Satele mici de astăzi, fantomele rurale de mâine,,,

     Interesant efortul de a identifica şi centraliza satele fictive din România, în cadrul proiectului “Localităţi fantomă”, despre care toată presă a amintit astăzi sub generic de senzaţional. Nu este nimic inedit, nici măcar ieşit din comun. Fenomenul este mult mai dramatic, nenumărate sate aflându-se într-un stadiu latent al disoluţiei, având mai puţin de 100 de locuitori. Harta localităţilor fantomă din judeţ nu are doar 10 sate (foto dreapta - sursa: Hotnews) realitatea este cu totul alta: 

Detalii aici.

Culmea Pietricica: profil fotografic Oneşti-Răcăciuni

Un interesant parcurs fotografic între Oneşti şi Răcăciuni, traversând culmea subcarpatică Pietricica - clic aici.

Foto: versantul estic al Culmii Pietricica, Valea Bistriţei şi municipiul Bacău (2012)

Trecător prin judeţ (22): Onceşti

Comună situată în Colinele Tutovei, la confluenţă pârâului Frunteşti cu râul Berheci, la 44 km sud-est de municipiul Bacău, la intersecţia DJ 241A cu DJ 241B.  sate componente (7): Onceşti, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceştii Vechi, Satu Nou, Tarniţa, Taula. Populaţia: 2985 loc. (1956), 2672 loc. (1966), 2117 loc. (1977), 1672 loc. (1992), 1702 loc. (2002). 1621 loc. (2011). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (c. 1792-1795, rezidită în 1835) în satul Onceşti – foto). Biserica “Sfântul Nicolae” (c. ante 1809) în satul Onceşti. În satul Bărboasa se află biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului” (c. 1812-1814, refăcută în 1898-1909) şi biserica de zid “Adormirea Maicii Domnului” (c. ante 1809). Monument al eroilor în satul Bărboasa (c. 1926). Cruce memorială în satul Tarniţa. Şcoală (c. 1910) în satul Onceşti (dezafectată). Moară de vânt în satul Taula. Descoperiri arheologice: aşezări din epoca bronzului (culturile Monteoru şi Noua) şi perioada premedievală (secolul V) în punctele “Dealul Bărboasei” şi “Podul Morii”, descoperite pe teritoriul satului Bărboasa; aşezare de bordeie din secolul IX, aparţinând culturii Dridu, în satul Onceşti. Serbare anuală la 8 septembrie (Sfânta Maria Mică), târg duminical.

Buna Vestire la Tisa-Silvestri

Una dintre cele mai frumoase mănăstiri băcăuane (Tisa-Silvestri, comuna Odobeşti) îşi va sărbători mâine hramul. 

Utilităţi de secol XXI

  De două decenii tot auzim de "reducere discrepanţelor dintre urban şi rural". Realitatea este însă cu totul alta. Chiar şi la doi paşi de oraş intrăm brusc şi dureros într-un alt univers temporal...

Ca la carte

O mică livadă băcăuană îngrijită (şi) cu sufletul.

Prin Colinele Tutovei, la altitudini maxime

     O imagine superbă cu Dealul Doroșan(u), cea mai mare altitudine din estul județului Bacău (561 m), în Colinele Tutovei, pe raza (sper să nu greșesc) comunei Colonești. Sursa: prof. Bogdan Pădurariu, 2014.

Trecător prin judeţ (20): Dămieneşti

   Comună situată în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu albia majoră şi terasele de pe stânga Siretului, la 33 km de municipiul Bacău, pe DJ 159. Sate componente: Dămieneşti (atestat documentar la 20 martie 1624), Călugăreni, Drăgeşti, Pădureni. Populaţia: 2688 loc. (1956), 2631 loc. (1966), 2480 loc. (1977), 1862 loc. (1992), 1911 loc. (2002), 1715 loc. (2011). Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” c. 1779 de mazilul Nicolae Momiteo, monument istoric, situat lângă biserica nouă din centrul satului Dămieneşti (v. foto) Capela eroilor din satul Drăgeşti, construită de familia Dumitru şi Ancuţa Caşiş în anul 2001. Biserică de lemn monument istoric (1773) în satul Drăgeşti. Biserică catolică din perioada interbelică, în satul Călugăreni. Monumente ale eroilor în satele Dămieneşti şi Călugăreni. Şcoală (c. 1918) în satul Dămieneşti. 

Alveole temporale

Prin cenuşa trecutului, în satul românesc de secol XXI: conacul boierilor Morţun din Dămieneşti.

Bridge

Trecător prin judeţ (19): Motoşeni

    Comună situată în sud-estul judeţului, în zona Colinelor Tutovei, pe râul Zeletin (afluent al Berheciului) la 74 km de municipiul Bacău, pe DJ 241. Sate componente (14): Motoşeni, Bâcleşti, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornăţelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăieşti, Poiana, Praja, Rotăria, Şendreşti, Ţepoaia. Populaţia: 6964 loc. (1956), 6952 loc. (1966), 5556 loc. (1977), 4026 loc. (1992), 4023 loc. (2002), 3505 loc. (2011).  Obiective:
    Biserică din sec XVIII în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Nicolae” (construită în anul 1809, reclădită în 1866) în satul Chetreni, declarată monument istoric. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (c. 1763), monument istoric, în satul Fântânele. Biserica „Sfântul Dumitru” (c. 1870), monument istoric, în satul Motoşeni.

    Biserică de lemn  “Înălţarea Domnului”, (c. 1821) în satul Praja.  Biserica a fost construită într-un plan trilobat în anul 1821 pe Dealul Praja, în partea de est a satului omonim. Declarată monument istoric, această biserică reprezintă un unicat pentru judeţul Bacău din punct de vedere planimetric, fiind singura construcţie din bârne masive cu planul absidelor laterale de formă dreptunghiulară. Icoane valoroase şi catapeteasmă de o rară frumuseţe. Monument al eroilor.

    Biserică de lemn (secolul al XVIII - lea) în satul Şendreşti, monument istoric. Plan în formă de navă, cu altar pe cinci laturi, decroşat. Pereţii din bârne au fost acoperiţi cu mortar şi scânduri la reparaţiile din anii 1853, 1913 şi1932.

    Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului (c. 1774) în satul Ţepoaia. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (c. 1840, reparaţii în 1887) în satul Chicerea. Monumentul eroilor în satul Praja. Mormântul eroului revoluţiei Iancu Hristache în satul Ţepoaia. Monument comemorativ în satul Fundătura. Placă comemorativă erou-martir Gheorghe Nechita (9 VIII 1960 – 22 XII 1989) la Şcoala Gimnazială Motoşeni. Centru de prelucrarea artistică a lemnului.

Foto: 1 - Biserica de lemn monument istoric din satul Praja; 2 - sistem de iazuri amenajate pe cursul Zeletinului; 3 - placă comemorativă erou Gheorghe Nechita (Motoşeni); 4 - acces egal la educaţie prin kilometri de uliţe prăfuite.

Trecător prin judeţ (18): Răchitoasa

      Comună situată în Colinele Tutovei, pe cursul râului Zeletin, la 63 km de municipiul Bacău, pe DJ 241. 15 sate componente: Răchitoasa (menţionat documentar în 1452), Barcana, Bucşa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcaşa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Moviliţa, Oprişeşti, Putini, Tochilea. Populaţia: 6902 loc. (1956), 6791 loc. (1966), 5686 loc. (1977), 5088 loc. (1992), 5035 loc. (2002), 5080 loc. (2011).  Obiective:

    Mănăstirea Răchitoasa (în partea de vest a satului, pe terasa pârâului Fundătura Răchitoasa), construită la 1698 de Ilie Vel Stolnicul şi jupâneasa Teofana. Este înconjurată de un zid de piatră înalt de 6 m, cu turnuri de apărare şi creneluri, construit în 1704. Se păstrează forma originală, completată de clopotniţă şi clădirile adăugate după cutremurul din 31 mai 1739. Reparaţii la 1836. Biserica mănăstirii are hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Transformat în azil, lăcaşul de cult a fost redeschis în anul 1993.

    Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”, ctitorită de clucerul Enache în anul 1677, monument istoric. Temelia este din piatră de râu, plan dreptunghiular, pereţi din bârne de stejar, acoperiş în patru ape, făcut în anul 1969 din şindrilă în tehnica “solz de peşte” de către căşinenii aduşi de la Mănăstirea Caşin. Uşile împarăteşti reprezintă o ingenioasă operă de artă prin rafinamentul execuţiei şi bogăţia decorului (motivul fitomorf al viţei de vie cu frunze, cârcei şi ciorchini, realizat într-o simetrie perfectă).

     În satul Oprişeşti se găseşte Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în perioada 1634-1653, considerată cel mai vechi monument de arhitectură medievală din lemn care s-a păstrat până astăzi în judeţul Bacău, situat în cimitirul satului. Plan în formă de navă dreptunghiulară. Nu se mai păstrează înfăţişarea exterioară originală, fiind tencuită şi zugrăvită, lemnul fiind acoperit în totalitate.

     Biserica de zid „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în anul 1759 de Ioanichie, episcopul Romanului. Avariată în 1940, a fost restaurată în anul 1987. Se păstrează pictura originală. Catapeteasmă de o valoare artistică deosebită.

      Conacul Mironescu (începutul secolului XX). Biserică de lemn şi vălătuci (c. 1842, reparaţii în anii 1910 şi 1932) în satul Moviliţa. Biserica “Sfinţii Voievozi” (c. ante 1809) în satul Burdusaci. Conacul Mironescu (sat Oprişeşti).

        Monumente ale eroilor în satele Răchitoasa (c. 1934, sculptor C. Mihăilescu) şi Burdusaci (c. 1938).

        Tradiţii populare specifice: "capra în picioare" (Răchitoasa), "calul" (Barcana). Prelucrare artistică a lemnului (Farcaşa). Centru de olărit (Răchitoasa). Serbare anuală la 15 august (Sfânta Maria Mare) în satul Putini. Târg în fiecare zi de vineri şi bâlci pe 14 octombrie.

    Personalităţi: Ştefan Zeletin (n. 1882, Burdusaci -1934), filosof, sociolog, economist, profesor universitar; Miltiade Filipescu (n. 1901, Burdusaci - 1993), geolog, paleontolog, membru al Academiei Române; Constantin Zeletin (n. 1935, Burdusaci), medic, poet, eseist, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Foto (de la stânga la dreapta): 1,2 - centrul satului Răchitoasa; 3 - Liceul Tehnologic Răchitoasa; 4 - bustul lui Constantin Zeletin (sat Burdusaci); 5,6 - arhitecturi vernaculare (sat Răchitoasa) 7- 12: Mănăstirea Răchitoasa.

Trecător prin judeţ (17): Vultureni

    Comună situată în sud-estul judeţului, în cadrul Colinelor Tutovei, pe râul Berheci, la 57 km de municipiul Bacău, pe DJ 243B. Unitatea administrativ-teritorială cu cele mai multe sate componente (16): Vultureni, Bosia, Dădeşti, Dorneni, Ghilăveşti, Godineştii de Jos, Godineştii de Sus, Lichitişeni, Medeleni, Năzărioaia, Reprivăţ, Tomozia, Ţigăneşti, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei. Populaţia: 4396 loc. (1956), 3988 loc. (1966), 3091 loc. (1977), 2209 loc. (1992), 2195 loc. (2002), 2071 loc. (2011). Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” (c. 1908) în satul Lichitişeni. Biserica „Sfinţii Voievozi” (c. 1820, ctitor stolnicul Ioan Tacu) în satul Medeleni. Biserici în satele Valea Salciei (c. 1832, reparaţii în anul 1920) şi Dădeşti (anterioară anului 1809). Descoperiri arheologice în punctul „Pe Tablă” (sat Lichitişeni), aparţinând eneoliticului (cultura Cucuteni), epocii daco-romană şi epocii medievale timpurii (secolele IX - X). Tradiţii populare specifice de Anul Nou: „cerbul cu capra şi iezii” (Godineşti). Târg mixt în fiecare zi de miercuri. În satul Medeleni s-a născut în anul 1929 Simion Hâncu, profesor doctor docent în ştiinţe tehnice, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România, autor a peste 70 de lucrări ştiinţifice.

Rănile satului românesc

   Două imagini care pot fi analizate independent sau în aceeaşi cheie interpretativă. O posibilă sinteză fotografică a evoluţiei satului românesc în ultima jumătate de secol.

Toamna la Ungureni

Sărbătoare la Glăvăneşti

     Comuna Glăvăneşti va fi, duminică, 21 iulie, în sărbătoare. Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 585 de ani de la atestarea documentară a satului Glăvănești, printr-un document emis în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când aceasta se numea Sănătești (după numele moșierului din zonă). Numele Glăvănești a apărut abia din anul 1528. La 24 iulie 1428 se consemna “dania celor trei sate făcută lui Sinata și fraților săi, Toader și Berea: unul pe Zeletin, unde avea el casă, altul pe Frumușel, unde a fost Dragoș, și celălalt pe Tutova, unde era cneaz Ciorsac”. Detalii aici.

Sursa: Ziarul de Bacău

Cele mai izolate localităţi din Moldova

    În Moldova, Bacăul şi Vasluiul îşi împart frăţeşte cea mai extinsă arie cu accesibilitate limitată, în care influenţa urbană abia pâlpâie. Colinele Plângerii...

Sursa: ADRNE

Trecător prin judeţ (16): Mănăstirea Pogleţ

     Satul Pogleţ din comuna Corbasca întâmpină trecătorul cu unul din cele mai frumoase locaşe de cult din Moldova: mănăstirea declarată monument istoric de valoare naţională excepţională (Legea nr. 5/ 6 martie 2000). Situat la 50 km sud-est de municipiul Bacău şi 3,2 km de satul Pînceşti, obiectivul a fost înălţat în anul 1752 (alte surse: 1734) de către paharnicul Constantin Balş, din grinzi masive de lemn aşezate pe temelie de piatră, într-un plan treflat, cu altar pe cinci laturi. Catapeteasma, cu pictură originală, a fost executată în secolul al XVIII -lea. Biserica nu este pictată dar este împodobită cu icoane de mari dimensiuni, cea mai veche (reprezentandu-l pe Iisus Hristos) datând din anul 1875. Obiectivul a suferit reparaţii în anii 1828, 1880, 1929 şi 1968. Recent, la baza unui mic versant din imediata apropiere a bisericii a fost amenajat un inedit altar subteran (foto 5 şi 6).

Renaşterea unei biserici: Prădaiş - Huruieşti

    Un exemplu al credinţei şi al spiritului identitar dintr-o comunitate rurală: Prădaiş, comuna Huruieşti. Biserica de lemn din localitate, declarată monument istoric (c.1850), a fost făcută scrum în Vinerea Mare a anului 2010, în condiţii neelucidate (clic aici). Doi ani mai târziu, micul satul va construi pe acelaşi loc o nouă poartă către Dumnezeu. Nu în valea cea accesibilă, cu şosea asfaltată, ci sus, urmând pieptiş acelaşi drum al moşilor şi strămoşilor. 

Pe urmele lui Gheorghe Vrănceanu

   În satul Valea Hogei (comuna Lipova), locul naşterii marelui matematician Gheorghe Vrănceanu, memoria vibrează nu doar printr-un bust sau punct muzeal...