O clarificare necesară şi binevenită pentru domeniul gestionării verdelui urban, venită din partea Dianei Culescu (preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România):
"Deh!
este mai simplu să scoți drujba și să pui la pâmânt niște arbori veterani decât
să îi protejezi și să le permiți să contribuie în continuare la viața
socio-culturală a orașului.
ATENȚIE!!!
arborii aceștia nu sunt bătrâni din
simplu motiv pentru că nu există arbori bătrâni!
T𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹 “bătrân” 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶𝘁 greşit 𝗶̂𝗻 𝗿𝗲𝗹𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗰𝘂 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗶𝗶, pentru că de
fapt un arbore este în principiu doar ”chestia aia” de sub scoarță prin care
trece seva și care permite de fapt coroanei să se hrănească și să fie ”verde”
sau ”vie”. Lemnul de la interior este de fapt un țesut mort, iar rolul său este
de fapt acela de a susține părțile aeriene ale arborelui... însă, atunci când
acest țesut de la interior se debilitează din diverse motive, arborele poate să trăiască în continuare (să
facă frunze, să dezvolte ramuri, flori fructe etc.) dacă reușește să își
declanșeze la timp anumite mecanisme de redresare (asta, desigur, dacă nu l-a
împiedicat deja un drujbist sau un telefaxist să facă acest lucru).
Astfel, toți
arborii au mereu un an de viață, iar la nivel internațional a început să fie
utilizată sintagma 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗲 𝘃𝗲𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻 tocmai pentru a
sublinia faptul că nu este vorba de vârsta propriu-zisă a arborelui ci de
faptul că acesta a trecut prin multe evenimente care, din diverse motive, i-au
produs debilitarea.
În România
administrația publică îi dă înainte cu ”arborii sunt bătrâni!” deoarece
cunoașterea de specialitate în instituțiile publice se limitează de cele mai
multe ori la ce scria prin cărțile din anii '50-'70, adică înainte să se facă
cercetări serioase în domeniul arboriculturii (uhhh! când scriu asta îmi dau
seama că au trecut 50-70 de ani de atunci!!! adică și aici suntem cu minim
jumătate de secol în urmă)
în oraș, arborii
sunt agresați în diverse feluri, între aceste agresiuni numărându-se:
🔴faptul că solul
de pe rădăcini este tasat (prin trecerea sau parcarea mașinilor, prin
depozitarea materialelor de construire etc.);
🔴faptul că
ramurile le sunt tăiate (pentru menține coroana la un anumit nivel sau sub o
anumită formă, pentru a face loc unor construcții, pentru că nu se realizează
corect lucrările de formare etc.);
🔴faptul că
trunchiurile sunt rănite (în urma unor acte de vandalism, deoarece arborii nu
sunt protejați pe timpul realizării lucrărilor de construire etc.);
🔴rădăcinile le
sunt rănite (de către pietoni prin călcare repetată, de mașini prin rularea
permanentă sau ocazională, prin
depozitarea de echipamente sau materiale de construcție, prin realizarea unor
construcți și inserarea rețelelor în subsol etc.);
☝ toate acestea 𝗱𝘂𝗰 𝗹𝗮 𝗱𝗲𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗲𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 (țesutul mort
care formează scheletul) 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃 𝗹𝗮 𝘃𝗲𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗲𝗹𝘂𝗶.
În alte țări, arborii veterani care au reușit să supraviețuiască un timp îndelungat în cadrul țesutului urban sunt foarte apreciați și sunt ajutați să râmănă în picioare cu ajutorul unor structuri de susținere cu mult după ce lemnul de la interiorul trunchiului s-a debilitat aproape în întregime.Pentru cei care nu știu:
▶cel puțin unul dintre cei trei arbori poate fi încă menținut cu ușurință în spațiul urban cu ajutorul unei structuri de sprijin care să îi acorde un suport adecvat (dacă cineva s-ar fi preocupat de acest lucru în urmă 5 ani ar fi putut fi păstrate toate cele trei exemplare, acum însă lucrurile s-au compliact puțin pentru două din cele trei exemplare).▶în
spațiul public din București, pe lângă acești duzi se mai păstrează foarte
puțini arbori remarcabili care mai pot fi ajutați să rămână alături de noi în
continuare, iar între aceștia se numără: 4-5 ulmi, câțiva salcâmi japonezi,
niște frasini și parcă un castan porcesc (zic parcă pentru că acest exemplar
este la granița cu o propietate privată).
Nici
nu trebuie să mergi până la Paris ca să vezi astfel de exemple, ci ajunge să
dai o fuguță până la Iași, pentru a putea vedea cum 𝗧𝗲𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗘𝗺𝗶𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂 𝗻𝘂 𝗰𝗮𝗱𝗲 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝘁𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 public, 𝗰𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮̆ 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝘀𝗽𝗿𝗶𝗷𝗶𝗻𝗶𝘁 𝗰𝗼𝗿𝗲𝘀𝗽𝘂𝗻𝘇𝗮̆𝘁𝗼𝗿 (vezi în colajul alăturat
imaginea din dreapta-jos). Dar este mai simplu să dai drumul la drujbă și să
scapi de bătăile de cap pe care ți le crează arborii veterani atunci când nu ai
cunoștințele necesare pentru a gestiona corect vegetația arborecentă din oraș
... nu-i așa?!"
Sursa: Fb/Diana Culescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu