Au intrat urşii în Bacău

      Nu sunt cei "veritabili", din zona Dărmăneştiului, care ne încântă la fiecare final de an, la festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă. Probabil au venit de prin codrii din jurul Bacăului...

 

23 decembrie 2010

Bacăul va avea un centru financiar şi de management al afacerilor

Bacăul va avea, în următorii doi ani şi jumatate, un Centru Financiar şi de Management al Afacerilor, aparţinând societăţii Asero Oneşti, proprietatea fiilor cunoscutului om de afaceri Costel Căşuneanu.

Proiectul, depus în noiembrie 2008, are o valoare totală de peste 84 milioane lei, contribuţia proprie a firmei fiind de 30,5 milioane lei, în timp ce asistenţa financiară nerambursabilă este 54 milioane lei (aproximativ 13 milioane de euro).

Viitorul centru de afaceri din Bacău. Sursa: asero.eu

Conform statisticilor existente la nivelul Registrul Comerţului, proiectul beneficiază de cea mai mare finanţare obţinută de o firmă din Regiunea de Nord-Est, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 4 (Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local).

Conform datelor tehnice, centrul va dispune în cele şapte etaje, de 153 de spaţii de birouri, săli de conferinţă, spaţii pentru  videocenferinţe,  săli multimedia, dar şi de două spaţii expoziţionale, restaurant şi parcare supraterană cu 205 locuri, în trei corpuri de clădire. Suprafaţa totală construită va fi de aproape 4000 mp, iar suprafaţa construită desfăşurată proiectată este de 24700 mp. Conform estimărilor, vor fi create circa 290 de locuri de muncă, la agenţii economici care vor fi găzduiţi de Centru, in primii doi ani.

            Centrul va fi amplasat în imediata vecinătate a stadionului municipal (foto), într-o zonă care, după 1990, a atras numeroase interese imobiliare prin schimburi de terenuri şi modificări ale destinaţiei lor.

            Prin realizarea acestei investiţii, centrul Bacăului va putea căpăta mai pregnant şi o specializare a terţiarului superior, prin concentrarea activităţilor financiar – bancare şi de învăţământ superior într-un areal relativ compact (Casa Albastră, Universitatea “George Bacovia”).

„Update” la şoseaua de centură a Bacăului.

       Ministerul Transporturilor, a prioritizat (pentru a câta oară?!), prin vocea Ancăi Boagiu,  proiectele de investiţii care vor fi lansate până la sfârşitul anului 2011. În cadrul Programului Operational Sectorial - Transporturi se are în vedere construirea  de artere rutiere ocolitoare pentru 11 localităţi:  Bucureşti, Săcuieni, Carei, Tecuci, Târgu Mureş, Braşov, Craiova sud-est, Alexandria, Caracal, Mihăileşti şi…BACĂU! 
        Lungimea totală a acestor şosele de centură ar fi de 138,7 km (!), cu o valoare de 539,38 milioane de euro.    
        O  parte a istoriei îndelungatului travaliu numit centura Bacăului o puteţi accesa în postarea „Centura şoselei” din 15 februarie 2010.

            Doamne ajută, poate de data asta vom avea mai mult noroc…

Explozia

    Câteva imagini surprinse după tragica explozie provocată în această dimineaţă de o scurgere de gaz metan la blocul 22 de pe strada Martir Horia. Mulţumim colegei Mioara Constantin pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie aceste instantanee.

  

Cea mai scurtă zi de muncă...astronomică

Iluminarea Pământului la solstiţiul de iarnă

Mâine, începând cu ora 23:38 putem spune, oficial, că am intrat, astronomic, în anotimpul hibernal, o dată cu solstiţiul de iarnă, moment în care Soarele răsare cu 23 grade 27 minute de punctul cardinal est şi apune cu exact acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45 grade - la numai 21 grade faţă de orizont. În consecinţă, la aceasta dată, durata zilei are valoarea minima din an. Pentru Bacău (46°34' latitudine nordică), durata zilei de mâine va avea doar 8 ore şi 34 minute, ca diferenţă de timp între momentul răsăritului (07:53) şi cel al apusului de Soare (16:27).

Interesant este că în acest an, solstiţiul de iarnă se suprapune cu o eclipsă totală de Lună, suprapunere astronomică care nu s-a mai întâmplat în ultimii...456 de ani!

Superlative de Bacău

-         cea mai mică altitudine: 144, 2 m (SE de Combinatul Chimic „Amurco”)

-         cea mai mare altitudine: 190,62 m (Capul Piscului, interfluviul comun Bistriţa – Siret, la ieşirea din oraş, pe DN 2F, spre Vaslui)

-         luna cu cea mai scăzută temperatură medie: ianuarie (-4 °C, media anilor 1896-1997)

-         luna cu cea mai ridicată temperatură medie: iulie (20,4 °C, media anilor 1896-1997)

-         cea mai timpurie zi cu îngheţ: 23 septembrie 1913

-         cea mai târzie zi cu îngheţ: 5 noiembrie 1896

-         ultima zi cu îngheţ: 10 mai 1912

-        temperatura maximă absolută: 41,9 °C (07 august 2012, valoare neconfirmată oficial - http://www.deferlari.ro/2012/08/o-noua-temperatura-maxima-absoluta.html), 40,3 °C (24 iulie 2007)

-         temperatura minimă absolută: - 32,5 °C (20 februarie 1954)

-         luna cea mai ploioasă: iunie (81,8 l/mp  - media anilor 1896-1997)

-         luna cu cea mai scăzută cantitate de precipitaţii: februarie (22,8 l/mp  - media anilor 1896-1997)

-         cea mai mare cantitate de precipitaţi căzută în 24 de ore: 71,8 l/mp (septembrie 1976)

-         prima menţiune documentară: 6 octombrie 1408, în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Liov

-         cel mai mare număr de locuitori: 205029 persoane, la recensământul din 7 ianuarie 1992 (al 12- lea oraş din România)

-         cea mai numeroasă minoritate: romii (1605 persoane, 0,91% din populaţia oraşului)

-         cele mai bine reprezentate grupe de vârstă la recensământul din anul 2002: 15-19 ani (17164 persoane) şi 45-49 ani (16715 persoane)

-         cea mai ridicată densitate a populaţiei urbane din Moldova: 4064 loc/kmp (2002)

-         cea mai veche clădire: biserica Precista (ridicată în 1490-1491 de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare; monument istoric de importanţă naţională)

-         cea mai veche construcţie laică: clădirea fostei biblioteci judeţene „Costache Sturdza” (1770)

-         singura ctitorie bisericească boierească: Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1842-1845)

-         singura sinagogă păstrată: Sinagoga Cerealiştilor (1906, alte surse 1880), pe str. Ştefan cel Mare

-         cea mai mare catedrală în construcţie din provincie: Catedrala „Înălţarea Domnului” (capacitate maximă 5000 persoane, 81 m lungime, 36 m la abside)

-         cea mai înaltă structură din Moldova: turnurile CET (210 m)

-         cea mai înaltă clădire: Catedrala „Înălţarea Domnului” (63 m înălţime la nivelul turlei principale, fără crucea principală, înaltă de 7m)

-         cea mai înaltă clădire finalizată: Hotel „Moldova” (50 m)

-         singura clădire construită după un proiect american: Hotel „Decebal” (1970)

-         singura clădire reabilitată după un proiect extraeuropean: bazinul olimpic, după proiectul bazinului din Sydney (Australia)

-         singura pistă circulară acoperită de 200 m din România: sala olimpică de atletism

-         cea mai lungă pistă de Karting: 1250 m (Selena Motor Sport)

-         cel mai mare număr de apartamente finalizate într-un an: 3873 apartamente, în anul 1979

-         cartierul cel mai extins: Şerbăneşti (875 ha, 20,2% din suprafaţa oraşului)

-         cea mai lungă stradă: strada Chimiei (3851 m)

-         cea mai scurtă stradă: strada Aurel Vlaicu (54 m), în cartierul Bistriţa-Lac

-         cel mai mare parc: Parcul Gherăeşti (22,84 ha)

-         cea mai mare capacitate de cazare: Hotel „Moldova” (390 locuri)

-         cea mai lungă pistă de avioane din Moldova: aeroportul „George Enescu” (2500 m)

-         cea mai mare suprafaţă destinată activităţilor comerciale: European Retail Park (52600 mp)

-         cel mai „trăznit” proiect de investiţii: introducerea transportului subteran (metrou)

-         cel mai devastator incendiu: 16 mai 1926 (peste 400 case mistuite de foc)

-         cele mai mari inundaţii din secolul XX: 1930

-         cea mai puternică epidemie din oraş: epidemia de holeră din 1831 (224 decese, reprezentând la acel moment 8% din populaţia Bacăului)

-         cele mai numeroase mandate de primar: Leon Sachelarie: 5 mandate în anii 1886–1887, 1890–1891, 1896–1897, 1901–1907, 1922–1926

Lista rămâne deschisă...

Periurbanizarea Bacăului

  A se observa  diferenţele faţă de Iaşi. Asta ca să nu ne  mai buricăm, şi din acest punct de vedere, cu acea formulă care a fost la modă până de curând: capitala Moldovei. Fenomenul de periurbanizare îl precede pe cel de metropolizare. Cu alte cuvinte, mai avem de aşteptat. Şi nu cu mâna în sân, fără un minim de dotări elementare la doi paşi de oraş...
Sursa hărţii: Atlasul teritorial al României

Noi zone protejate?

Ţinând cont de politicile Uniunii Europene privind conservarea şi protecţia mediului, România trebuie să-şi completeze reţeaua de arii protejate cu noi situri, valoaroase din punct de vedere al biodiversităţii. La nivelul judeţului Bacău au fost propuse şapte obiective care ar putea fi incluse în reţeaua Natura 2000, o  reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar:  Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni (arie de protecţie avifaunistică), Măgura Târgu Ocna, Nemira – Lapoş, Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni, Lunca Trotuşului, Lacurile din juderul Mascurei, Siret 3 Costişa – Basta, ca situri de importanţă comunitară (sursa: Ziarul de Bacău).

Cred că e vorba de o greşeală de tehnoredactare includerea ariei Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni în două categorii distincte. La fel şi cu toponimul juderul Mascurei, care nici vorbă să existe prin România. Nu aici e marea problemă, ci modul în care acestea vor fi protejate cu adevărat. Despre această necunoscută, www. criticaţi.ro a pus excelent degetul pe rană:

 “Conform Ziarului de Bacau, judetul s-ar putea imbogati cu mai multe zone care intra in categoria ariilor naturale protejate. Asta pentru ca ne cere Uniunea Europena. Foarte frumos. Numai ca apare o intrebare. Cine dracu’ le protejeaza? Raspunsul nu il stie nimeni. Asta pentru ca un ONG, oricat de bine intentionat, nu o poate face. Si asta pentru ca principalele institutii de control sunt legate de maini prin legi idioate. Va dam un exemplu, ca sa pricepeti. Pe lacuri, pana acum vreun an de zile avea competenta Inspectoratul de Jandarmi. Ceea ce era foarte bine. Numai ca, de bine ce era, guvernantii s-au gandit sa schimbe legea. I-au scos pe jandarmi si i-au lasat doar pe politisti. Ia incercati voi sa rezolvati ceva cu un politist de la politia rurala. Ca sa intelegi si mai bine. Va aflati pe o arie naturala protejata si observati niste braconieri la peste sau niste nesimtiti care vaneaza aiurea. Ce faceti conform noilor legi? Apelati numarul de urgenta si vi se face legatura cu politia din zona in care va aflati. Calculati voi cam cat de rapid se misca un sef de post. Pana la promularea noilor reglementari, intervineau jandarmii. Iar baietii chiar o faceau in forta. Acum trebuie sa intervina un baiat cu chipiu dintr-o comuna. La felul in care o fac, ne putem sterge la bot de ariile naturale protejate.”

Cascadă din rezervaţia Buciaş, pe cursul superior al Caşinului

În acest moment, judeţul posedă 16 arii protejate, incluse la diferite forme de ocrotire:

1. Rezervaţia naturală Nemira (3491, 20 ha)

2. Rezervaţia naturală Izvorul Alb (21,00 ha)

3. Rezervaţia naturală Lac Bălătău (4,83 ha)

4. Rezervaţia naturală Perchiu (206 ha)

5. Aria de protecţie specială avifaunistică Lac Lilieci (262 ha)

6. Aria de protecţie specială avifaunistică Lac Bacău II ( 202 ha)

7. Aria de protectie specială avifaunistică Lac Galbeni  (1132 ha)

8. Aria de protectie specială avifaunistică Lac Răcăciuni (2004 ha)

9. Aria de protectie specială avifaunistică Lac Bereşti  (1800 ha)

10. Rezervaţia naturală Măgura – Târgu Ocna (8291 ha)

11. Rezervaţia naturală Arsura (35,50 ha)

12. Rezervaţia naturală Buciaş (471 ha)

13. Parcul dentrologic Hăghiac (36 ha)

14. Parcul dentrologic Hemeiuşi (47, 5 ha)

15. Pădurea de tisă de la Dărmaneşti (3 ha)

16. Codrul secular Runc (60 ha)

În bătaia vântului

     Mai în glumă, mai în serios, nu o fi roza vânturilor de vină?! Frecvenţa scăzută a circulaţiei atmosferice vestice (doar 3% - foto) nu ar explica oare şi ponderea investiţiilor străine din acele zări apusene?

Bulversarea fizionomiei urbane băcăuane

Explozia demografică a majorităţii oraşelor româneşti, îndeosebi a celor din eşalonul superior şi mijlociu al ierarhiei urbane, a fost posibilă numai printr-o complicare relativ bruscă a structurii interne a acestora, prin apariţia platformelor industriale în intravilan sau adiacent acestuia, precum şi prin necesitatea cazării noii forţe de muncă sosite din mediul rural, conturând mari zone rezidenţiale, care au depersonalizat rapid oraşele. Aceste mari habitate urbane, care reflectă ideologia utopică a oraşului socialist, conform căreia oraşul înseamnă „industrie+bloc”, au reprezentat intervenţii brutale în structura internă, provocând mari rupturi funcţionale. Intensitatea acestor transformări, în cazul oraşului Bacău, a fost de mare anvergură, determinând, faţă de perioada precedentă, rupturi funcţionale fundamentale, care au schimbat în întregime funcţiile şi fizionomia localităţii. Amploarea fenomenului nu este specifică pentru oraşele mari, ea a caracterizat cu precădere noile oraşe industriale, construite sau reconstruite prin transormarea unor localităţi urbane şi rurale (gen Oneşti, Motru, Rovinari, Victoria) sau oraşele mijlocii, care au recăpătat din 1968 funcţia administrativă de reşedinţă de judeţ (Vaslui, Slatina, Zalău, Târgu Jiu ş.a.). Am putea spune că Bacăul a fost o excepţie, din păcate mai puţin fericită, având ca efect atomizarea vechii structuri în mici areale izolate în marea masă a noilor construcţii.

            Analiza dinamicii apariţiei acestor mari habitate în Bacău (foto) scoate în evidenţă o intensitate maximă a „sistematizării locative” în perioada 1977 – 1982, când au fost ridicate peste 3500 apartamente noi/an, însumând nu mai puţin de 22108 apartamente, ritm întâlnit doar în cazul celor mai mari oraşe, cu funcţie de „metropolă” regională (Iaşi, Craiova, Constanţa). Un alt fenomen particular constă în faptul că, per ansamblu, investiţiile în domeniul imobiliar, planificate prin celebrele planuri cincinale, s-au menţinut constante pe parcursul celor două decenii de sistematizare: 23841 apartamente în deceniul 7, 24000 apartamente în deceniul 8, demonstrând, că cel puţin din acest punct de vedere, Bacăul a avut parte de o „atenţie specială” din partea regimului.

            În total, în perioada 1950-1989, în Bacău s-au construit 56786 apartamente, reprezentând peste 95% din totalul locuinţelor colective (1281 blocuri şi blocuri tip „vilă”). Aceste habitate constituie astăzi una din marile provocări urbanistice ale oraşului, care pun numeroase probleme de ordin arhitectural, social şi al imaginii urbane, impunând găsirea unor soluţii adecvare de atenuare a caracterului lor artificial şi de compatibilizare cu viitoarele structuri urbane.