Cel mai frumos 1 octombrie din Bacău...

 Pentru câteva zile, Bacăul vibra la unison...

Sursa fotografiilor din colaj: "Steagul Roşu", ediţiile din 2 şi 3 octombrie 1971

Vezi şi: Printre cronicile unui eveniment aparte: dezvelirea statuii poetului George Bacovia (1971)

Fotodocument: statuia poetului George Bacovia în anul 1971

Bacăul la ora alegerilor

 Așa a fost acum patru ani. Cum vor alege băcăuanii pe 9 iunie? Vom vedea duminică...

Update:

Noaptea Muzeelor: Bacău, urbea cu parfum de epocă

 Neastâmpăr, pasiune nețărmurită, dragoste necondiționată pentru palimpsestele Bacăului. Mihai Ceucă, omul providențial care ne descifrează cu farmec și acribie tainele orașului pierdut, dar nu și uitat...

Şapte primăveri în parc

Au fost şase primăveri în care am avut tot atâtea motive de bucurie pentru a ne sărbători parcul. Am plecat de la o idee şi am strâns alături oameni deosebiţi şi momente de suflet. Au fost şase primăveri în care, prin eforturi proprii, am creat o stare: starea de parc. În martie 2022, la patru ani de la prima încercare, am reuşit să oficializăm ziua de 22 martie. „Un 22 martie cu bucurie și speranța că Bacăul nostru identitar va deveni mai bogat. Povestea parcului este o filă importantă a prefacerilor urbanistice din ultimul secol. Inima verde a orașului merită recunoaștere, atenție, repere. Un gest simbolic pentru neuitare, pentru spiritul locului, dar și pentru speranța unui oraș mai verde”, aveam să declar, cam euforic şi naiv, într-un interviu din presa locală.

Şase primăveri, şase momente de bucurie pentru băcăuanii care au venit în parc la îndemnul iniţiatorilor

A venit şi cea de a şaptea sărbătoare. Am crezut de cuviinţă ca aceasta să fie mai aparte: un moment de reflecţie, un feed-back dar şi un moment al lucidităţii. Această zi nu este sărbătoarea unor zănatici (doi, trei, câţi or mai fi), ci a unei întregi comunităţi. Într-un oraş vivant, o scânteie este preluată de administratorii cetăţii, este cultivată şi promovată durabil. În oraşul meu, acest lucru este peste putinţă: tu centrezi, tu dai cu capul, vorba chibiţului. Un asemenea moment nu este un hatâr făcut unor nebuni fără de linişte, nu este subiect pentru jocuri politice sau pentru creşterea vizibilităţii unor fotolii. S-a înţeles ce înseamnă 22 martie pentru băcăuani, pentru oraş? Asta am vrut şi noi să vedem, urmărind, într-un format tip silenzio stampa, gradul de implicare sau măcar de reamintire a unui reper din istoria urbanistică a oraşului. A existat vreun interes din partea actorilor comunităţii, acei actori plătiţi pentru a zidi şi nu a şterge cu indiferenţă? Avem vreun feed-back din partea vremelnicelor personaje care se bat cu pumnul în piept, aruncând din jobenul demagogiei şi ipocriziei esenţe tari, precum dezvoltare, modernizare, durabilitate, ataşament, proiecte, viitor, moştenire, patrimoniu, viitor?  La final de zi am putea trage o linie, dar nu prea avem ce contabiliza…Trist, foarte trist.

Mi-am spus că astăzi nu voi mai traversa parcul la pas. O fac din ce în ce mai rar, de altfel. Oricât aş căuta renaşterea primăverii în micile detalii ale naturii vegetale, natura umană te izbeşte dureros prin ceea ce a lăsat în urmă, an de an. Dar nu poţi să nu vizitezi un om bolnav, să nu-i aduci măcar o vorbă de alin în clipele lui grele. Aşa că nu am rezistat: chemarea a fost prea puternică. Pentru că din aceste fire nevăzute ale ataşamentului pentru o idee, pentru un loc, pentru oraşul natal, eu, tu, altul, putem ţese şi duce împreună mai departe povestea parcului, aşa cum a fost ea gândită de înaintaşi. Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic, spunea nemuritorul Nichita Stănescu. Iar inima verde a Bacăului a avut, sunt convins, ursitoare care să o păzească de rele şi să-i alunge toate aritmiile, indiferent de vreme şi de vremuri...

 La Mulţi Ani!

Parcul Cancicov, 22 martie 2024. 

Un loc 4 nedorit ...

 

50 de ani electrificaţi pe ruta Adjud-Ghimeş

 

Sursa: Steagul roşu, 5 febr 1974

Criminalitatea din localităţile băcăuane

     O statistică a IPJ Bacău, pentru anul 2023, arată că în judeţul nostru şapte UAT au un grad ridicat de criminalitate. Sunt luate în calcul infracţiunile judiciare, infracţiunile economico-financiare  şi infracţiunile de altă natură.

Salariile și PIB-ul județelor: discrepanţe şi corelaţii spaţiale

 România discrepanțelor economice relevate de doi indicatori: PIB/loc şi câştigurile salariale la nivel judeţean.

Sursa:cursdeguvernare.ro

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2023) Cum stă Aeroportul "George Enescu" din Bacău?

     Anul 2023 a adus un trafic record pe aeroporturile din România: 24,5 milioane de pasageri, cu 17%  mai mult faţă de anul 2022 şi peste nivelul de referinţă 2019, înainte de pandemie (23,234 milioane pasageri). Aeroportul băcăuan a înregistrat o scădere semnificativă (pusă pe seama absenţei operatorului Blue Air), reuşind să însumeze doar 249.802 pasageri şi să ocupe un nedorit loc 9 în ierarhie:

Ierarhia aeroporturilor din România după traficul de pasageri în anul 2023 

(sursa: Asociaţia Aeroporturilor din România)

    În graficul de mai jos am comparat traficul înregistrat de aeroportul băcăuan în ultimii ani. 

Traficul de pasageri al aeroportului "George Enescu" din Bacău (2017-2023)

    Ne îndepărtăm tot mai mult de ritmul de creştere al deceniilor trecute, atunci când Bacăul ocupa un loc fruntaş la nivel naţional şi conducea detaşat în Moldova (click aici)... Va aduce 2024 mult aşteptata revenire?

Ad astra per aspera... (2010)

Pe aceeaşi temă: Traficul aeroporturilor 2022 vs 2021, Despre aeroporturile noastre, cu degetul pe rană...

Primele acorduri muzicale din Bacăul interbelic

 

Dacă în provincie, mişcarea culturală se poate manifesta în multe centre deasupra nivelului acceptabilului datorită energiei celor entuziaşti, mişcarea muzicală care desigur că face parte integrantă dintr’o activitate culturală, se poate manifesa cu mai mulă greutate din cauza lipsei de executanţi şi în special din cauza lipsei de atmosferă favorabilă muzicei.

Lipsa unei serioase mişcări muzicale a fost resimţită multă vreme în oraşul nostru, indiscutabil că se găseau întotdeauna elemente valoroase care să poată face faţă onorabil tuturor exigenţelor şi la Bacău, lipsea doar animatorul care să strângă într’un mănunchiu unitar pe toţi executanţii şi să formeze un ansamblu care prin activitatea sa să stimuleze gustul pentru frumos şi să înceapă o activitate mai durabilă.

Acest deziderat a fost înţeles de către d. dr. Vasile Crăciunescu care fiind un bun cunoscător al muzicei şi un om dotat cu o voinţă creatoare a reuşit să înjghebeze un admirabil ansamblu de muzică de cameră în jurul căruia se va desfăşura o frumoasă activitate muzicală. D-sa a fost secondat din primul moment cu multă însufleţire de către d-nii prof. Klug, prof. Avram, Stolz şi Locotenent G. Munteanu.

Conducătorilor ateneului Vasile Alecsandri în frunte cu d-nii Gr. Urziceanu, avocat N. Ţintă, prof. Cârlănescu, avocat Laiu Grecu, Paraschivescu-Amaru Ie revine meri. tul că au ştiut să atragă în sfera de activitate a ateneului acest ansamblu de muzică de cameră, graţie căruia va putea în viitor să desfăşoare paralel cu frumoasa sa activitate culturală şi o activitate muzicală atât de necesară oraşului nostru.

Foto: Palatul Ateneului - sursa: Bacău - Addenda monografiilor, cu un fascinant istoric al acestei clădiri mistuite ulterior de flăcări...

PRIMA AUDIŢIE MUZICALĂ

Prima audiţie muzicală - din ciclul anunţat - a avut loc Sâmbătă 5 Mai în sala Ateneului Comunal. Programul manifestărei muzicale a fost o minunată îmbinare de piese muzicale de înaltă valoare artistică şi care prin felul cum a fost întocmit şi executat s’a ridicat la un nivel superior.

D. Gr. Urziceanu, preşedintele Ateneului, într’o scurtă cuvântare, evidenţiază rostul mişcării muzicale şi elogiază gestul actualului primar d. Constantin Zlotescu, care a cedat localul Ateneului comunal scopuri lor culturale, după ce timp de 4 ani s’a resimţit atât de mult lipsa acestui local.

D. A. Tiron a ţinut o interesantă causerie prezentând auditorului toate piesele muzicale care urmau să se execute.

PROGRAMUL 

S’au distins la executarea programului d-na prof. Matilda Chirilă, care a făcut dovada unei cântăreţe de mare valoare artistică. D-na Chirilă posedă o voce melodică şl rotundă. In aria Agatei d-sa a utilizat remarcabil efectele de sonoritate, contopind armonios un volum amplu şi egal ca timbru cu acompaniamentul la piano a d-rei prof. Florica Mihăilescu, o admirabilă pianistă şi o distinsă înţelegătoare a muzicei serioase.

D. prof. N. Avram a imprimat Întregului program un colorit demn de cele mai pretenţioase centre muzicale. În executarea piesei pentru violină Le trille du diable de Tartini, d-sa a făcut dovada unui adevărat virtuos. D-sa posedă o tecnnică mai presus de orice calificativ şi o sensibilitate artistică de mare valoare. D. Avram stăpâneşte cu virtuozitate toate tainele violinei. D-sa poate cinsti orice program artistic.

Un admirabil Quartet de corzi format din d-nii: prof. N. Avram violină primă, St. Gh. Munteanu violina obligată, Stolz, violă şi dr. V. Crăciunescu violoncel.

Elementele quartetului simt pline de talent şi pricepere muzicală, dând ansamblului o omogenitate perfectă.

În quintetul de corzi cu piano, d. prof. Klug la piano a dat dovada unui bun cunoscător al muzicei clasice grele.

Corul mixt al ateneului a executat „Badea ’nalt şi subţirel” şi „Primăvara” de Oancea şi „Dorul” de Baciu. Corul este o minunată înjghebare muzicală graţie primului organizator d. căpitan Cristescu. D. A. Tiron absolvent de conservator a dirijat sigur şi a reuşit să scoată fraze muzicale de mare suces. În piesa Dorul solo de alto a d-nel Victoria Lupu a fost la înălţime. D-sa posedă o voce caldă plină de nuanţări subtile în special în registrele de jos.

Se cuvin laude coristelor şi coriştilor. Acompaniamentul la piano a d-lui prof. Klug în notă.

Credem că aceste manifestări vor continua spre cinstea iniţiatorilor şi spre satisfacţia iubitorilor de muzică. (COR.)

Sursa: Mişcarea culturală la Bacău în ziarul  Dimineaţa, mai 1934

Alo, Bacăul?

Bacăul interbelic înscris pe drumul modernizării edilitar-urbanistice:

Sursa: Opina, noiembrie 1936

Bacăul, municipiu

        Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de  bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în  MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).

Foto: Bacău, 1929 - vedere generală a părții central-nordice. În plan secund: Biserica Sfântul Nicolae (stânga) și biserica catolică (dreapta). Sursa foto: colecția ing. Mihai Ceucă.

Momentul de graţie tăcută al Bătrânei Doamne

    

    Anul acesta, momentul de graţie a fost să fie într-o zi de mare sărbătoare, dimineaţa devreme, pe când oraşul încă mai visa prin aşternuturi calde. Cea mai scăzută temperatură din această toamnă (-6,1 C la staţia  meteo Bacău, umiditatea relativă a aerului: 92%) a dat knockout-ul rundei 2023, cu frunze încă neajunse la perfecţiunea galbenului auriu... După trei zile de blândă picurare, puţinii trecători matinali s-au putut desfăta cu imaginea covorului compact aşezat de jur împrejurul  Bătrânei Doamne din Parcul Trandafirilor, sakura autohtonă, apogeu (sau poate conivenţă?) al curgerii lui noiembrie spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului... O dezvrăjire tăcută, cea mai tardivă din ultimele decenii, semn că „ceasornicul” intern al superbului relict terţiar bate cu exactitate, în acord cu anomaliile termice ale acestui an (în general) şi ale toamnei 2023 (în particular) de care ne vom despărţi doar peste câteva ore...

Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine

     Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...

Pictura murală: Bacovia...altfel!

    Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând  spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)!  Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!

Demografii istorice ...bacoviene

   Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei  dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător  al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea  să învingă timpul și timpurile...iar  doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...

   Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.

Foto: pictură murală George Bacovia, BACFEST 2023 (Str. Banca Naţională)

Marius Chivu aduce Atlasul în Bacău...

Când deja te mustăcești la un gând ghiduș...pe alte meridiane😁

"Natura e mereu în formă, natura e mereu vie. Tu, doar temporar." 

O seară completă, marca Marius Chivu.

Bac-Fest 2023

Admitere în licee 2023: specializările ordonate după ultima medie în liceele băcăuane

 

Sursa: admitere.edu.ro

Top 30 licee din România după media notelor elevilor la examenul de Bacalaureat 2023

     Dacă la nivel local a fost publicată o ierarhie a liceelor din judeţul Bacău după coeficientul de prmovare (click aici), nu lipsit de interes este să analizăm un top naţional după media notelor obţinute de absolvenţi în sesiunea iunie - iulie 2023 a examenului de Bacalaureat. Din judeţul Bacău, Colegiul Naţional "Gheorghe Vrănceanu" ocupă un onorant loc 26, cu o medie de 8,93, înainte de rezolvarea contestaţiilor. Iată cum arată ierarhia primelor treizeci de licee:

1             COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" BUCUREŞTI      9,29       99.0%

2             COLEGIUL NATIONAL IASI             9,29       100.0%

3             LICEUL PEDAGOGIC "ANASTASIA POPESCU" BUCUREŞTI    9,25       100.0%

4             COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA     9,23       100.0%

5             LICEUL TEORETIC "SFANTUL IOSIF" ALBA IULIA                    9,22       75.0%

6             COLEGIUL NATIONAL "ANDREI SAGUNA" BRASOV              9,21       99.4%

7             LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA              9,21       100.0%

8             COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL BATRAN" CONSTANTA 9,20     99.1%

9             COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRUZZI" IASI              9,19       99.3%

10           LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA    9,17       100.0%

11           COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL SAVA"    BUCUREŞTI         9,13       98.5%

12           LICEUL TEORETIC "ELF" CLUJ-NAPOCA                         9,12       100.0%

13           C.N. DE INFORMATICA MATEI BASARAB RM. VALCEA    9,10            100.0%

14           C.N.  DE INFORMATICA "TUDOR VIANU" BUCUREŞTI    9,10              100.0%

15           COLEGIUL NATIONAL "DR. IOAN MESOTA" BRASOV        9,09 100.0%

16           COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL"    BUCUREŞTI 9,09           98.9%

17           C.N.  "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA" TIMISOARA       9,09       100.0%

18           LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" TIMISOARA               9,08       100.0%

19           COMPLEXUL EDUCATIONAL LAUDE-REUT     BUCUREŞTI       9,07      100.0%

20           COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" GALATI          9,06       98.6%

21           COLEGIUL NATIONAL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA IULIA      9,02    100.0%

22           COLEGIUL NATIONAL "UNIREA" FOCSANI                           9,01       98.6%

23           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA      8,99       100.0%

24           COLEGIUL NATIONAL "B. P. HASDEU" BUZAU        8,99       100.0%

25           COLEGIUL NATIONAL "GH. MUNTEANU MURGOCI"    Brăila  8,97     98.9%

26           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRĂNCEANU" BACAU      8,94      99.5%

27           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL", PLOIESTI           8,94       97.5%

28           COLEGIUL NATIONAL "ION C. BRATIANU" PITESTI             8,93       99.4%

29           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" BOTOSANI        8,93       99.6%

30           COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET"     BUCUREŞTI         8,93       98.4%

Sursa datelor: bacplus.ro

À la recherche du temps perdu...

  

       Madlena mea din fiecare început de vară, care mă transportă instantaneu în alt timp: timpul copilăriei, al vacanțelor fără griji, al cetei de puștani cu cheia de gât, al atâtor jocuri printre castanii din parc, al agudelor pârguite din zona fântânii arteziene, al dojanelor bunicii ("moaș-ta pe gheață!") încheiate jovial cu un joc de tabinet sau toci, al romanelor lui Jules Verne însoțite de atlasul geografic cu o copertă roșie în care cercetam călătoriile celebrelor personaje, al serilor în care mă întorceam de pe stadion cu julituri și plin de zgură până la genunchi, al pâinii fierbinți de la Cuptorul de aur, ruptă și împărțită între noi, pe fugă, între două meciuri, al țevilor tuberman cu cornete, al teilor parfumați, al interminabilelor meciuri de ping-pong la scara blocului, al... Și peste toate, o farfurie cu chisăliță rece, exact cât să te încarce pentru o nouă escapadă afară, la joacă...