Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:
"Regiunile
istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai
eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea
medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a
Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9
milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9
milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară
în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului
de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne
arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii
urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin
introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul
judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura
extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin
Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a
politicilor teritoriale de coeziune.
[…]
Dacă
se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni
administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare
similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1
milioane de locuitori.
[…]
O
regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei
variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la
valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),
[…]
În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu