Orașul văzut de sus...pe firul apei

 

"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"

    Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.   

                    

Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului

Bacăul este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei, iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...

— Un îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna, în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului, concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.

— Am aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost în acest an crearea «Insulei de agrement».

— Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct, alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă, garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.

— Am auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?

— Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri. Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant, este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum, bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.

— Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu sufletul?

— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.

La Insulă, în 1975

Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici

 

Toamna exploziei

 

Răsărit de august

Verde cu farmec

Nu toate lucrurile trebuie îndreptate, curăţate, tăiate, simplificate...Un colţ al Insulei de agrement care şi-a păstrat - ca prin minune - identitatea şi farmecul...

Plopul lui Salvador Dali

Aluzie de toamnă...

Verde...insular

    O amenajare peisagistică înseamnă recuperarea, menţinerea, amenajarea şi punerea în valoare a spaţiilor verzi urbane.

 O amenajare peisagistică îşi propune axarea compoziției pe particularitățile naturale ale sitului, atât în ceea ce privește topografia, cât și vegetația existentă.

O amenajare peisagistică ţine cont de specificul ecosistemului și de particularitățile vegetației naturale, amplificând şi armonizând valoarea intrinsecă a verdelui.

 O amenajare peisagistică are nevoie să privească retrospectiv și să acționeze prospectiv.

O amenajare peisagistică se fundamentează pe nişte principii şi metode de organizare ştiinţifice clare, unanim recunoscute.

O amenajare peisagistică impune susţinerea calităţilor intrinseci ale vegetaţiei prin elemente constructive durabile şi funcţionale.

O amenajare peisagistică  are în vedere că vegetaţia reprezintă elementul cel mai important dar şi cel mai manevrabil al modelării spaţiului, prin folosirea diferenţiată a taliilor, formelor, culorilor şi texturii plantelor şi a adaptabilităţii diferitelor specii la variatele condiţii ale mediului, prin multitudinea posibilităţilor de combinare şi grupare a lor.

O amenajare peisagistică regândeşte optim relaţia dintre natură şi elementele construite.

O amenajare peisagistică înseamnă să cunoşti valoarea decorativă şi ecologică a speciilor utilizate.

O amenajarea reuşită a spaţiilor verzi urbane se bazează pe efectele dominante ale arborilor şi arbuştilor, cărora li se asociază în proporţii variabile subarbuştii şi plantele erbacee.

O amenajare peisagistică trebuie să conserve şi să protejeze elementele vegetale vaolroase preexistente.

O amenajare peisagistică reuşită reprezintă una dintre căile amenajării durabile a oraşului.

O amenajare peisagistică nu înseamnă să ciunţeşti, să îndrepți, să elimini, să nivelezi, să simplifici.

O amenajare peisagistică nu înseamnă să acționezi de azi pe mâine, îngrămădind disonant câteva exemplare de arbori și arbuștii la câte o intersecție de alei, ci să ai viziunea ansamblului de peste ani...

O amenajare peisagistică nu pleacă de la ideea că verdele este un accesoriu ori lux urbanistic, ci o dotare absolut necesară.

O amenajare peisagistică nu este un câmp de manifestare pentru interese politice, inginerii financiare şi afaceri de grup.

O amenajare peisagistică nu se face doar pentru plăcerea vulgului sau cu gândul că mai toţi orăşenii sunt naivi, fraieri, nerozi sau visători, ci este legată de suma experienţelor, obişnuinţelor şi practicilor pe care un grup uman le dezvoltă în acel loc, pentru întreaga comunitate.

O amenajare peisagistică nu înseamnă doar lopată, drujbă, rulouri de gazon şi un braţ de puieţi. O amenajare peisagistică înseamnă şi un strop de inimă pentru oraşul tău…

Foto colaje: sus - 2009, jos - iulie 2020

O insulă redată băcăuanilor...

Astăzi despre lucrurile bune. Marele câștig: reîntoarcerea orașului cu fața către apa care l-a zămislit...

Şocuri jurasice la Insula de Agrement

Modelări peisagistice la Insula de Agrement

Cineva spunea că ar fi cioatele arborilor acoperite cu pământ...Nu, este vorba de valonament, mijloc de modelare peisagistică a reliefului în profile larg concavizate care reunesc forme convexe, plane și accidentate ale solului. Vorbim deci de o modalitate de realizare a micropeisajului, solutie compozițională care urmărește eliminarea monotoniei terenurilor plane, efecte vizuale și estetice, orientarea liniilor de vedere și, de ce nu, crearea unor provocari pentru picii care descoperă lumea...

Insula de agrement...încotro?

Două imagini satelitare la 5 ani diferenţă (2014 vs 2019, sursa: Google Earth Pro). Concluziile le trageţi dumneavoastră...

Zece dorinţe pentru Bacăul anului 2017

Zece zile trec absurd de nu ştiu

Nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu

Zece vieţi de-aş sta în tine

Tot ar fi puţine...

(prelucrare după Florin Chilian)

Despre un decalog urbanistic am vorbit mai demult. La final de decembrie, aşa cum se cade prin creştini, ar fi timpul să ne punem nişte dorinţe pentru un an mai bun, cu speranţe şi optimism. După un somn cu tulburări cataleptice, câteva vise remanente mi s-au părut în această dimineaţă mai mult decât realizabile. M-am gândit să vi le împărtăşesc sub forma unei liste de visuri urbanistice, visuri care pot transcede lumea onirică...poate chiar la anul. Într-o ordine aleatorie, acestea ar fi:

1. Începerea filmărilor la o nouă ecranizare după înfricoşătoarele „Păsări” ale lui Afred Hitchcock.  Hotelul „Moldova” va fi elementul central al acţiunii, asigurându-se în acest fel şi o plată consistentă făcută de Metro-Goldwyn-Mayer către bugetul local, sumă care ar depăşi de două ori valoarea producţiei industriale a Bacăului  din ultimul deceniu.

  

2. Utilizarea structurii de rezistenţă a stadionului municipal pentru ridicarea unui amfiteatru după modelul celui din Delphi. Cofinanţarea europeană ar permite inclusiv amejajarea unui vomitarium complet utilat, necesar diverselor întâlniri politice şi evenimente electorale. Înaltul rang de oracol va fi acordat, prin rotaţie, timp de 29 de zile, fiecărui consilier local şi judeţean care a propus în ultimul mandat cel puţin două direcţii vizionare pentru dezvoltarea oraşului Bacău pe termen mediu şi lung. Eu îi pot aştepta cu braţele deschise pentru a le vorbi despre bizare palimseste urbane.

3. Defrişarea Parcului Cancicov şi începerea lucrărilor de amenajare a noii grădini botanice şi a grădinii zoologice (cu multe animale domestice, după cum au declarat recent reprezentanţii autorităţilor). Sper din toată inima să fie respectat proiectul din faza iniţială, prin care Bacăul se va putea bucura de un ecosistem tropical în care interacţiunea om – natură să optimizeze circuitele de materie, energie şi informaţie pe întreg teritoriul administrativ al oraşului şi chiar în Zona Metropolitană Bacău.

4. Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.

5. Montarea panourilor de polistiren expandat cu densitate de 40 kg/mc pe structura metalică deja încastrată pe faţada clădirii Teatrului Municipal “Bacovia”. În felul acesta cultura, patrimoniul şi arhitectura îşi vor găsi căi protejate de reverberare la nivel regional şi naţional. În plus, cu o minimă cheltuială dată de achiziţionarea a 2-3 kilograme de pioneze, s-ar asigura o suprafaţă generoasă pentru un afişaj stradal civilizat şi vitalizant din punct de vedere cromatic.

6. Conceperea sub înalta probitate a unui grup de lucru interdisciplinar (la care să participe autorităţi, instituţii descentralizate, ONG-uri, asociaţiile de proprietari, elevi şi studenţi, regii autonome şi societăţi comerciale reprezentative din judeţ, partide politice şi organizaţii profesionale) a unui calendar „Bacău – capitala hazardurilor 2017”, în care să fie menţionate toate avariile climatice, tehnologice, hidrologice, sociale, incendii, accidente ş.a.m.d. Promovarea eficientă la nivel naţional ar putea aduce o creştere semnificativă a veniturilor, dinamizarea economiei locale şi îmbunătăţirea imaginii oraşului. Spre deosebire de alte titluri recent obţinute (oraş european al sportului, capitala tineretului din România), capitala hazardurilor şi-ar putea demonstra perenitatea şi rolul de pol de dezvoltare la nivelul întregului istm ponto-baltic. Chiar şi obişnuita noastră ceaţă ar putea fi revalorizată şi cosmetizată pentru o strategie inedită de marketing cu tentă bacoviană...

7. La câte plantări de arbori s-au făcut oficial în ultimii 10-15 ani, de când monitorizez verdele urban băcăuan, sunt convins că beneficiile ecologice şi sanogene îşi vor arăta roadele în 2017, oraşul îşi va contura fizionomia de pădure urbană sempervirescentă, atractivă şi primitoare pentru toţi rezidenţii şi migranţii ei de peste mări şi ţări. Noile plantaţii de aliniament cu exemplare viguroase de păducel vor asigura materia primă pentru tratarea cu succes a seniorilor băcăuani suferinzi de hipertensiune  arterială, ateroscleroză și angină. Există asigurări că îşi va începe astfel activitatea şi Centrul de Medicină Alternativă (subordonat Spitalului Municipal Bacău) în trei puncte de tratament: Casa Sterian, Casa Alecsandri şi Casa de Cultură.

8. Din lista cu dorinţe nu putea lipsi vreo cupă de pământ excavată pentru şoseaua de centură, aeroport şi autostrada care să transforme Bacăul într-un centru multi-modal al Surâsului Estului (Grimasa Răsăritului?) pentru Buzele Occidentului. Să ne aducă 2017 măcar o pistă pentru biciclete şi două podeţe care să unească Pasajul C.F.R. de Pasajul Letea pe sub terminalul aeroportuar care drenează oraşul spre Mediterana latinităţii noastre ancestrale...

9. Continuarea promovării potenţialului turistic judeţean prin implementarea proiectului „Şapte zile de rătăcire”. Voucherele de vacanţă primite deja de bugetari îşi vor găsi astfel cea mai bună utilizare, iar turismul montan, ecumenic sau cultural din orizontul local şi apropiat va avea şanse excelente de afirmare de la izvoarele Trotuşului şi până în Valea Zeletinului sau văgăunile Pereschivului.

10. Agrementarea băcăuanilor prin exotica insulă aflată sub unduirile Bistriţei. Am înţeles că proiectul avea malformaţii congenitale, aşa că nu mă mai aştept la aqua-land, bibliotecă, ceainărie sau debarcader multifuncţional. M-aş mulţumi cu accesul liber la o grupare de plopi bătrâni ciuntiţi de vânt şi invadaţi de tufele de vâsc, sub care să mă aşez pentru a mai da o pagină de calendar: I-auzi corbii!“ - mi-am zis singur... şi-am oftat/Iar în zarea grea de plumb/Ninge gri.

 La mulţi şi sănătoşi ani edilitar - urbanistici!

Lacustră

Cine nu are un lac, să şi-l cumpere! Bacăul îşi sărbătoreşte suprafaţa lacustră.

Centrul Regional de Ecologie Bacău ne invită în intervalul 10 - 13 iunie să participăm, alături de voluntarii săi, la Zilele Lacului Bacău II. Evenimentul va debuta miercuri, 10 iunie, începând cu ora 14. Programul va include activități variate, dedicate deopotrivă celor mari și mici, după cum urmează:

Miercuri, 10 iunie:

- ora 14, lecție de ecologie pe teme eco, vizitarea și prezentarea ariei - coordonator Adriana Măcincă Macinca Adriana);

- ora 17, deschiderea sezonului de pescuit - Coordonator Iulian Chicu.

 Joi, 11 iunie - ora 17:

- atelier foto pe apă - coordonator Bogdan Bontaș;

Vineri 12 iunie - ora 14:

- Cupa Liceelor la Caiac, ediția a VIII-a - coordonator Albu Viorel. Echipajele colegiilor trebuie să fie compuse din 8 membri: 4 fete și 4 băieți. Rugăm coordonatorii echipelor să confirme participarea până miercuri, 13 iunie 2015, ora 15. De asemenea, în ziua competiției vă rugăm să prezentați adeverințe medicale care să confirme starea de sănătate a elevilor participanți.

Sâmbătă, 13 iunie:

- ora 9 - Concurs de pescuit cu beneficiarii Asociației Betania;

- ora 17 - plimbări cu ambarcațiuni de agrement pe Lacul Bacău II, ciorbă pescărească, serată folk, foc de tabără. Coordonator: Gabriel Gabriel Gritcu.

Vezi şi Fotogeografica: Roată pe Lacul Bacău

Bistriţa River: Evolution (2015)

Mai 2015: Bistriţa cu a ei insuliţă, în preajma marilor transformări provocatoare...

Insula de agrement? Ghinion

    Mă întreb dacă Insula de agrement va ajunge vreodată ca în emblematica imagine a proiectul de modernizare. Pentru cronicarii de peste ani, un nou episod evolutiv, ştanţat 2015 - click aici.

Awesome selfie

Bacăul oferă la început de an noi tendinţe în materie de fenomen "selfie"...

Bistriţa...pietonală

Lacustră...de decembrie