"Totuşi atâtea s'ar putea săvârşi într'un oraş cu împrejurimi frumoase..." (Ion Simionescu, 1925)

     "Abia în ultima vreme, tot de la şcoală venind, se arată o vagă speranţă de înviorare. Fiecare îşi duce traiul egoist, material, fără să se gândească la viitorul ţării. Rar de tot, câte un conferenţiar turbură liniştea deplină, spăriind somnul ce se lasă peste pleoapele mai mult lenevite decât ostenite. Librăriile vând parfumuri. iar lectura e strânsă la gazetele din Capitală, cele locale apărând în preajma vremii de răfuială între cei care se duşmă­nesc degeaba.

Vântul dinspre munte nu învioară; răscoleşte cel mult praful din belşug, care tulbură vederea.

Totuşi atâtea s'ar putea săvârşi într'un oraş cu împrejurimi frumoase, nod de întâlnire al bogăţiilor scoborâte din munţi cu acele răspândite pe albia lată, provenită din unirea celor mai importante râuri din Moldova!

Lipsesc trâmbiţaşii care să ne trezească din toropeala ce ne cuprinde, într'o vreme când se cere veghere, muncă şi mai multă dragoste de viitorul ţării, încercuită de duşmani."

Ion Simionescu – Oraşe din România, Editura Cartea Românească, ediţia a II-a, Bucureşti,  1929