Mareea duminicală

 

Prezentare de modă la Restaurantul "Parc"

 Din cele povestite de părinţi, au fost câtiva ani în care s-a trăit ceva mai bine, uşorul aer occidental dând speranţe pentru un viitor mai bun. Articolul de mai jos, recent descoperit, poate fi un exemplu în acest sens. Din păcate, ceea ce avea să urmeze în anii `70 şi mai ales `80  va transforma visul  în coşmar pentru majoritatea românilor.

    "E o seară plăcută de primăvară. Restaurantul „Parc“ din oraşul Bacău luminează ca un licurici în grădina Parcului „Libertăţii". Să pătrundem împreună cu publicul în localul restaurantului.

Seara aceasta, de aprilie, pare mai puţin obişnuită ca celelalte. Pe mijlocul sălii, este amenajat un podium, drapat elegant. Oamenii de la mese, care se delectează cu gustoasele preparate culinare specialitatea „casei", parcă aşteaptă ceva... Într-adevăr, nu peste mult timp, în faţa microfonului, tovarăşul Paul Marcus, responsabilul Magazinului „Universal" din localitate, face cunoscut publicului consumator şi spectator, în acelaşi timp, că O.C.L. Produse Industriale, interraionala Bacău, va prezenta cîteva modele noi de confecţii din noul sezon pentru toate vîrstele.

Confecţiile prezentate sînt aspectuoase şi de bună calitate, în tonul liniei moderne, de varietăţi şi culori diferite. Începînd de la pardesie pentru bărbaţi şi femei, costume bărbăteşti, costume-taior pentru dame, pardesie pentru copii şi pînă la rochiile de vară, confecţiile realizate de fabricile noastre din întreaga ţară, au lăsat o impresiefoarte plăcută. Cu acest prilej, băcăuanii prezenţi, au putut vedea mostre din produsele realizate de fabricile de confecţii „Bucureşti", Rîmnicu Sărat, „Teba" — Arad, „Steaua roşie" — Sibiu, „Mondiala" Satu Mare, Timişoara, Cluj etc., în croieli moderne, cu linii drepte şi sport.

...Pe mesele consumatorilor, pe lîngă lista meniurilor, se găsea şi cîte o „foaie pentru sugestii" prin care O.C.L. Produse Industriale Bacău invită publicul spectator să-şi spună părerile asupra sortimentelor şi calităţilor confecţiilor expuse, sugestiile şi dorinţele în legătură cu sortimentele noi cu care să se aprovizioneze magazinele comerciale băcăuane.

Cele peste 30 de modele de confecţii prezentate de actori ai teatrului de stat din localitate si lucrători din comerţ se găsesc de vinzare la magazinele „Universal" şi „Punguţa cu doi bani" din oraşul Bacău.

Scopul prezentării modelelor de confecţii pentru primăvară şi vară a fost de a face cunoscut publicului noutăţile de sezon existente în magazinele comerciale, precum şi în scopul studierii cererii de consum pentru a se putea face în viitor o aprovizionare cit mai bună."

Sursa: Consultarea publicului în ziarul Steagul Roşu din  4 aprilie 1965

O pagină din istoria Fabricii Letea...

 ...descoperită într-un supliment al ziarului Albina din 1909-1910, la pagina 463:

"Ajuns la Bacău, oraş cu o simţită mişcare comercială; apoi, frumos, curăţel, aşezat lângă curata şi repedea apă a Bistriţei, mă gândesc, că nimic nu mi-ar folosi mai mult decât vizitând fabrica de hârtie : «Letea». O vizitez!

Fabrica e în satul Letea, în apropiere de Bacău, cam 3 km. Funcţionează cu un capital pe acţiuni de 2 milioane lei. Acţionarii sunt români, cei mai mari capitalişti din ţară. Lucrătorii sunt în număr de 600. Funcţionari cam 30. Dintre lucrători, numai 20 sunt străini. Plata lor variază între 1,50 şi 6 pe zi. Plata funcţionarilor între 80 şi 200 lei lunar. Fabrica produce zilnic 10 — 14 mii kgr. hârtie. Ea se fabrică mai mult din: lemn de brad, hârtie întrebuinţată şi cârpe. Venitul net al fabricei e de 7,50% lei, la capitalul de 2 milioane, Aici, se găsesc maşini pentru fabricarea a orice calitate şi fel de hârtie: de scris, timbru, carton, subţire, de împachetat etc. Ea e pusă în mişcare cu o maşină hidraulică-turbină, iarna cu vapori. Ce frumos şi instructiv să vezi, cum într’o parte a fabricei bradul, cel mai bogat în celuloză, se taie în trunchiuri, se despică, după ce trece prin diferite maşinării ca: Nodare, Chiulpasate, Spălătoare, Olendre, Raflnătoare, căi, felurite suluri, şi venit în contact şi cu alte substanţe ca: pucioasă, var, clor, etc., iese în altă parte, în coli mari de hârtie! Sulurile cu hârtie se dau apoi la cuţite pentru a fi tăiete în coli obişnuite şi în urmă la presa de împachetat.

Unul din acţionari, d-l R. Porumbaru, are pe lângă fabrică şi un magazin de consum; iar pe lângă locuinţa sa, ce e alăturea, o grădină frumoasă şi sistematic întreţinută."

Foto: Wikipedia.  Sublinierile îmi aparţin.

Grevă în Bacău? Nicio problemă, rezolvă primarul!

    Din vremea în care conflictele de muncă nu erau birocratizate excesiv şi nu apăruse încă UNELM  - Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii ...😏

Sursa: Curentul, 21 aprilie 1937

Orășelul efemer: târgul duminical din Șerbănești

    O lume aparte, indiferent cum o privești: gură-cască, colecționar, fotograf, căutător de chilipiruri, mic afacerist...

Băcăul invenţiilor: Gr. Focşa şi ceasul său solar

   Imaginaţi-vă cât ar costa astăzi un ceas proiectat de băcăuanul nostru...

  "Ceasul solar, unic în felul său, inventat de d. Gr. C. Focşa din Bacău, a produs o admiraţiune printre concetăţenii sei, cari cei d’intâiu a avut satisfacţiunea de a poseda un asemenea ceas. Esactitate complectă, format mic portativ de buzunar, arată cu cea mai strictă preciziune orele, jumătăţile şi sferturile, de la 5 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Încurajînd deci munca d-lui Focşa inventatorul, îi aducem felicitările noastre."

Sursa: ziarul Lupta, 8 iunie 1889 (ediţia antaia)

Atunci când parcul pierdea legătura spaţială cu Istoria...

     Acum  şase decenii, mergând dinspre centru spre sudul oraşului, am fi avut în faţă priveliştea din imaginea de mai jos. În plan secund, pe partea dreaptă, se poate observa clădirea impunătoare a fostului Muzeu Regional de Istorie...

Sursa foto: colecţia Ioan Bîşcă

    În anul 1967, clădirea muzeului a fost demolată. Simbioza cu parcul nu mai putea continua, sistematizarea zonei Aleea Parcului începuse deja de câţiva ani buni, prin apariţia primelor zece blocuri destinate oamenilor muncii.

Sursa: colecţia Dionis Puşcuţă

Astăzi, pe vechiul amplasament se află bustul eroului Ciprian Pintea, dezvelit în anul 1994. 

Spiritul unui loc... (sursa: colecţia Dionis Puşcuţă)

   Detalii despre istoria acestei clădiri dispărute găsiţi pe Bacău...Addenda monografiilor

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

Pe firul timpului (1960): Ce se construieşte la Bacău?

Azi vă informăm despre:

CE SE CONSTRUIEŞTE LA BACĂU

Ca şi în alte oraşe, şi la Bacău se fac mari lucrări de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, îi va schimba cu totul înfăţişarea. Pe lingă industria care se va dezvolta puternic, în oraş va lua fiinţă o reţea largă de instituţii social-culturale, se vor clădi numeroase locuinţe, vor apare străzi şi bulevarde moderne.

Deşi sîntem abia la început, o parte din lucrările prevăzute în planul de sistematizare sínt terminate. În parc a fost construit un întreg cvartal compus din 12 blocuri; în centru — s-a ridicat clădirea unui hotel modern, la parterul căruia funcţionează un restaurant, un mare magazin universal etc. Pentru anii 1960—1961 au fost proiectate 1.388 apartamente. Numai anul acesta, pînă acum, au fost date în folosinţă 411 apartamente, precum şi alte 2 blocuri de locuinţe construite pe lingă întreprinderi.

Construcţiile noi au făcut ca unele străzi să devină de nerecunoscut. Pe Calea Mărăşeşti, bunăoară, obişnuita stradă de plimbare a băcăuanilor -„promenada" - nu vedeai pînă mai acum un an clădiri prea arătoase. Priviţi-o astăzi prin demolarea mai multor clădiri vechi, ea a fost lărgită. De o parte şi de alta s-au şi ridicat la roşu blocuri cu cîte 4 etaje, pe o lungime de cîteva sute de metri. În multe din aceste apartamente locatarii vor intra încă în acest an. Pe aceeaşi stradă se vor construi, în continuare, blocuri cu cîte 4 etaje, se vor amenaja spaţii verzi.

Noile locuinţe reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte confortul. Constructorii au făcut eforturi pentru mărirea şi amplasarea mai judicioasă a spaţiului locuibil şi a bucătăriilor, au fost prevăzute nişe speciale pentru frigidere şi maşini de spălat rufe; exterioarele sint finisate mai îngrijit. La parterul blocurilor situate de-a lungul Căii Mărăşeşti, ca şi la parterul altor blocuri, se vor deschide magazine de tot felul, bine utilate. Acestea vor forma noul centru comercial al Bacăului. O altă serie de lucrări se vor întreprinde pentru modernizarea Pieţii Gării. Aici au fost proiectate 800 de apartamente, precum şi un număr de magazine.

Şi modernizarea străzilor se încadrează în acţiunea de sistematizare. Anul acesta s-a început modernizarea străzii Bernath Andrei, care va leqa. prin strada 9 Mai, Calea Mărăşeşti cu B-dul Republicii. Se creează astfel o nouă arteră de circulaţie spre Bucureşti, Roman, Piatra Neamţ, care va ajuta !a descongestionarea circulaţiei pe străzile principale. Noua arteră va fi şi ea încadrată, pe ambele laturi, de blocuri cu cîte 3-4 etaje.

Construcţiile industriale ocupă şi ele un loc important. Este în stadiul de finisare un centru de depozitare şi condiţionare a vinurilor, cu o capacitate de 350 vagoane şi sînt în construcţie o fabrică de pîine şi o staţie de transformare de mare capacitate; se execută, de asemenea, lucrări de modernizare a tăbăcăriei de la fabrica „Partizanul".

Obiective importante sînt stabilite în cadrul acţiunii de extindere a instituţiilor sociai-culturale. În apropierea Spitalului de adulţi se construieşte un complex spitalicesc. Este ridicată la roşu clădirea noului spital de copii, urmînd ca în viitor să se construiască o maternitate şi încă un pavilion. Pe str. Dr. Aroneanu s-a construit anul acesta o şcoală cu 16 săli de clasă, iar o construcţie asemănătoare a fost începută recent pe str. I. V. Stalin. Şcolarii îi vor trece pragul în toamna viitoare.

Începînd din acest an, se vor mai construi un teatru de vară modern cu peste 3 000 locuri, o centură de canalizare, în jurul oraşului, pe fosta albie a Negelului etc.

Printre lucrările gospodăreşti-edilitare necesare asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare, o mare însemnătate au cele privind alimentarea cu apă a oraşului. Acestora le-au fost destinate fonduri însemnate.

Ridicarea în continuare a blocurilor de locuinţe - prin care se asigură reconstruirea întregii zone centrale a oraşului - şi apoi sistematizarea restului teritoriului, dărîmarea tuturor coşmeliilor (cum numesc băcăuanii clădirile dărăpănate) vor face din Bacău un centru urban modern.

MARIA CĂLIN  în ziarul "Scînteia", 22 oct 1960

În fotografie: Blocul nou din piaţa Karl Marx (stîngă); Noile construcţii de pe Calea Mărăşeşti (dreapta) - colorizare LŞ.

Notă: strada Karl Marx este actuala stradă Nicolae Titulescu.

1974: Un nou edificiu la Bacău - CASA MODEI

În centrul oraşului Bacău, în imediata vecinătate a hotelului turistic „Decebal“, a fost construită şi dată în folosinţă, zilele acestea, o nouă clădire modernă: casa de modă. Noua unitate a coooeratiei meşteşugăreşti se adaugă celor construite în ultimii ani în municipiul şi judeţul Bacău. La parterul casei de mode băcăuane sînt amplasate spaţii de primire a comenzilor pentru încălţăminte, marochinărie, bijuterie şi pentru desfacerea unor obiecte de artă populară. Primul etaj este rezervat cabinelor de probă şi atelierelor de confecţii bărbăteşti şi pentru femei, lenjerie, tricotaje, precum şi unui cabinet de cosmetică modern utilat. De menţionat că toate aceste ateliere au un program de funcţionare permanent. Ultimul etaj este destinat atelierelor de producţie şi depozitelor. Pe lîngă rolul ei productiv, casa de modă contribuie din plin la înfrumuseţarea urbanistică a Bacăului. (Corespondentul „Scînteii“, Gh. Baltă) - ediţia din 19 martie 1974

Pe când Moda nu ajunsese la intersecţia Războieni - Ioniţă Sandu Sturza

 (sursa: colecţia Ioan Bîşcă, colorare digitală LŞ)

Casa a rămas, moda s-a pierdut de mult...

Ştiţi unde se tăia frunza la câini în anii ’70?

Unde se taie frunză la cîini

    Vai, cum mai trăgeau băieţii şi fetele din Kent-uri! Sorbeau fumul, măi frate, cu nespusă patimă, apoi îl dădeau afară pe nări ca balaurii. Dv. veţi putea observa: poate că li se vor fi înecat corăbiile băieţilor! Da’ de unde! Nu li se înecase nici o corabie! Aşa îşi petrec timpul o parte din băieţii şi fetele „bine“ din Bacău. Vin dis-de-dimineaţă în holul hotelului „Decebal" şi se lipesc de scaune ca marca de scrisoare. Cînd nu mai sînt locuri, reazemă stîlpii să nu... cadă. Aşa se face că hotelul „Decebal“ — local cu caracter turistic, în care au fost investite 20 de milioane a devenit locul de întîlnire al tuturor vlăjganilor fără ocupaţie. Acuma iar o să ne întrebaţi: dar de ce se întîlnesc băieţii cu corăbiile neînecate în holul hotelului „Decebal“? Simplu, ca bună ziua: pesemne, îngrijoraţi că n-au unde tăia respectivii frunză la cîini, proiectanţii — împreună cu organele de avizare ale Ministerului Turismului — au trîntit la Bacău un hol de vreo... patru sute de mp. Acestui spaţiu atît de scump — mai mare ca braseria „Ambasadorului“, cît 10 birturi — nu i s-a dat, pînă în zilele noastre, nici o întrebuinţare comercială. Dar ce e drept, e drept: holul e elegant şi mai ales luminos. Poţi tăia frunza în linişte.

Gh. GRAURE, Gh. BALTĂ, corespondentul „Scînteii”

 “Scînteia”, sâmbătă 11 mai 1974

Sursa: Satul romînesc, 1970

Reorganizarea reţelei comerciale în cartierele oraşului Bacău

În vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bacău a luat în ultimul timp o serie de măsuri privindreorganizarea şi dezvoltarea reţelei comerciale în cartierele oraşului. în cartierul 1 Mai, de pildă, unul din cartierele aglomerate ale oraşului, au fost înfiinţate un magazin „Alimentara", un centru de pîine şi un magazin „Aprozar“. Centrul de carne care funcţiona în condiţii necorespunzătoare a fost reamenajat. Un magazin alimentar nou a fost înfiinţat şi în cvartalul de blocuri din Parcul Libertăţii, Lucrări de amenajare şi reorganizare a magazinelor alimentare au fost efectuate şi în cartierele Steaua Roşie şi Şerbăneşti. În cartierul Gherăeşti a fost organizat un magazin alimentar mixt, cu raioane specializate, iar în cartierul C.F.R. se lucrează la lărgirea şi reprofilarea tuturor magazinelor alimentare.

Sursa: Romînia liberă, 10 decembrie 1959

Planul oraşului Bacău la sfârşitul anilor `50 ai secolului trecut

Sursa: prof. Ioan Abramiuc, înv. Viorica Teofănescu - Geografia regiunii Bacău. Manual pentru clasa a III-a, 1959 (aprobat prin Ordinul Ministerului Învăţământului şi Culturii nr. 94961 din 25 august 1959)

Protecţia consumatorului în Bacăului anilor "60...

   Oameni noi, metehne vechi... Un exemplu de verificare a unităţilor comerciale din Bacăul de odinioară, articol descoperit zilele acestea între două plimbări pe traseul Lidl - Profi - Mega Image - Kaufland 😁

Însoţind echipele de control obştesc

La buna funcţionare a unităţilor comerciale din Bacău, o contribuţie tot mai importantă o aduce controlul obştesc organizat şi îndrumat de Consiliul local al sindicatelor. O metodă eficientă folosită de acest consiliu este organizarea periodică a unor ieşiri pe teren cu participarea mai multor echipe de control obştesc. Deunăzi, cu ocazia unei asemenea acţiuni, am însoţit şi noi cîteva echipe in controlul pe care l-au efectuat prin diferite unităţi comerciale. Primul popas l-am făcut la magazinul universal "Bacăul". De la început ne impresionează abundenţa de mărfuri, ordinea şi curăţenia ce domnesc în fiecare raion. Dar nu numai atît. Comportarea civilizată a personalului de deservire este un alt lucru care atrage imediat atenţia. După cum am aflat, cel mai mulţi dintre lucrătorii magazinului universal sínt apreciaţi de cumpărători. Unul din ei este loan Miron, şeful raionului confecţii bărbăteşti, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă.

 Iată-l în clişeul 1 ajutîndu-l cu multă amabilitate pe muncitorul Constantin Niţă în alegerea unui palton. Restaurantul şi ospătăria Zahana. La prima vedere unitatea ne face o impresie bună. Lumină plăcută, curăţenie, veselie. La mese, consumatorii par satisfăcuţi. Însă echipa de control obştesc nu se mulţumeşte doar cu constatările de suprafaţă. O incursiune în bucătărie le arată că personalul de aici este certat cu igiena. La etaj, unde funcţionează ospătăria, curăţenia lasă şi mai mult de dorit (clişeul 2). O verificare a gramajului fripturilor duce la constatarea că cele mai multe cîntăresc cu cite 20 de grame mai puţin.

— Daţi-mi vă rog condica de sugestii şi reclamaţii — încearcă un membru al echipei de control obştesc, adresîndu-se casierei de la ospătărie.

— Era aici, dar acum nu o mai văd. O fi luat-o probabil responsabilul...

Concluzia se trage de la sine.

Centrul de industrializarea legumelor? Aşa s-ar părea după îndeletnicirea persoanei din clişeul 3, care trece nişte "roşii" printr-o sită în vederea obţinerii de... „bulion”. În realitate ne aflăm în magazia de mînă a unităţii Oficiului de legume şi fructe nr. 1 unde, datorită spiritului "inventiv" al responsabilului Toader Tudose, personalul de deservire al unităţii a fost pus să "valorifice" nişte produse demult stricate (foste cîndva roşii). Bineînţeles, că menţionînd această "ispravă" în registrul de control şi inspecţie, membrii echipei au înştiinţat şi organele în drept pentru a lua măsuri ca activitatea despre care am am amintit să înceteze.

— A mai rămas ceva timp pînă la închiderea magazinelor. Să trecem la unitatea "Alimentara" cu autoservire — au fost de părere membrii echipei de control obştesc.

Amplasat la parterul unui frumos bloc de pe strada Karl Marx, magazinul 38 al OCL „Alimentara” te ispiteşte prin eleganţa sa, bogăţia de produse cu care-i aprovizionat în permanenţă. Ca atare, aici se perindă de dimineaţă şi pînă seara numeroşi cumpărători. Iată-i (în clişeul 4) pe membrii echipei de control obştesc făcînd o verificare a gramajului la produsele preambalate. Ca şi în alte daţi, ieşirea pe teren a echipelor de Control obştesc a fost rodnică. Componenţii echipei, printre care muncitorii Ion Postolache şi Nicolae Şuştac de la fabrica "Proletarul", Gheorghe Bibire şi Miron Nedelcu de la "Steaua roşie" ş. a., au plecat spre casele lor cu simţămîntul de a fi îndeplinit o muncă utilă. Rămîne ca aceasta să fie completată cu controlul din partea Consiliului local al sindicatelor şi secţiei comerciale asupra modului în care se rezolvă, de către unităţile controlate, propunerile şi sesizările făcute de echipe.

I. LUPU, corespondent al ziarului „Munca“pentru regiunea Bacău

Foto: P. COZIA

Articol publicat în ziarul „Munca”, noiembrie 1964.

Reclamă la Restaurantul Zahana în presa vremii

(sursa: Ateneu, 1968)

Decembrie 1975: „Luceafărul“ - un mare magazin la Bacău

    La Bacău, a avut loc de curînd inaugurarea marelui magazin universal „Luceafărul“. Operă a proiectanţilor şi constructorilor din localitate, noua unitate a comerţului băcăuan, înălţată intr-un stil arhitectonic deosebit, constituie o adevărată podoabă a municipiului de pe Bistriţa. Pe o suprafaţă utilă de aproape 8 000 mp, cumpărătorii pot găsi o gamă variată de mărfuri industriale pentru bărbaţi, femei, copii şi adolescenţi. Magazinul are aproape 500 de lucrători şi dispune de raioane specializate care însumează mărfuri cît 50 de magazine obișnuite la un loc. (Gh. Baltă, corespondentul „Scînteii“) – în "Scînteia", 16 dec 1975.

Interviu revista "Femeia", 1976

"Luceafărul" comerţului băcăuan prinde viaţă. Una dintre cele mai interesante imagini cu "simbioza" vechi-nou din Bacăul sistematizării urbanistice din perioada comunistă. Sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă; Ioan Bîşcă.

     Potrivit fotoreporterului Ioan Bîşcă, "magazinul universal Luceafărul a fost proiectat de Rozela Burnea Georgescu, arhitecta din Bacău care a mai semnat, între altele, proiecte precum blocuri de locuințe în Roman, Moinești, Comănești, Bicaz, Focșani și Bacău, sediul Procuraturii Bacău (1963), sediul Trustului Petrol Moinești (1966), Policlinica din Piatra Neamț (1967), magazine universale în Roman (1967) și Moinești (1968), complexul comercial „Zemeș” din Moinești (1968), hotelul Venus din Slănic Moldova (1971), hanul turistic „Măgura” (1974), extinderea și reamenajarea de la Teatrul Bacovia (1979), Hotelul Moldova (1979) și sala Ateneu din Bacău (1983)."

Sursa foto: Ioan Bîşcă/Deşteptarea. Colorizare digitală: LŞ

Prin Bacău cu autobuzul...

La garajul secţiei de transporturi din cadrul Întreprinderii Comunale din Bacău stau la start cîteva maşini aşteptîndu-şi şoferii. Dar Vasile Hriţcu şi Victor Lupaşcu încă n-au venit şi nici nu vor veni curînd. La restaurantul Zahana berea curge şuvoaie, încercînd să le potolească setea. Beau de trei zile şi pîrdalnica de arsură încă nu-i stinsă. Cheful trebuie menţinut patru zile, la fel ca în fiecare lună după salariu, altfel strică firma şi li se duce dracului faima. (pasaj din articolul Prin Bacău cu autobuzul, ziarul „Munca” nr 5461/1965)

Foto: Restaurantul Zahana din vechiul centru al oraşului Bacău

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă; Irina Amalia Băcăoanu

Inedit: Restaurante mari, restaurante mici...în Bacăul anilor '70

Vă invit să vă delectaţi cu o savuroasă pagină despre reţeaua de restauraunte din oraşul Bacău şi modul în care se făcea alimentaţia publică la mijlocul deceniului 8 al secolului trecut. Articolul a fost publicat în numărul 3 din anul 1976 al revistei „Flacăra" („dosarul": Fără prejudecăţi despre RESTAURANTE MARI, RESTAURANTE MICI), sub semnătura lui Răzvan Bărbulescu, purtând titlul: Depăşirea planului de încasări nu este incompatibilă cu o servire exemplară într-un cadru civilizat:

Foto: Restaurantul cu autoservire "Macul Roşu" din Bacău, vara anului 1980.

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă

„Duminică, 1 august. Seara, la restaurantul „Parcul Libertăţii“ erau două nunţi, în interior şi pe terasă, iar în grădină se bea bere şi se mîncau seminţe. De dovleac. Cu plăcere sau cu îndîrjire, toată lumea, la unison, era mobilizată ca la un adevărat concurs „cine mănîncă şi împrăştie mai repede“. Atîta dăruire, mărturisesc sincer, impresiona. Şi organizarea. Moderna unitate pusese la dispoziţia amatorilor, evident în limita posibilităţilor, farfurioare pentru coji. Părăsindu-ne o clipă extazul, constatăm cu toată seriozitatea că după două-trei-patru ore farfurioarele deveniseră cu totul neîncăpătoare şi nu numai ele, ci şi feţele de masă şi grădina şi..„ ca într-o imagine de coşmar, albele coji ajunseseră să acopere totul. Altfel, unitatea era bine aprovizionată cu „fripturi, antricoate, organe“, dar cine mai avea timp de ele?! Restaurantul este modern, Parcul Libertăţii frumos, plin de seminţe şi sticle de bere, goale, primele datorate numeroşilor „furnizori“ de toate vîrstele, şi de ambele sexe, dar de aceeaşi culoare, iar celelalte — rod al iniţiativei unităţii de a vinde bere oricui şi oricum, cu sticla şi cu Iada, în parc sau în picioare, în grădină. Ceva mai tîrziu, la „Moldoveanca", toată lumea bea. încet, cumpătat, moldoveneşte. „Dacă nu-i dai unuia de băut fără mîncare, te bate de te sminteşte sau îţi umple condica de minciuni“, mi se confesează Florica Lupaş, care-i ţine locul responsabilei, plecată în concediu. Localul mic, dar cochet, îngrijit, v-aţi dat probabil seama după denumire, este unul cu specific local şi oferă la preţuri de categoria a doua citeva dintre invenţiile culinare moldoveneşti, însă în seara asta are foarte puţini amatori. Absolut firesc. Ca să ştii să preţuieşti binele trebuie neapărat să ai de-a face cu răul. De pildă, la restaurantul „Decebal“! Drumul spre interiorul restaurantului, cel mai modern din Bacău, o adevărată oază de linişte, civilizaţie, bun-gust şi bună servire, trece prin infernul grădinii unde trebuie să fac un veritabil slalom printre numeroşii amatori de bere, care la ora aceea sprijineau tot ce găseau: stîlpi, coloane, scări. Pentru că şi aici, berea, pe lîngă cea servită cît de cît civilizat şi prompt la mese, se vindea în două colţuri cu coadă şi scandal, în picioare. Tot „Decebal“, tot categoria I, dar altă optică asupra comerţului.

Luni, 2 august, îi însoţesc pe dr. Dan Alexandrescu şi pe unul dintre asistenţii Inspectoratului sanitar într-un scurt raid de dimineaţă prin cîteva unităţi ale Trustului de alimentaţie publică din Bacău. Constatările pe scurt. La „Popas‘‘-Gherăeşti, într-un local care aşteaptă renovarea, sălile de consumaţie, dichisite cu o recuzită de la revelion, erau aranjate cu grijă, dar pereţii erau murdari şi pe alocuri scorojiţi, covoarele atît de pătate şi de murdare încit nu le mai puteai ghici culoarea, iar bucătăria, în materie de muşte, tindea să stabilească un record. Restaurantul „Nord“ „lucra“ numai cu grădina şi cu o încăpere profilată pe produse de tip „Gospodina“, despre care responsabilul Gheorghe Melinte avea numai cuvinte de laudă, dar căreia tocmai în dimineaţa aceea i se defectase instalaţia frigorifică, termometrul arătind in jur de +13 grade. „Micul restaurant“, unitate ieşită zilele acestea din renovare şi propusă, într-un viitor apropiat, pentru demolare, n-are, fie şi pentru această scurtă existenţă, o vitrină frigorifică, produsele crude şi preparate (de care unitatea nu duce cîtuşi de puţin lipsă) fiind ţinute „la vedere“ sub o foiţă de celofan. Oricum, dacă nu se vînd, se strică. În continuare, ne impresionează plăcut unitatea cu autoservire „Macul Roşu“, Îngrijită şi bine gospodărită, „Lacto-vegetarian“-ul cu o încăpere pentru copii şi o încărcată listă de bucate sau bogatul sortiment culinar al restaurantului „Bistriţa“. Seara, pe cont propriu, în calitate de consumator, aştept 20 de minute să vină un ospătar, sau să debaraseze cineva masa. Înzestrată cu pahare murdare, scrum de ţigară, o faţă de masă, mă rog, o masă care nu se deosebea cu nimic de celelalte libere. Într-o atmosferă de certă nesiguranţă, pândit de diferiţi indivizi în libertate prin bucătărie sau prin locul de acces al ospătarilor, încerc să descopăr măcar responsabilul, prezent conform programului, dar absent conform voinţei proprii şi logicii barmanului Georgeta Dobrescu: „are şi el treabă, n-o să stea tot timpul aici!“ Şi uite aşa, renunţ la mişcare, îmi piere şi foamea, singura grijă fiind să mă îndepărtez cît mai repede de privirile „amicale“ ale celor cîţiva magnifici cu echilibrul instabil. Am vizitat numeroase restaurante din Bacău. Mai mari şi mai mici, ale T.A.P.L.-ului şi ale O.J.T.-ului şi o remarcă s-a impus imediat: la Bacău se mănîncă bine. Adică unităţile sînt foarte bine aprovizionate, preparatele sînt numeroase şi prezentate într-o gamă culinară largă, şorturile de vin sunt din cele mai bune, bere (cel puţin cit a durat ancheta noastră) s-a vîndut din belşug. Firesc, cei ce răspund de aceste treburi, respectiv conducerile T.A.P-L.-ului şi O.J.T.-ului sau diferiţii responsabili de unități cu care am stat de vorbă, sînt mîndri de încasările lunare, de planurile „de vinzare“ depăşite. Firesc, pentru această bună aprovizionare trebuie să alergi, să te zbaţi, să sondezi, să n-aştepţi pentru că nu-ţi vine de nicăieri de-a gata un vin bun, de pildă. Dar acest aspect nu este singurul. Şi aici se impune o a doua remarcă: desigur, vindem, dar cum? Este de fapt şi concluzia anchetei noastre. Nu vedem nici o incompatibilitate între depăşirea planului de încasări şi o servire exemplară intr-un cadru civilizat, o dovadă în acest sens, pe lingă cele menţionate anterior, fiind restaurantul „Parcul trandafirilor". O faţă de masă curată, un aer care se poate respira, un serviciu prompt, o orchestră discretă sînt numai cîteva dintre atributele unui local civilizat, indiferent dacă este mare sau mic şi patronat de T.A.P.L. sau O.J.T."

***

Note: evidenţierea prin caractere boldite ne aparţine. T.A.P.L. = Trustul de Alimentaţie Publică Locală; O.J.T. = Oficiul Judeţean de Turism.

 

 

Atunci când moda își făcea apariția în Bacău...

Sursa: Scînteia, 19 martie 1974

Târguri şi pieţe agroalimentare organizate în judeţul Bacău

     V-aţi cam săturat de roşiile "româneşti", fără gust, din supermarket? Vi s-a acrit de brânza cu textură şi gust de aracet? Poate că nu ar strica să faceţi o plimbare prin târgurile judeţului.  Produse tradiţionale, bonus întâlnire cu un mod de viaţă care mai pâlpâie pe ici, pe colo...Avem câteva opţiuni, în următoarele zile şi localităţi:

-marţi: Dofteana, Găiceana;

-miercuri: Comâneşti, Dealu Morii; 

-joi: Secuieni, Pârjol;

-vineri: Brusturoasa;

-sâmbătă: Agăş, Tescani (comuna Bereşti-Tazlău), Coloneşti;

-duminică: Balcani (târg şi piaţă agroalimentară, în Piaţa Frumoasa), Dămieneşti, Gârleni, Oituz,  Onceşti, Palanca.

     Mai cunoaşteţi şi alte localităţi unde sunt organizate astfel de târguri şi pieţe agroalimentare?

Foto: Bunătăţi de prin judeţ. Nu sunt chiar legume, dar alunecă pe gât...

Sic transit gloria mundi...

Unde-i gloria de altădată?

Oraşul efemer

Târgul duminical din cartierul Şerbăneşti. Un mod de viaţă. O altă lume.