperit cea mai îndepărtată dintre galaxiile cunoscute până la ora actuală, aflată la nu mai puţin de 240 de miliarde de ani lumină de Terra. Cercetătorii cred că A1689zD1 (după cum a fost botezată marea descoperire – foto, sursa: NASA) s-a format la puţin timp după Big Bang, care ar sta la originea formării Universului, în urmă cu 13,7 miliarde de ani.

        Cam multă tevatură credem noi. Ca români deştepţi ce suntem, nu trebuie să scrutăm universul cale de ani lumină, pentru a  întrezării ceva materie stelară, care, culmea, după spusele echipei de cercetători, ar mai fi şi moartă...

       Noi ne-am creat la doi paşi propria gaură neagră (foto), care absoarbe  cu o forţă inimaginabilă energie, într-o bolboroseală extrem de vie...Şi ce-am cheltuit? Doar vreo 20 de ani, o nimica toată...

Parcul auto băcăuan

Parcul auto din Romania a atins un nou maxim istoric la final de 2010, de 5,418 milioane vehicule, cu 100.000 mai multe decât acum un an, conform datelor recent publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Peste o cincime din acest parc aparţine Bucureştiului,  unde sunt înmatriculate nu mai puţin de  1,174 milioane vehicule.

Ca tipuri de vehicule, cel mai important segment îl reprezintă automobilele, cu 4,3 milioane unităţi, din care 1,3 milioane diesel, iar restul pe benzină. Circa 600.000 de maşini au sub doi ani vechime şi peste 1,8 milioane au mai mult de zece ani.

Interesantă este distribuţia geografică a parcului auto: doar două judeţe au depăşit pragul de 200000 vehicole: Timişul (203000 buc.), urmat îndeaproape de Cluj, cu 20200 unităţi. La polul opus se situează judeţe cu un număr scăzut de locuitori şi cu un nivel de dezvoltate social-economică mai redus: Botoşani (55000), Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Vaslui, Teleorman şi Tulcea.

Judeţul Bacău, cu un parc auto format din 121762 unităţi (foto), ocupă locul 14 la nivel naţional. La scara Moldovei, este depăşit însă de Suceava (131000 buc.) şi Iaşi (127000 buc.). Raportat la mărimea demografică, ierarhia arată însă cu totul altfel: cele mai dotate judeţe devin Galaţi (cu o medie de un vehicol la 5,13 locuitori), Suceava (5,2), Vrancea (5,4) şi Neamţ (5,7). Bacăul ocupă o poziţie intermediară (1 vehicol la 5,8 locuitori), fiind situat înaintea judeţelor Iaşi (6,5), Botoşani (8) şi Vaslui (8,75). Toate însă se află cu mult sub media naţională (1 vehicol la 4 locuitori), demonstrând şi în acest mod nivelul de dezvoltare mediocru şi un grad al calităţii vieţii inferior celorlaltor regiuni ale ţării. Cu siguranţă suntem însă pe primul loc la numărul de vehicule cu tracţiune animală...

BA.COV-ia

       Astăzi a fost lansat cel mai amplu proiect POS DRU destinat mediul educaţional băcăuan, intitulat: “Profesionalizarea carierei didactice – noi competente pentru actori ai schimbarilor in educatie”, având ca parteneri I.SJ. Covasna, C.C.D. Bacău, I.S.J. Bacău şi Universitatea “Transilvania”  Brasov. Grupul ţintă este format din nu mai puţin de 2600 cadre didactice (educatori, învăţători, profesori) din judeţele Bacău şi Covasna. Obiectivele proiectului: metode interactive de predare-învăţare, managementul clasei, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, desfăşurate pe parcursul a trei ani.

       Un excelent “logo”, care surprinde în mod fericit parteneriatul amintit şi oferă celor două judeţe  oportunitatea unei colaborări de lungă durată.

Photo of the Day: Amenajări un pic dizabilitate

Monumente băcăuane de for public: statuile oraşului

          Spre deosebire de locurile cotidiene, unde suntem ceea ce facem, în faţa monumentului suntem ceea ce credem, ceea ce venerăm, ceea ce comemorăm, nu ca individ inalienabil, ci ca membru al unei comunităţi care împărtăşeşte aceleaşi valori, aceeaşi credinţă, veneraţie. Chiar dacă monumentul este consacrat unui erou anume, unei personalităţi de odinioară, el se oferă posterităţii cu valoare de exemplu şi simbol, şi cu capacitatea de coagulare comunitară. Monumentul este un „loc de memorie”, ori, şi mai precis, un loc al voinţei (colective) de memorie (colectivă). Valoarea lui simbolică este evidentă, şi ea excede valoarea simbolică a celorlalte locuri ale vieţii cotidiene. Această valoare vine din capacitatea sa de a concentra într-o unitate temporală omogenă, superficială şi evidentă timpul lung, eterogen şi profund al trecutului.

            Dar mai mult decât orice, monumentul este memoria spaţiului.În monument, timpul este povestit şi expus spaţial. Lucrurile, formele se umplu de conţinuturi prin naraţiune, iar atunci când aceste naraţiuni nu sunt citite „din prima”, mărturii textuale sunt adăugate texturii înseşi a monumentului. (Ciprian Mihali – Monumentul între voinţa de putere şi opera de artă, Ed. Paideia, 2001)

Photo of the Day: Hazarduri naturale de sezon

Paza bună trece hazardul! 

Pentru sezonul cald, propun revopsirea panourilor (deh, vremuri de criză..) şi inscripţionarea lor cu atenţionări valabile tot timpul anului, postate la intrarea în oraş. Ceva de genul Oraş de cură amoniacală sau Localitate înfrăţită cu NH_{3 .}      

 _{Bună ideea?} 

Şah la Bacău

        Bacăul a avut parte astăzi  de un eveniment pe care l-aş cataloga ca fiind deosebit. Peste 250 de elevi din clasele I-VIII au participat la faza judeţeană a Campionatului Naţional Şcolar de Şah „Elisabeta Polihroniade”. Spun deosebit din cel puţin câteva motive. În primul rând prin  participarea  numeroasă, dovadă că şahul este îndrăgit de numeroşi copii, în ciuda faptului că, după 1989, Bacăul nu a mai reuşit să-şi păstreze structurile sportive organizate, care ofereau - prin cluburi de şah, calendar competiţional, legitimarea jucătorilor la diverse echipe participante la campionatele naţionale – perspectivele practicării unui sport de performanţă. Apoi prin pasiunea cu care au trăit participanţii fiecare mutare, fiecare final de partidă din cele patru runde, bucuria victoriei dar şi lacrimile unor mutări greşite au demonstrat, dincolo de rezultatele finale, că această excepţională combinaţie dintre sportul minţii şi  artă pe 64 de pătrate îşi are aici numeroşi adepţi, posibili şahişti de top în viitor. 

            Concursul de astăzi a reprezentat cu siguranţă o excelentă modalitate de popularizare a şahului, graţie iniţiativei Elisabetei Polihroniade, marea doamnă a şahului românesc, prezentă  la competiţia băcăuană. Bucuria de a fi împreună cu aceşti copii lângă eşichier şi amabilitatea de a sta de vorbă cu orice pici care şi-a învins timiditatea în faţa  marii maestre internaţionale au oferit celor prezenţi (elevi, părinţi, profesori însoţitori) momente unice, care au mai diluat din încărcătura punctajelor şi a clasamentelor finale, dincolo de care, cu toţii au plecat, cred, mai câştigaţi spre casă.